« 2 : Ha’api’i », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava (2020)
« 2 : Ha’api’i », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava
Ha’api’i—’Eiaha ’ia hau i te : 60 minuti
1. E fa’auru tō tātou mau mana’o i tō tātou mau urupu’upu’u
Tai’o :
E mea faufa’a tō ’outou mau mana’o. Tā ’outou huru paraparau ’e tō ’outou mana’o nō ni’a ia ’oe iho te fa’aiho i tō ’outou huru ’e i tō ’outou ’āteura’a. E fa’aiho rahi ato’a tō ’outou mau mana’o i tō ’outou huru i ni’a ia vetahi ’ē ’e i te ao ’ati a’e ia ’outou. Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, « ’O tōna ra mana’o i roto i tōna ’ā’au, ’o ’oia iho ïa » (Maseli 23:7).
Nō tō rāua ’ite i te mana o tō ’outou mau mana’o i ni’a i tō ’outou mau putapūra’a, tē ’imi nei te Fa’aora ’e te ’enemi i te fa’aiho i tō ’outou mau mana’o. Tē ani nei te Fa’aora ia tātou ’ia « hi’o mai [iāna] i tō mau mana’o ato’a na »; ma te fa’aro’o, ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:36).
Māta’ita’i :
« ’Ua nava’i ānei tō’u maita’i ? » e roa’a i ni’a i te https://churchofjesuschrist.org/study/video/self-reliance-videos [3:28].
Tāu’aparau :
Nāhea te « hi’ora’a i te [Fa’aora] i roto i te mau mana’o ato’a » e fa’aha’amana’o ai ia ’outou ē, ’ua nava’i tō ’outou maita’i i tōna hi’ora’a ?
2. Te ’itera’a i te mau huru hōho’a o te ferurira’a hape
Tai’o :
Pinepine tātou i te fa’atumu i tō tātou mau mana’o i ni’a i te mea hape ’e ’aore rā i te mea ’ino. E nehenehe te mau huru hōho’a o te ferurira’a hape e tūra’i ia tātou ’ia tāu’a i te mau hōpe’ara’a ’ino roa a’e o te hō’ē ti’ara’a. Nā teie mau huru mana’o hape e fa’atupu i tō tātou au ’ore ia tātou iho ’e ia vetahi ’ē. E fa’aruru tātou pā’āto’a i te mau mana’o hape, i te tahi rā mau taime e mau roa tātou i roto i te reira ’e e’ita tātou e ’ite i te huru ferurira’a tano ’ore ’e e nāhea te reira e fa’a’ino ai i tō tātou ea pae manava. ’A tai’o i te tāpura o « Te mau huru hōho’a hape o te ferurira’a e tupu noa na », ’e ’ia oti, ’a ’aparau i te uira’a i raro mai i te tāpura. I rotopū i teie mau hōho’a, ’a fa’ata’a mai hō’ē ’aore rā ’e piti a’e ’o tā ’outou e fa’a’ohipa noa na.
