2 Nefi 9
    Footnotes
    Theme

    Capitolul 9

    Iudeii vor fi adunaţi în toate ţările făgăduinţei lor—Ispăşirea îl răscumpără pe om de la cădere—Trupurile morţilor vor ieşi din mormânt, şi spiritele lor din iad şi din Paradis—Ei vor fi judecaţi—Ispăşirea salvează de la moarte, de la iad, de la diavol şi de la chin fără de sfârşit—Cei drepţi vor fi salvaţi în Împărăţia lui Dumnezeu—Pedepsele pentru păcate sunt hotărâte—Cel Sfânt al lui Israel este păzitorul porţii. Circa 559–545 î.H.

    1 Şi acum, fraţii mei preaiubiţi, am citit aceste lucruri pentru ca voi să cunoaşteţi alegămintele Domnului pe care El le-a făcut cu toţi cei din casa lui Israel—

    2 Că El a vorbit către iudei prin gura profeţilor Săi sfinţi chiar de la începuturi, din generaţie în generaţie, până când va veni acel timp când ei se vor aîntoarce la adevărata Biserică şi turmă ale lui Dumnezeu; atunci ei vor fi badunaţi acasă, în cţările moştenirii lor, şi se vor stabili în toate ţările făgăduite lor.

    3 Iată, fraţii mei preaiubiţi, vă spun aceste lucruri pentru ca voi să vă bucuraţi şi să vă aînălţaţi capul pentru totdeauna, datorită binecuvântărilor pe care Domnul Dumnezeu le va da copiilor voştri.

    4 Căci eu ştiu că mulţi dintre voi aţi căutat mult să cunoaşteţi lucrurile care vor veni; prin urmare, ştiu că voi ştiţi că trupul nostru trebuie să se degradeze şi să moară; şi totuşi, în atrupurile noastre Îl vom vedea pe Dumnezeu.

    5 Da, ştiu că voi cunoaşteţi că El se va arăta în trup celor din Ierusalim, de unde noi am venit; căci este potrivit ca aceasta să se întâmple printre ei; căci este nevoie ca Marele aCreator să sufere El Însuşi, ca fiinţă, ca să devină supus omului în trup şi să moară pentru btoţi oamenii, pentru ca toţi oamenii să poată deveni supuşii Lui.

    6 Căci, după cum moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru ca aplanul milos al Marelui Creator să fie împlinit, e necesar să existe o putere a bînvierii, iar învierea trebuie să vină asupra omului din cauza ccăderii; iar căderea a venit din cauza nelegiuirii; şi din cauza căderii omului, ei au fost dalungaţi din prezenţa Domnului.

    7 Prin urmare, e necesar să fie o aispăşire fără de bsfârşit; căci dacă ispăşirea n-ar fi infinită, corupţia aceasta nu s-ar putea înveşmânta în incorupţie. Prin urmare, cprima judecată care a venit asupra omului ar fi trebuit să drămână infinită. Şi dacă ar fi fost aşa, trupul acesta ar fi trebuit să fie lăsat în pământ ca să putrezească şi să se macine în ţărâna-mamă, ca să nu se mai ridice niciodată.

    8 O, aînţelepciune a lui Dumnezeu, bmila şi charul Lui! Căci iată, dacă dtrupul ar trebui să nu se mai ridice, atunci spiritele noastre ar trebui să se supună îngerului care a ecăzut din prezenţa Dumnezeului Veşnic şi a devenit fdiavolul, ca să nu se mai ridice.

    9 Şi spiritele noastre ar trebui să devină asemănătoare lui, şi noi să devenim diavoli, aîngeri ai unui diavol, ca să fim bdespărţiţi de prezenţa Dumnezeului nostru şi să rămânem cu tatăl cminciunilor, în nenorocire, ca şi el însuşi; da, cu acea fiinţă care i-a dînşelat pe strămoşii noştri cei dintâi, care aproape s-a etransformat el însuşi într-un fînger de lumină şi îi stârneşte pe copiii oamenilor în combinaţii gsecrete ale omorului şi tot felul de lucrări secrete ale întunericului.

    10 O, cât de mare este bunătatea Dumnezeului nostru care pregăteşte o cale pentru scăparea noastră din strânsoarea acestui monstru îngrozitor; da, acel monstru, amoarte şi biad, pe care eu îl numesc moartea trupului şi, de asemenea, moartea spiritului.

