2010–2019
Lagona Lē Mautonu
Oketopa 2018


Lē Faamalieina Faaleagaga

O le lē faamalieina faaleagaga e mafai ona faaosofia i tatou e faatino i le faatuatua, mulimuli i valaaulia a le Faaola e fai ia mea lelei, ma tuu atu ma le faamaualalo o tatou olaga ia te Ia.

A o ou i ai i le aoga tulagalua, sa matou savavali i le fale i se auala sopo simā e taamilo i tua ma luma agai i luga i le pito mauga. Sa i ai seisi auala sopo, e lē faasimāina, na ta’ua o le “auala a tama.” O le auala sopo a tama o se auala palapalā lea na alu atu sa’o i luga o le mauga. Sa puupuu atu ae sa fai si tu tele i luga. A o o’u teine talavou, sa ou iloa na mafai ona ou savali i luga i soo se auala sopo na mafai ona o ai tama. O le mea e sili ona taua, sa ou iloaina sa ou ola i aso e gata ai ma o le a ou manaomia ona faia ni mea faigata, e pei ona faia e paionia—ma sa ou manao ai ina ia saunia. O lea la mai lea taimi i lea taimi, ou te faagesegese ai i tua o la’u vaega o uo i luga o le ala sopo simā, aveese o’u seevae, ma savali e leai ni seevae i luga o le ala sopo a tama. Sa ou taumafai e faamalolosi o’u vae.

A o avea ma se teineitiiti o le Peraimeri, o le mea lena sa ou manatu e mafai ona ou faia e saunia ai. O lenei la ua ou iloa se isi mea! Nai lo le savali e leai ni seevae i luga o ala sopo o le mauga, ou te iloa e mafai ona ou saunia o’u vae e savali i luga o le ala o feagaiga e ala i le tali atu i valaaulia a le Agaga Paia. Auā o le Alii, e ala i Lana perofeta, o loo valaau mai ia i tatou taitoatasi ina ia ola ma tausia [isi] i se “auala maualuga atu ma paia atu” ma ia “faia se la’a maualuga atu.”1

O nei valaau faaperofeta e faatino, ua vaavaalua ma lo tatou lagona natura e mafai ona tatou faia ma ia sili atu, i nisi taimi e fatu ai i totonu o i tatou le mea na ta’ua e Elder Neal A. Maxwell o le “lē faamalieina faaleagaga.”2 E o’o mai le le faamalieina faaleagaga pe a tatou faatusatusa le “tulaga o tatou i ai [i le] tulaga ua i ai le mana ia i tatou e avea ai.3 O i tatou taitoatasi, pe afai tatou te faamaoni, e lagonaina se va i le tulaga o tatou i ai ma tagata o tatou i ai, ma i le tulaga ma tagata tatou te mananao e avea ai. Tatou te naunau mo le gafatia patino sili atu. Tatou te maua nei lagona ona o i tatou o afafine ma atalii o le Atua, ua fananau mai ma le Malamalama o Keriso ae o loo ola i se olaga pa’ū. O nei lagona ua tuuina mai e le Atua ma e fatu ai se naunautaiga e faatino.

E tatau ona tatou taliaina ni lagona o le lē faamalieina faaleagaga ia e valaau mai ia i tatou i se auala maualuga atu, ae ia iloa ma aloese mai mea taufaasese a Satani—e faavaivailoto. O se avanoa taua lenei e oso mai ai Satani e matua faavaivaia o tatou loto. E mafai ona tatou filifili e savavali i ala maualuluga atu ia e taitai atu ai i tatou e saili mo le Atua ma Lona filemu ma le alofa tunoa, ia po o lo tatou faalogo atu ia Satani, o lē e osofaia i tatou i savali ia o le a lē taitai lava le lelei: le lava le tamaoaiga, le lava le atamai, le lava le matagofie, le lava i soo se mea. O lo tatou lē faamalieina e mafai ona faaleagaga—pe faataumaoi.

Faatino i le Faatuatua

O se tasi o auala e iloa ai le lē faamalieina faaleagaga mai mea taufaasese a Satani e faapea, o le lē faamalieina faaleagaga o le a taitai atu ai i tatou i faatinoga o le faatuatua. O le lē faamalieina faaleagaga e lē o se valaaulia e nofonofo ai i lo tatou tulaga mafanafana, pe taitai atu ai i tatou i le faanoanoa. Ua ou aoao pe a ou faatagaina ni lagona lē lelei o mea uma ou te avea ai, ou te lē alualu i luma, ma ou te iloaina e sili atu ona faigata ona ou lagonaina ma mulimuli i le Agaga.4

A o avea ma se alii talavou, sa silafia lelei e Iosefa Samita ona vaivaiga ma sa popole e uiga i “le manuia o [lona[ agaga e faavavau.” I ana upu, “Na oo ina matua mafatia lo’u mafaufau, aua na oo ina ou lagonaina le maasiasi ona o a’u agasala, ma … na ou lagona ai lo’u matua faanoanoa mo a’u lava agasala ma agasala a le lalolagi.”5 O lenei mea na taitai atu ai o ia e “manatunatu mamafa ma lē mautonu tele.”6 E masani ona e faalogo i lena faaupuga? O ‘e lē mautonu pe faanoanoa i ou vaivaiga?

