Fa’arava’ira’a iāna iho
Tō’u niu : Fāri’i i te mau ’ōro’a hiero


« 10 : Tō’u niu : Fāri’i i te mau ’ōro’a hiero », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava (2020)

« 10 : Tō’u niu : Fāri’i i te mau ’ōro’a hiero », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava

Tō’u niu : Fāri’i i te mau ’ōro’a hiero—Taime rahi roa : 20 minuti

Feruri :

E aha te tahi mau mea faufa’a roa a’e nō ’oe ?

Māta’ita’i :

« Doing What Matters Most [Ravera’a i te mea faufa’a a’e] », e roa’a i ni’a i te https://churchofjesuschrist.org/study/video/self-reliance-videos (’Aita e video ? ’A tai’o i te pāpie « Ravera’a i te mea faufa’a a’e. »)

Ravera’a i te mea faufa’a a’e

Mai te mea, ’aita e roa’a ia ’outou i te mata’ita’i i te video, ’a tai’o i te pāpie.

Hōho’a
Dieter F. Uchtdorf

Ta’ata tai’o :

’Ua topa te hō’ē manureva i Floride i te hō’ē pō pōiri i te ’āva’e nō Tītema. ’Ua hau i te 100 ta’ata i pohe. E 20 maire noa te ātea i te tahua tāmaru.

Peresideni Dieter F. Uchtdorf :

I muri a’e i te ’ati, ’ua tāmata te mau ta’ata tītorotoro i te fa’ata’a i te tumu i tupu ai te reira. ’Ua he’e māite te pou o te huira taura’a o te manureva i te ha’apou-ra’a-hia. ’Aita noa a’e te mātīni manureva i fa’a’ārearea na. E mea tere maita’i te mau mea ato’a—maori rā te hō’ē noa tao’a iti ha’iha’i : te hō’e mōrī ’amapura i pa’apa’a. Nā roto i taua ’amapura na’ina’i ra—’aita i hau i te 4 tarā tōna moni ho’o—’ua tupu mai te mau fifi e rave rahi ’e i te pae hōpe’a pohe roa atura i roto i teie ’ati hau i te 100 ta’ata.

Parau mau, e’ita nā teie mōrī ’amapura pa’apa’a i fa’atupu i te reira ’ati ; ’ua tupu rā te reira nō te mea ’ua rōtahi te feiā horomanureva i tō rātou mana’o i ni’a i te mea e au ra ē e mea faufa’a i te reira taime, mo’e-roa-hia atu ai te mea faufa’a roa a’e.

Te peu mātauhia ’ia rōtahi i te mea faufa’a ’ore i ni’a i te tua o te mea hōhonu, e ’ere ïa o te mau pairati ana’e tē nā reira nei, o te mau ta’ata ato’a rā. E ’atihia tātou pauroa…

E rōtahi ānei tō ’outou mana’o ’e tō ’outou ’ā’au i ni’a i taua mau mea pu’e mahana potopoto ’e te faufa’a nō te reira noa taime ’aore rā i ni’a i te mau mea faufa’a a’e ?

(Hi’o « E ’ohipa rahi tā tātou e rave nei ’e e’ita e ti’a ia tātou ’ia haere i raro », Liahona, Mē 2009, 59–62.)

Tāu’aparau :

E aha te mau mea faufa’a ’ore e nevaneva ai tātou i te fā ’ia haere i mua ? Nāhea te mau ’ōro’a o te ’evanelia e tauturu ai ia tātou ?

Tai’o :

Teie i muri nei te mau tuha’a ’īrava ’e te mau fa’ahitira’a parau a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia :

« I roto i te mau ’ōro’a nō te reira te mana nō te huru Atua e fa’a’itehia mai ai. » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:20)

« E mea maita’i ’ia tuatāpapa tātou i te tuha’a 109 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a ’e ’ia pe’e i te a’o a te peresideni [Howard W.] Hunter ’ia ha’amau i te hiero o te Fatu ’ei tāpa’o rahi nō [tō tātou] ti’ara’a melo » (Quentin L. Cook, « Hi’o ia ’outou iho i roto i te hiero », Liahona, Mē 2016, 99).

Te fā hope’a tā tātou tāta’itahi e tūtava nei, o te fāri’ira’a ïa i te mana i roto i te hō’ē fare o te Fatu, ma te tā’atihia ’ei ’utuāfare, ma te ha’apa’o maita’i i te mau fafaura’a i ravehia i roto i te hiero, ’o tē fa’aineine ia tātou nō te hōro’a rahi roa a’e ’a te Atua—te ora mure ’ore ïa. E riro te mau ’ōro’a o te hiero ’e te mau fafaura’a tā ’outou e rave i reira ’ei tāviri nō te ha’apūai i tō ’outou orara’a, tō ’outou fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare ’e te ’aravihi ’ia pāto’i i te ’arora’a a te ’enemi. Tā ’outou ha’amorira’a i roto i te hiero ’e tā ’outou tāvinira’a i reira nō tō ’outou hui tupuna o te ha’amaita’i ia ’outou nā roto i te heheura’a rahi a’e nō ’outou iho ’e te hau, ’e e ha’apūai te reira i tā ’outou pūpūra’a ia ’outou nō te fa’aea i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ».(Russell M. Nelson, « As We Go Forward Together » Ensign, ’Ēperēra 2018, 7).

Tāu’aparau :

Nāhea te ha’amorira’a i te hiero ’e te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare e nehenehe ai e fa’arahi i tō tātou ’āteura’a pae manava ?

Fafau ia oe :

Mai te mea e parau fa’ati’a tā’u nō te hiero, e fa’ata’a vau i te hō’ē tai’o mahana nō te haere i te hiero. Mai te mea ’aita tā’u e parau fa’ati’a nō te hiero, e fārerei au i tō’u ’episekōpo ’aore rā i te peresideni ’āma’a nō te hō’ē taime fārereira’a nō te fa’a’āpī i tā’u parau fa’ati’a ’aore rā nō te ’āparau nāhea vau i te fa’aineine nō te fāri’i i tō’u mau ’ōro’a hiero.