    11 Şi datorită căii de aeliberare a Dumnezeului nostru, Cel Sfânt al lui Israel, această bmoarte despre care am vorbit, care este vremelnică, va elibera pe morţii săi; moartea aceasta este mormântul.

    12 Şi această amoarte despre care am vorbit, care este moartea spirituală, va elibera pe morţii ei; moartea spirituală care este biadul; prin urmare, moartea şi iadul trebuie să elibereze pe morţii lor, şi iadul trebuie să elibereze spiritele lui înrobite, iar mormântul trebuie să elibereze trupurile lui înrobite, iar trupurile şi cspiritele oamenilor vor fi dreunite; şi aceasta este prin puterea de înviere a Celui Sfânt al lui Israel.

    13 O, cât de mare este aplanul Dumnezeului nostru! Căci, pe de altă parte, bparadisul lui Dumnezeu trebuie să elibereze spiritele celor drepţi şi mormântul va trebui să elibereze trupul celor drepţi; şi spiritul şi trupul sunt cunite din nou şi toţi oamenii devin incoruptibili şi dnemuritori, iar ei sunt suflete vii, care au o ecunoaştere fdesăvârşită, la fel ca şi noi, muritorii, numai dacă cunoaşterea noastră va fi desăvârşită.

    14 Prin urmare, vom avea o acunoaştere desăvârşită despre toată bvina noastră şi despre necurăţenia noastră şi despre cgoliciunea noastră iar cei drepţi vor avea o cunoaştere desăvârşită despre bucuria şi ddreptatea lor, fiind eînveşmântaţi cu fpuritate, da, chiar cu gmantia dreptăţii.

    15 Şi se va întâmpla că, atunci când toţi oamenii vor trece de la prima moarte la viaţă într-atât încât să devină nemuritori, ei vor trebui să apară în faţa ascaunului de judecată al Celui Sfânt al lui Israel; şi apoi va veni bjudecata şi atunci vor trebui să fie judecaţi după sfânta judecată a lui Dumnezeu.

    16 Şi cu siguranţă, aşa cum Domnul trăieşte, căci Domnul Dumnezeu a spus aceasta, şi acesta este acuvântul Lui veşnic, care nu poate bmuri, aşa că cei drepţi vor fi încă drepţi, iar cei care sunt cîntinaţi vor fi încă dîntinaţi; prin urmare, cei care sunt întinaţi sunt ediavolul şi îngerii lui; şi ei vor pieri în focul fnepieritor pregătit pentru ei; şi chinul lor este ca un glac de foc şi pucioasă, a cărui flacără se înalţă pentru totdeauna şi nu are sfârşit.

    17 O, măreţia şi adreptatea Dumnezeului nostru! Căci El îndeplineşte toate cuvintele Sale, iar ele au ieşit din gura Lui şi legea Lui trebuie împlinită.

    18 Dar iată, cei drepţi, asfinţii Celui Sfânt al lui Israel, cei care au crezut în Cel Sfânt al lui Israel, cei care au îndurat bcrucile lumii şi au dispreţuit ruşinea acesteia, vor cmoşteni dÎmpărăţia lui Dumnezeu, care a fost pregătită pentru ei încă ede la întemeierea lumii, iar bucuria lor va fi deplină în fvecii vecilor.

    19 O, măreţia milosteniei Dumnezeului nostru, Cel Sfânt al lui Israel! Căci El îi aeliberează pe sfinţii Săi de acel monstru bîngrozitor, diavolul şi moartea, şi ciadul şi acel lac de foc şi pucioasă, care este un chin fără de sfârşit.

    20 O, cât de mare este asfinţenia Dumnezeului nostru! Căci El bcunoaşte toate lucrurile şi nu este ceva ce El să nu cunoască.

    21 Iar El vine pe lume pentru ca să-i asalveze pe toţi oamenii, dacă ei vor asculta de glasul Lui; căci iată, El suferă durerile tuturor oamenilor, da, bdurerile fiecărei făpturi vii, atât bărbaţi, cât şi femei şi copii, care fac parte din familia lui cAdam.

    22 Şi El suferă aceasta pentru ca învierea să poată veni asupra tuturor oamenilor, pentru ca toţi să poată să stea în faţa Lui în ziua cea mare a judecăţii.

    23 Iar El porunceşte tuturor oamenilor să se apocăiască şi să fie bbotezaţi în numele Lui, având credinţă desăvârşită în Cel Sfânt al lui Israel, căci altfel ei nu vor putea fi salvaţi în Împărăţia lui Dumnezeu.

