Fa’arava’ira’a iāna iho
Ha’api’i


« 8 : Ha’api’i », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava (2020)

« 8 : Ha’api’i », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava

Ha’api’i—’Eiaha ’ia hau i te 60 minuti

1. E mea faufa’a rahi tō tātou mau tā’amura’a

Tai’o :

’A fa’atupu ai tātou i tō tātou mau tā’amura’a here i te ta’ata, e rahi atu ā tō tātou maita’i pae tino, te pae manava ’e te pae vārua. ’Ua hina’aro te Metua i te ao ra ia tātou ’ia here iāna ’e ia rātou e ’ati a’e ia tātou. ’Ua here tō tātou ’utuāfare ’e tō tātou mau hoa ia tātou, ’e e nehenehe tā rātou e hōro’a mai i te pāturura’a, te fa’aitoitora’a ’e te mana’o ha’avare ’ore tei tītauhia nō te ’imi manuia i te rāve’a ’ia mahuti i rāpae i te mau fifi o te orara’a. Tē hina’aro nei te ’enemi e fa’aātea ia tātou i te tahi atu mau ta’ata, ’e ’ia fa’a’erehia tātou i te mau ha’amaita’ira’a nō tō tātou mau tā’amura’a.

« ’Ua ha’api’i te peropheta Joseph Smith ē ‘te hoara’a ’o te hō’ē ïa o te mau parau tumu faufa’a rahi roa o te « fa’aro’o momoni »’ [Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 526]. ’Ia fa’auru ’e ’ia fa’aitoito te reira mana’o ia tātou pā’āto’a nei e ti’a ai, inaha, tē mana’o nei au ē, e hina’aro tumu rahi te hoara’a nō tō tātou nei ao. Tē mana’o nei au ē, e hia’ai hōhonu i roto ia tātou pā’āto’a nei nō te hoara’a, e hia’ai hōhonu nō te mana’o māuruuru ’e te ataata ’ore e noa’a mai i roto i te mau tā’amura’a pūai ’e te vai maoro » (Marlin K. Jensen, « Friendship: A Gospel Principle », Ensign, Mē 1999, 64).

Tāu’aparau :

E aha te maita’i tā ’oe i ’ite na i roto i te mau tā’amura’a pūai ’e te here ?

2. Te ha’amaura’a i tō tātou mau tā’amura’a

Tai’o :

’Ia ha’amau ana’e tātou i tō tātou mau tā’amura’a, tītau-roa-hia ’ia toro ’oe nā mua i te rima i te ta’ata ’e ’ia huru fa’a’oroma’i noa i te mau ta’a-’ē-ra’a. E nehenehe tātou e ha’amau i tō tātou mau tā’amura’a nā roto i te mau rāve’a « iti ’e te ’ōhie » (Alama 37:6). E mea faufa’a a’e te ravera’a i te taime nō te ha’amau i te tā’amura’a au, i te ha’apu’e-noa-ra’a i te reira. E ’ite tātou ē, e rahi a’e tō tātou ’oa’oa i roto i te orara’a ’a ha’amau ai i te tā’amura’a pūai i te tahi ma’a ta’ata noa, i te ha’amaura’a e rave rahi noa tā’amura’a ha’avarevare. ’Aita e fifi te fa’arahira’a i te mau hoa, ’eiaha rā tātou e mana’o ē, e rave rahi roa hoa, e ’oa’oa ato’a ïa.

’A tai’o i te tāpura i raro nei nō te tahi atu mau rāve’a nō te ha’amau i tō tātou tā’amura’a i te ta’ata.

’Ia ’ana’anatae mau i te tahi atu mau ta’ata. ’Ia ’apo mai e aha tā te tahi atu mau ta’ata e au ’e e ’oa’oa nei. ’Aita e tītauhia ’ia hō’ē ā tō ’oe ’ana’anatae, e nehenehe rā e ha’api’i ’ia ha’apa’o e aha tā rātou e ’ana’anatae nei.

’Ia ’ata’ata. ’Aita te ’oa’oa e turu’i i ni’a i te mea e tupu ra ’ati a’e ia ’oe, tei ni’a rā i tā ’oe huru pāhonora’a i tō ’oe vaira’a. E mea tāmoni ’ore te mata ’ata’ata, ’e e nehenehe te reira ’ia riro ’ei rāve’a rahi nō te fa’atupu i te mana’o maita’i a’e i roto i te ta’ata.