Te huru hōho’a hape o te ferurira’a e tupu noa na
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a |
Tātarara’a |
Hi’ora’a |
---|---|---|
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Pauroa e ’ore rā ’aore | Tātarara’a Hi’ora’a i te hō’ē mea ’aore rā i te hō’ē ta’ata ’ei mea maita’i roa ’aore rā ’ei mea ’ino roa. ’A ’imi i te mau pereota ma te mau ta’o noa ’e ’aita roa. | Hi’ora’a « E parau noa vau te mea e ’ore e tano. » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Tātarara’a hape | Tātarara’a Te ravera’a i te tahi ’ohipa hau atu i tei tupu ’e te fa’ahiti-rahi-ra’a ’aore rā ma te ti’a-’ore i te reira. | Hi’ora’a « ’Ua mutu te aura’a, e’ita ïa vau i te mea maita’i roa. » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Fa’aotira’a rū | Tātarara’a Te ferurira’a i te mau mana’o o vetahi ’ē, ’aore rā te mana’ora’a i te hō’ē hōpe’ara’a ’ino roa atu ā. | Hi’ora’a « ’Aiā, ’ua riro ïa vau nō te tā’āto’ara’a ’ei ’atara’a. » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Ravera’a i ni’a iāna iho | Tātarara’a Te fa’ahapara’a ia ’oe iho ’aore rā i te tahi atu, ’āre’a te parau mau ra, ’ua tupu te reira nō te tahi atu ā mau tumu. | Hi’ora’a « ’Aita rātou i niuniu fa’ahou mai, ’ua ino’ino paha ïa rātou iā’u. » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Ferurira’a mau pae manava | Tātarara’a Te fāitora’a i te hō’ē hete i fa’atumuhia i ni’a i tō ’outou mana’o. | Hi’ora’a « ’Ua hara vau. Nā’u i rave i te hape. » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Fa’a’āerera’a | Tātarara’a Fa’atumuhia i ni’a i te hō’ē noa hete ’e fa’a’āerehia atu ai i ni’a i te mau hete ato’a. | Hi’ora’a « ’Aita vau i manuia i roto i teie tītaura’a, nō reira nō te aha ïa vau e fa’aea ai i roto i teie piha ha’api’ira’a ? » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Pae ’ino o te tīti’a o te ferurira’a | Tātarara’a Rōtahira’a i ni’a i te pae ’ino o te hō’ē hu’ahu’a ’e te fa’atāerera’a i ni’a i te reira. | Hi’ora’a « E au ē ’aita roa e ’ohipa maita’i i oti i teie mahana. ’Ua nā ni’a noa te ahata’aria. » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Te ’orera’a e tāu’a i te pae maita’i | Tātarara’a Te pāto’ira’a i te mau ’itera’a maita’i ato’a nō te mea ’aita ’outou e mana’o ra ē e mea faufa’a te reira. | Hi’ora’a « E’ita e pe’ape’a mai te mea ’ua tāmā’a tā’u tamāhine i te po’ipo’i. ’Ua hue mai ’oia i tōna riri hau ’ore i te toe’a o te mahana ! » |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Fa’a’ā’anora’a | Tātarara’a Fa’a’ā’ano i tō ’outou mau paruparu ’aore rā fāito i te reira i te mau pūai o vetahi ’ē. | Hi’ora’a « Mea varavara vau i te tunu i te mā’a nā tō’u ’utuāfare, ’ia nā reira ana’e rā vau, ’aita ïa e tāpirihia i tāna e tunu nei ». |
Te mau huru hōho’a o te ferurira’a Te topara’a reo « ’Āhiri » | Tātarara’a Te paraura’a ia ’oe iho mai te aha te huru ’ia riro mai ’aore rā e ’ore ’ia riro mai. | Hi’ora’a « ’Āhiri ’aita vau i riri mai terā te huru. » |
Tāu’aparau :
Nō te aha tātou e mana’o ai i te tahi taime i teie mau rāve’a ?
3. Pāhono i te ha’apata
Tai’o :
Te ha’apata, o te mea ïa e tupu ’āhiti mai i roto i to tātou mau mana’o, tō tātou ’ā’au ’e i tā tātou mau peu. Te mau ha’apata, o te mau mea ato’a ’o tā ’outou e ’ite nei, e tupu nei i roto ia ’outou ’e ’o tā ’outou e ora nei. E riro te reira i te tupu mai nā roto i tō ’outou huru, te huru o te reira mahana, te fāito o te ito, te huru o te mau aura’a, te huru o te mau vāhi, te huru o te mau tā’urua, ’e te tahi noa atu mau hete. ’Ia hape noa atu tā ’outou pāhonora’a ’āhiti i te hō’ē ha’apatara’a, e nehenehe ’outou e ha’api’i maita’i a’e nāhea ’ia pāhono atu.
Tāu’aparau :
Te ’itera’a i tō tātou mau ha’apatara’a, nāhea te reira e tauturu ai ia tātou ’ia pāhono maita’i a’e ?