Ia, sa faia e Iosefa se mea. Sa ia faasoa mai, “Sa masani ona ou fai ifo ia te a’u lava ia: O le a le mea e ao ona fai?”7 Sa faatino Iosefa i le faatuatua. Sa ia liliu atu i tusitusiga paia, faitau le valaaulia i le Iakopo 1:5, ma liliu atu i le Atua mo le fesoasoani. O le faaaliga na o’o mai sa amata ai le Toefuataiga. Ou te matua’i faafetai i le lē faamalieina faaleagaga o Iosefa, o lona vaitaimi o le lē mautonu ma le fenumiai, na uunaia ai o ia e faatino i le faatuatua.

Mulimuli i Uunaiga e Fai Mea Lelei

E masani ona faaaoga e le lalolagi se lagona o le lē faamalieina e fai ma ‘alofaga mo le manatu faapito, mo le liliu atu o ō tatou manatu ia i tatou lava ma i le tuana’i ma mafaufau ai le tagata ia te ia lava i le tagata o o’u i ai, o le tagata ua ou le avea ai, ma mea ou te manao ai. O le lē faamalieina faaleagaga e faaosofia ai i tatou e mulimuli i le faataitaiga a le Faaola, o lē “sa femaliuai ma agalelei.”8 A o tatou savalia le ala o le avea ma soo, tatou te maua uunaiga faaleagaga e aapa atu i isi.

O se tala sa ou faalogo ai i le tele o tausaga ua mavae sa fesoasoani ia te a’u ia iloa ona faatino lea i luga o uunaiga mai le Agaga Paia. Sa faasoa mai e Sister Bonnie D. Parkin, sa avea muamua ma Peresitene Aoao o le Aualofa, le tala lenei:

“O Susana … sa avea ma tagata su’isu’i lelei. Sa nofo Peresitene [Spencer W.] Kimball i [lana] uarota. I se tasi o Aso Sa, sa matauina ai e Susana ua i ai se suti fou [a Peresitene Kimball]. Ae sa aumai talu ai nei e le tamā [o Susana] … ni ana ie silika matagofie tele. Sa mafaufau Susana o lena ie o le a fai ai se fusiua aulelei e fetaui ma le suti fou a Peresitene Kimball. Sa ia faia loa le fusiua i le Aso Gafua. Sa ia afīfīina i se pepa vaivai ma savali atu i le auala i le maota o Peresitene Kimball.

“A o agai atu i le faitotoa i luma, sa faafuasei ona tu o ia ma mafaufau, ‘O ai a’u e faia ai se fusiua mo le perofeta? Masalo e tele na’ua ni ana fusiua.’ I lana faaiuga sa ia faia ai se mea sese, sa ia liliu e alu.

“Ae tatala mai loa e Sister Kimball le faitotoa i luma ma faapea mai, ‘Oi, Susana!’

“I lona popole tele, sa fai atu ai Susana, ‘Sa ou vaai ia Peresitene Kimball i lana suti fou i le Aso Sa. Na faato’a aumai e Tamā ni ie silika mai Niu Ioka … ma o lea sa ou faia ai se fusiua mo ia.’

“A o lei mafai ona faaauau le tala a Susana, sa taofi o ia e Sister Kimball, tuu ona aao i ona tau’au, ma fai atu: ‘Susana, ‘aua lava ne’i teenaina se mafaufauga lelei.’”9

Ou te fiafia i lena tala! “’Aua lava ne’i teenaina se mafaufauga lelei.” O nisi taimi pe a ou maua se uunaiga e faia se mea mo se tasi, ou te mafaufau lava po o se musumusuga pe ua na o o’u lava mafaufauga. Ae ua faamanatu mai ia te a’u, “o le mea ua mai le Atua, e valaau ma faatosina mai ia faia mea lelei e le aunoa; o le mea lea, o mea uma e valaau mai ma faatosina mai ia faia mea lelei, ma alofa i le Atua, ma auauna atu ia te ia, ua musuia e le Atua.”10

Pe o na manatu o ni uunaiga tuusa’o mai pe ua na o se lagona e fesoasoani atu, e lē ma’umauina se galuega lelei; aua “e lē uma le alofa”11—ma e lē mafai ona avea ma se tali sesē.