’Ia ha’amana’o i te i’oa o te mau ta’ata. ’O te reo fa’ahiti i tōna i’oa te reo faufa’a roa nō te hō’ē ta’ata, ’ua ta’a ānei iāna ’e ’aore rā ’aita. E nehenehe te ha’api’ira’a i te i’oa o te hō’ē ta’ata e tauturu i terā ta’ata ia mana’o ē, e mea faufa’a ’oia.

’Ia riro ’ei ta’ata fa’aro’o maitai i te parau. ’Ia fa’aitoito i te ta’ata ’ia parau mai i tō rātou parau. E tupu te mana’o māuruuru i roto i te ta’ata ’ia ha’apa’o-ana’e-hia i tāna parau. Te rāve’a ’ōhie roa a’e ’ia paraparau mai te hō’ē ta’ata ia ’oe, ’o te rirora’a ïa ’ei ta’ata ’o tē fa’aro’o maita’i. Nō te riro ’ei ta’ata ’o te fa’aro’o maita’i, e tītau-roa-hia ’ia māna’ona’o pāpū i te mea tā te ta’ata e hina’aro e parau.

’A tāmata pāpū i te fa’atupu i roto i te ta’ata i te mana’o ē, e mea faufa’a rātou. Te ture ’auro, ’o te ravera’a ïa i te ta’ata mai tā ’oe e hina’aro ’ia ravehia ’oe. E mea au nā te ta’ata ’ia mana’o ē e mea faufa’a rātou—e mea faufa’a tā rātou e parau ’e ’aore rā tā rātou e rave. E nehenehe ’oe e fa’aitoito i te tauturu i te ta’ata ’ia mana’o ē e mea faufa’a rātou, maoti te ravera’a i te mau mana’o i ’ō nei.

Tai’o :

« E patu tātou i te reira autā’atira’a [ia vetahi ’ē] hō’ē ta’ata i te taime hō’ē—nā roto i te ’itera’a i te mau hina’aro o vetahi ’ē, te tāvinira’a ia rātou, ’e te hōro’ara’a i tō tātou taime ’e tā tātou mau tārēni. ’Ua tupu te māere rahi i roto iā’u nō te hō’ē tuahine tei teimaha i te mau tītaura’a o te matahiti pa’ari ’e te ma’i, terā rā, ’ua fa’aoti ’oia ē, noa atu ē, ’aore re’a ’ohipa e oti iāna i te rave, e nehenehe rā tāna fa’aro’o. Nō reira ’ua hi’ohi’o ’oia i te mau ta’ata e fifi tō rātou ’e ’aore rā, tei paruparu te mana’o, ’e e fa’aea ’oia i pīha’i iho ia rātou nō te fa’aro’o ia rātou. ’Ua riro mau ’oia ’ei ha’amaita’ira’a nō te orara’a o te mau ta’ata e rave rahi » (Dieter F. Uchtdorf, « Te mau mea faufa’a a’e », Liahona, Novema 2010, 22).

Feruri :

’A feruri i te hō’ē ta’ata ’o tā ’oe e nehenehe e ha’amau i te tahi tā’amura’a pūai. ’A hi’o i te mau mana’o i te ’ōmuara’a o teie tuha’a ’e tae noa atu te mau parau a te peresideni Uchtdorf, ’e ’a pāpa’i i te mau rāve’a e fa’a’ohipa ai ’oe i te mea tā ’oe i ’apo mai nō te ha’amaura’a i teie tā’amura’a.

3. ’Ei ta’ata ’ā’au maita’i ’eiaha rā ’ei ta’ata fa’ahapahapa noa

Tai’o :

’E fa’aoti te mau ta’ata ato’a i tō rātou mana’o nō ni’a i te hō’ē ’ohipa ’e te feiā ato’a, mai te mau ’ohipa o te mau melo o te ’utuāfare. ’Ua parau te peresideni Uchtdorf : « ’Ia māuiui, ’ia riri ’e ’aore rā ’ia nounou tātou, e mea ’ōhie ïa ’ia ha’avā i te tahi atu mau ta’ata, ’e ’ia fa’aoti e mea ’ino tā rātou mau ’ohipa nō te fa’ati’a i tō rātou iho mana’o ’ino’ino » (« E noa’a te aroha i tei aroha ia vetahi ’ē ra », Liahona, Mē 2012, 70). Tē nā ’ō nei rā te Buka a Moromona : « Nō te mea tē ’ite nei ’outou i te māramarama, ’oia ho’i te māramarama o te Mesia, e ti’a ai ia ’outou ’ia ha’avā atu, ’a ha’apa’o maita’i ïa ’ia ’ore ’outou ’ia ha’avā hape atu ; nō te mea ’o taua ha’avāra’a ’o tā ’outou e ha’avā atu e ha’avā-ato’a-hia mai ai ’outou i te reira » (Moroni 7:18).