4. Hāmani i te mau huru hōho’a o te ferurira’a mā a’e
Tai’o :
I teie nei ’ua ’itehia ia ’outou te huru hōho’a o tō ’outou mau ferurira’a hape, te ta’ahira’a i muri iho o te tāmatara’a ïa i te taui i te reira ’ei mau hōho’a ferurira’a tano ’e te ’āfaro. E nehenehe ’outou e ’imi i te fa’aurura’a a te Fa’aora ’a tāmata ai ’outou i te taui i tō ’outou mau mana’o ’e ’a ani Iāna e mea ti’a ānei te reira (hi’o Ioane 8:32). ’Eie te tahi mau huru uira’a ’o tā ’outou e nehenehe e ui nō te taui i tō ’outou mau mana’o hape :
-
Mai te mea e feruri au i te tā’āto’ara’a o te mau ha’apāpūra’a, e mea tano ānei tō’u mau mana’o, 100 i ni’a i te hānere ?
-
’O teie ānei tā te Fa’aora e hina’aro ’ia’u ’ia feruri ’aore rā ’ia ’ite ?
-
’O teie ānei te mana’o pauroa e ’ore rā ’aore—maita’i pauroa ’aore rā ’ino pauroa, rē ’aore rā ahataria, e mea mau ’aore rā e mea ha’avare ?
-
’Ia mana’o mai te reira te huru, e tauturu ānei te reira iā’u ’aore rā e ha’amaui te reira iā’u ?
-
E aha tō’u huru ’ia tupu ana’e mai teie mana’o ?
-
E aha te mea tā’u i ’ite nō ni’a iā’u iho ’e nō ni’a ia vetahi ’ē e fa’a’ite nei iā’u ē, e ’ere te reira i te parau mau ?
-
E aha tā’u e parau atu i tō’u hoa rahi roa a’e ’aore rā i te hō’ē ta’ata tā’u e fa’atura nei mai te mea o te reira tō rātou mau mana’o ?
Tāu’aparau :
Nō te aha e mea faufa’a ’ia tāmata i te feruri i te mau hape ’e ’ia fa’atupu i te mau mana’o tano a’e ?
Tāu’aparau :
E aha tā tātou e rave nō te fa’aha’amana’o ia tātou ’ia ’aro ’e ’ia mono mai te mau huru hōho’a ferurira’a hape i te mau mana’o tano a’e ?
5. Te tauira’a i tā tātou hōho’a ferurira’a nā roto i te ha’api’ipi’ira’a
Tai’o :
Te ta’ahira’a hope’a nō te taui i tā tātou mau hōho’a ferurira’a o te ha’api’ipi’ira’a ïa. E tītau te reira i te taime ’e te fa’a’oroma’i.
’A fa’atītī ai te mau fāitora’a hape ia tātou ’e ’a tā’ōti’a ai i tō tātou ’oa’oa ’e i tō tātou pūai nō te tupu i te rahi, te tauira’a i te reira ’e te monora’a mai nā roto i te mau mana’o tura a’e, e « fa’ati’amā [te reira] ia tātou » (Ioane 8:32). Nā te fa’atupura’a i te mau mana’o ti’a a’e e tauturu ia tātou ’ia fa’arahi atu ā i tō tātou ti’aturira’a ’e ’ia hi’o ia tātou iho ’e ia vetahi ’ē ma te maitai a’e.
I teie hepetoma, ’a ha’api’ipi’i ia ’outou ’ia fa’atupu i te mau huru hōho’a ferurira’a tura nā roto i te fa’a’īra’a i te « Tāpura arata’i i te huru ferurira’a » i te hōpe’a o teie pene. ’A fa’aoti i te fa’a’ite atu i tā ’oe tāpura i oti i te fa’a’īhia i te hō’ē melo o te ’utuāfare ’aore rā i tō ’oe ’āpiti ’ohipa.