E masani lava o le taimi e oo mai ai e faigata, ma e seāseā ona tatou iloa le aafiaga o a tatou faatinoga laiti o le auaunaga. Ae mai lea taimi i lea taimi, o le a tatou iloaina lava na avea i tatou ma meafaigaluega i aao o le Atua ma o le a tatou faafetai i le iloaina o le galue o le Agaga Paia e ala atu ia i tatou o se faailoaga lea o le faamaoniga a le Atua.

Uso e, e mafai e oe ma a’u ona ōle atu mo le Agaga Paia e faaali mai ia i tatou “mea uma e tatau ona [tatou] faia,”12 e tusa pe foliga mai ua tumu le lisi o a tatou mea e fai. Pe a uunaia ai, e mafai ona tatou tu’u ipu e lē fufulua po o isi mea o loo mananao isi tatou te faia ina ia faitau atu ai se tusi mo se tamaitiiti, asiasi i se uo, vaai le fanau a se tuaoi, pe auauna atu i le malumalu. ‘Aua ne’i malamalama sesē ia te a’u—e fai foi a’u lisi; ou te fiafia e kolosi ese mea ua uma ona fai. Ae e oo mai le filemu i le iloaina o le avea ma tagata lelei atu e lē faapea e tutusa ma le faia o ni galuega se tele atu. I le tali atu i le lē faamalieina e ala i le filifili e mulimuli i uunaiga e suia ai le ala ou te mafaufau ai e uiga i “lo’u taimi,” ma ou vaai atu ai i tagata e lē o ni faalavefau ae o se faamoemoega o lo’u olaga.

O Le Lē Faamalieina Faaleagaga e Taitai Atu ai i Tatou ia Keriso

O le lē faamalieina faaleagaga e taitai atu i le lotomaualalo, e lē o le faanoanoa ia te oe lava ia po o le lotovaivai lea e sau mai le faia o faatusatusaga ia e lē lava ai lo tatou lelei i taimi uma. O tamaitai tausi feagaiga o ituaiga eseese; o latou aiga, o aafiaga o ō latou olaga, ma o latou tulaga e eseese uma.

Ioe, o le a le atoatoa i tatou uma mo lo tatou gafatia faalelagi, ma o loo i ai se upumoni i le iloaina e faapea, a tuua na o i tatou ona le lava lea mo i tatou. Ae o le tala fiafia o le talalelei e faapea o le alofa tunoa o le Atua, e lava ai mo i tatou. Faatasi ai ma le fesoasoani a Keriso, e mafai ai ona tatou faia mea uma.13 Ua folafola mai e tusitusiga paia o le a tatou “maua ai foi le alofa tunoa e fesoasoani mai i ona aso e tatau ai.”14

O le upumoni e faate’ia ai e faapea o o tatou vaivaiga e mafai ona avea ma o tatou faamanuiaga pe a latou faalotomaualaloina i tatou ma liliu atu i tatou ia Keriso.15 O le lē faamalieina e avea ma mea paia pe a tatou o atu ma le lotomaualalo ia Iesu Keriso ma lo tatou manao, nai lo le taofia ona o le faanoanoa ia te oe lava ia.

O le mea moni, o vavega a Iesu e tele ina amata i se faailoaga o le manao, mea e manaomia, toilalo, po o ni lē atoatoa. Manatua ia areto ma i’a? O tusitala taitasi o Evagelia na tusia le auala na fafaga faavavega ai e Iesu le faitau afe o ē na mulimuli ia te Ia.16 Ae e amata le tala i le faailoa mai e soo o mea na latou lē maua; sa latou iloaina sa na o “areto karite e lima, ma nai i’a iti e lua lau: a e aumā ea ia mea ia i latou e toatele?”17 Sa sa’o le ‘au soo: sa le’i lava ni meaai na ia i latou, ae na latou avatu mea sa ia i latou ia Iesu ma sa Ia saunia ai le vavega.

Pe sa e manatu ea e lē lava au taleni ma meaalofa mo le galuega o i luma atu? Sa ou maua ai. Ae e mafai e oe ma a’u ona avatu mea ua ia i ta’ua ia Keriso, ma o le a Ia faateleina a tatou taumafaiga. O mea e te ofoina atu ua sili atu ona lava—e tusa po o a ou sesē ma vaivaiga—pe afai e te faalagolago i le alofa tunoa o le Atua.

O le mea moni o i tatou taitoatasi e tasi se tupulaga e mamao ai mai le Aiga Atua—o se afafine o le Atua.18 Ma e pei ona Ia faia i perofeta uma ma alii ma tamaitai faatauvaa i le gasologa o tausaga, e faapena foi ona faamoemoe le Tama Faalelagi e liua i tatou.