Tāu’aparau :

E aha tā te rirora’a ’ei ta’ata ’ā’au maita’i ’eiaha rā ’ei ta’ata fa’ahapahapa noa i ni’a i tō tātou ’oa’oa ?

Tai’o :

’A feruri na ē e fārerei ’oe i te hō’ē metua e maha tamari’i na’ina’i. E mea māniania te tamari’i ’e tē ta’ahoa ra ’oe ’e te ta’ata i reira. E au ra ē e mea huru ’ite ’ore terā metua, ’e te huru tāu’a ’ore ’e te ta’a ’ore ato’a i te māniania o tāna mau tamari’i nō te mau ta’ata i pīha’i iho ia rātou. Ē i muri ri’i mai, ’ua tama’i te metua i tāna mau tamari’i, ma te parau ia rātou ’ia māmū.

Tāu’aparau :

’Ei pupu, ’a ’āparau e aha tē ravehia ’āhani e ta’ata fa’ahapahapa noa. Mai reira, ’a ’imi i te tahi tātarara’a aumihi nō te tumu teie metua mai terā ai. E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te riro rahi atu ā ’ei ta’ata ’ā’au maita’i ’eiaha rā ’ei ta’ata fa’ahapahapa noa ?

4. Te parau « Iā’u nei »

Tai’o :

Te mau mana’o tū’ati ’ore ’e te ta’a ’ē ia vetahi ’ē, mai te reira iho ā ïa i roto i tō tātou mau tā’amura’a. Tē tupu nei te reira nō te ta’a-’ē-ra’a o tō tātou huru hi’ora’a i te mau mea faufa’a, nō te ta’a-’ē-ra’a tō tātou mana’o, te hāro’aro’a, te ’ana’anatae, te hina’aro ’e te ferurira’a. Te ha’api’ira’a i te pāhono i teie mau ta’a-ē-ra’a ma te au, e ha’apūai ïa i tō ’oe mau tā’amura’a ia vetahi ’ē ’e e tauturu te reira i te fa’atupu i te mana’o auma’i ’e te fa’a’oroma’i. E tupu maita’i a’e te fa’a’āfarora’a umeumera’a ’ia ’ite te ta’ata ē ’aita e fifi nō te parau atu ’e e ha’afaufa’ahia tāna parau. Te ta’a-’ē-ra’a, mai te reira iho ā, ’aita rā e faufa’a ’ia fa’atupu roa i te mārōra’a. ’O te mārōra’a i roto i te umeumera’a ’o tē fa’atupu i te fifi.

’Ia ’itehia ana’e te mana’o tū’ati ’ore i roto i te ta’ata, e mea huru fifi ’ia paraparau pāpū i tōna mana’o ma te ’ore e fa’arahi i te umeumera’a. E nehenehe te parau « Iā’u nei » e tauturu i te fa’ata’a atu i tō ’oe mau māna’ona’ora’a, tō ’oe mana’o ’e tō ’oe hina’aro, e ’ōhie atu ra i te ta’ata e fa’aro’o mai ’ia fa’aro’o ’e ’ia māramarama atu. E fa’atumu te parau « Iā’u nei » i ni’a i tō ’oe iho mana’o ’e te ’ohipa i tupu nō ’oe, e ’ere atu ra pa’i i tā ’oe hi’ora’a i te mea tā terā ta’ata i rave ’e ’aore rā i ’ore i rave.

Te tuha’a mātāmua nō te parau « Iā’u nei », ’o te hi’ora’a ïa e aha tō ’oe mana’o, e mea faufa’a roa ho’i nō te fa’a’āfaro i te umeumera’a ’e ’aore rā te mana’o tū’ati ’ore. E tauturu te reira i te fa’aiti i te mana’o ’ōtohe ma te fa’a’ōhie i te fa’aro’ora’a i tō te tahi atu mana’o. ’A tai’o i te mau hi’ora’a i raro nei nō ni’a i te tauira’a i te parau « Ia ’oe » ’ei parau « Iā’u nei ».

Mau hi’ora’a nō te parau « Ia ’oe »

Mau hi’ora’a nō te parau « Iā’u nei »

Mau hi’ora’a nō te parau « Ia ’oe »

« Ia ’oe, ’aita iho ā ’oe e fa’aro’o i te tahi atu ta’ata, ’aita ’oe e fa’aro’o mai ra iā’u. »

Mau hi’ora’a nō te parau « Iā’u nei »

« Iā’u nei, e mea huru ’ana’anatae ’ore, ’ia hi’o vau ē, ’aita te ta’ata e ta’a ra iā’u. ’Ia hi’o mai ’oe i roto i tō’u mata, mai te huru ē, tē tāu’a mai ra ’oe. »

Mau hi’ora’a nō te parau « Ia ’oe »

« Ia ’oe, ’aita iho ā ’oe tāu’a mai, ’aita ’oe e feruri ra iā’u, e’ita ’oe e haere mai e tāmā’a, ’aita ato’a ’oe i tāniuniu mai. »

Mau hi’ora’a nō te parau « Iā’u nei »

« Iā’u nei, e tupu te mana’o faufa’a ’ore ’ia ma’iri ’oe i te tāmā’ara’a i te pō ’e ’aita ’oe i tāniuniu ri’i mai. ’Ua pe’ape’a ato’a vau, ’ua tupu paha ïa te tahi ’ohipa. »

Tāu’aparau :

E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te parau « Ia ’oe » ’e te parau « Iā’u nei » ?

Tai’o :

’Ia rave ’oe i te taime nō te fa’ata’a atu i tō ’oe mana’o i te hō’ē ta’ata, e mana’o paha ’oe ē, nā terā ta’ata atu ra te hōpoi’a e hi’o mai i te rāve’a nō te ha’atupu i tō ’oe mau hina’aro. Terā rā, noa atu ē ’ua fa’ata’a atu ’oe i tō ’oe mau mana’o ia vetahi ’ē, tei ia ’oe noa iho ā te hōpoi’a nō tō ’oe mau mana’o ’e te mau hina’aro. ’Aita ana’e te poro’i « Iā’u nei » e fa’atupu i te hope’ara’a i hina’arohia, e nehenehe ā tā ’oe e rave ma te here i te mea e fa’atupu i te mea tā ’oe i hina’aro, ’eiaha pa’i e ’ino’ino atu.

5. ’Ei ta’ata aroha mau

Tai’o :

« Noa atu e aha te mau fifi tā tō ’outou ’utuāfare e fa’aruru nei, noa atu e aha tē tītauhia ’ia rave nō te fa’atītī’aifaro i te reira, te ’ōmuara’a ’e te hope’a o te rāve’a, ’o te aroha ïa, te aroha mau o te Mesia. ’Ia ’ore teie here, e fifi te mau ’utuāfare maita’i ato’a. ’Ia vai ana’e te reira, e manuia ïa te mau ’utuāfare i tō rātou mau fifi rahi » (Dieter F. Uchtdorf, « ’Ei fa’ahanahanara’a i tei feiā ’o tē pāruru nei », Liahona, Mē 2016, 80).

Māta’ita’i :

« Enduring Love [Te here fa’a’oroma’i] », tē vai nei i ni’a ia https://churchofjesuschrist.org/study/video/self-reliance-videos [4:16].

Feruri :

’O vai tā ’oe i mātau tei nehenehe e fāna’o i tō ’oe aroha ? Nō te aha ?

Tai’o :

’Ua hōro’a mai te Fatu i tāna parau a’o nō ni’a i te fa’atupura’a i te mau tā’amura’a maoti te parau ra i fa’auruhia, ’oia ho’i, « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei. » Tē ha’api’i nei ē, te mau tā’amura’a manuia, « ’ua ha’atumuhia ïa ’e ’ua ha’amauhia i ni’a i te mau parau tumu nō te fa’aro’o, te pure te tātarahapa, te fa’a’orera’a hara, te fa’atura, te here, te aroha, te ’ohipa, ’e te mau fa’a’oa’oara’a maita’i » (« Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », ChurchofJesusChrist.org).