Sa faamatala e C. S. Lewis le mana e liua ai i le ala lenei: “Mafaufau ia te oe lava o se fale o loo ola. Ua afio mai le Atua i totonu e toe fausia lena fale. I le taimi muamua, atonu, e mafai ona e malamalama i mea o loo Ia faia. Ua Ia faasa’osa’oina ia talivai ma taofi ia tutulu o le taualuga ma isi mea faapena: na e iloa o na galuega sa manaomia ona fai ma o lea e te le o te’i ai. Ae o le taimi nei ua amata ona Ia tu’itu’i i le fale i se auala e matuā tiga ai. … [Ua e iloa,] o loo Ia fausia se fale e ‘ese mai le fale na e mafaufau i ai . … Sa e manatu o le a faia oe o se tamai faleoo manaia; ae o loo Ia fausia se maota tautupu telē. Ua faamoemoe o Ia e afio mai ma nofo ai o Ia lava i totonu.”19

Ona o le taulaga togiola a lo tatou Faaola, ua mafai ai ona tatou maua le gafatia i galuega o loo i le lumanai. Ua aoao mai perofeta e faapea, a o tatou ā’ea le ala o le avea ma soo, e mafai ona faapaiaina i tatou e ala i le alofa tunoa o Keriso. O le lē faamalieina faaleagaga e mafai ona faaosofia i tatou e faatino i le faatuatua, mulimuli i valaaulia a le Faaola e fai ia mea lelei, ma tuu atu ma le faamaualalo o tatou olaga ia te Ia. I le suafa, o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. Russell M. Nelson, i le Tad Walch, “‘The Lord’s Message Is for Everyone’: President Nelson Talks about Global Tour,” Deseret News, Apr. 12, 2018, deseretnews.com.

  2. Neal A. Maxwell, “Becoming a Disciple,” Ensign, June 1996, 18.

  3. Neal A. Maxwell, “Becoming a Disciple,” 16; faaopoopo le faamamafa.

  4. “O le lotovaivai e faavaivaia ai lou faatuatua. Afai e te tuu faamaualaloina mea e te faamoemoeina, o le a tuuitiitia foi le lelei o au taumafaiga, o le a vaivai lou naunau, ma o le a matuai faigata ai lava ia te oe ona mulimuli i le Agaga” (“O Le A Lo’u Faamoemoega i le Avea ai ma se Faifeautalai?Tala’i La’u Talalelei: O Se Taiala mo le Galuega Faafaifeautalai, rev. ed. [2018], lds.org/manual/missionary).

  5. Aoaoga a Peresitene o le Ekalesia: Iosefa Samita (2007), 28.

  6. Iosefa Samita—Talafaasolopito 1:8.

  7. Iosefa Samita—Talafaasolopito 1:10; ua faaopoopo le faamamafa.

  8. Galuega 10:38.

  9. Bonnie D. Parkin, “Personal Ministry: Sacred and Precious” (Brigham Young University devotional, Feb. 13, 2007), 1, speeches.byu.edu.

  10. Moronae 7:13.

  11. 1 Korinito 13:8.

  12. 2 Nifae 32:5.

  13. “Ou te mafaia mea uma lava i le faamalosi mai o Keriso ia te a’u” (Filipi 4:13).

  14. Eperu 4:16.

  15. “Ma afai e o mai tagata ia te au o le a ou faaali atu ia te i latou o latou vaivaiga. Ou te avatu i tagata ia vaivaiga ina ia faalotomaualalalo ai i latou; ma ua lava lou alofa tunoa mo tagata uma o e e latou te faalotomaualalaloina i latou lava i ou luma; aua afai latou te faalotomaualalaloina i latou lava i ou luma, ma faatuatua mai ia te au, ona ou faia lea o mea vaivai ia avea ma mea malolosi ia te i latou” (Eteru 12:27; ua faaopoopo le faamamafa).

  16. Tagai i le Mataio 14:15–21; Mareko 6:31–44; Luka 9:10–17; Ioane 6:1–14.

  17. Ioane 6:9.

  18. Sa aoao mai Peresitene Boyd K. Packer: “Po o le a lava le tele o augatupulaga i lou augatuaa faaletino, po o le a foi le ituaiga po o ni tagata e te tupuga mai ai, ae o le gafa o lou agaga e mafai ona tusia i se laina se tasi. O oe o se atalii/afafine o le Atua!” (“To Young Women and Men,” Liahona, Iulai 1989, 70).

  19. C. S. Lewis, Mere Christianity (1960), 160.