    24 Iar dacă nu se vor pocăi şi nu vor crede în anumele Lui şi nu se vor boteza în numele Lui şi nu vor bîndura până la sfârşit, atunci ei trebuie să fie cosândiţi; căci aşa a spus Domnul Dumnezeu, Cel Sfânt al lui Israel.

    25 Prin urmare, El a dat o alege; căci unde nu este bnici o lege dată, nu este nici o pedeapsă; şi unde nu este nici o pedeapsă, nu este nici o condamnare; şi unde nu este nici o condamnare, mila Celui Sfânt al lui Israel pune stăpânire pe ei, datorită ispăşirii; căci ei sunt eliberaţi prin puterea Lui.

    26 Căci aispăşirea satisface cerinţele bdreptăţii Lui asupra tuturor celor cărora nu li s-a cdat dlegea, ca să fie eliberaţi de acel monstru îngrozitor, moarte şi iad, şi diavolul şi lacul de foc şi pucioasă, care este un chin fără de sfârşit; şi ei sunt readuşi la Dumnezeul care le-a dat esuflare, care este Cel Sfânt al lui Israel.

    27 Dar vai de acela căruia i-a fost dată alegea, da, care are toate poruncile lui Dumnezeu, la fel ca şi noi, şi care le calcă şi care iroseşte zilele încercării sale, căci groaznică este starea lui!

    28 O, acel aplan şiret al celui rău! O, bvanitatea şi fragilitatea şi nebunia oamenilor! Atunci când sunt cînvăţaţi, ei cred că sunt dînţelepţi şi nu ascultă de esfatul lui Dumnezeu, căci îl dau deoparte crezând că ei cunosc prin ei înşişi, prin urmare înţelepciunea lor este nebunie şi nu este spre folosul lor. Şi ei vor pieri.

    29 Dar este bine să fie învăţaţi, dacă aascultă de bsfaturile lui Dumnezeu.

    30 Dar vai de cei bogaţi, care sunt abogaţi în lucrurile lumeşti. Căci, pentru că sunt bogaţi, ei îi dispreţuiesc pe cei bsăraci şi îi persecută pe cei umili, iar inimile lor sunt în averile lor; prin urmare, averea lor este Dumnezeul lor. Şi iată, averea lor va pieri împreună cu ei.

    31 Şi vai de cei surzi care nu vor aauzi; căci vor pieri.

    32 Vai de cei orbi care nu vor vedea; căci, de asemenea, vor pieri.

    33 Vai de cei cu inima împietrită, căci cunoaşterea nedreptăţilor lor îi va lovi în ziua de pe urmă.

    34 Vai de cel amincinos, căci va fi aruncat în biad.

    35 Vai de cel criminal, care aucide cu bună-ştiinţă, căci va bmuri.

    36 Vai de cei care apreacurvesc, căci vor fi aruncaţi în iad.

    37 Da, vai de cei care se aînchină la idoli, căci diavolul tuturor diavolilor se desfată în ei.

    38 Şi, în sfârşit, vai de toţi cei care mor în păcat; căci se vor aîntoarce la Dumnezeu şi-I vor vedea faţa, dar vor rămâne în păcatele lor.

    39 O, fraţii mei preaiubiţi, aduceţi-vă aminte de oroarea de a încălca legile acelui Dumnezeu Sfânt, precum şi oroarea de a ceda ispitelor aceluia aînşelător. Amintiţi-vă că a umbla după blucrurile pământeşti înseamnă cmoarte, dar a umbla după lucrurile spirituale înseamnă dviaţă eveşnică.

    40 O, fraţii mei preaiubiţi, deschideţi-vă urechile la cuvintele mele. Aduceţi-vă aminte de măreţia Celui Sfânt al lui Israel. Nu spuneţi că am glăsuit lucruri aspre împotriva voastră; căci dacă o faceţi, voi veţi insulta aadevărul; căci eu am vorbit cuvintele Făcătorului. Eu ştiu că vorbele adevărului sunt bgrele împotriva a tot ceea ce nu este curat; dar cei drepţi nu se tem, căci ei iubesc adevărul şi nu se clatină.

    41 O, şi atunci, fraţii mei preaiubiţi, aveniţi la Domnul Cel Sfânt. Amintiţi-vă de cărările Lui că sunt drepte. Iată, bcalea omului este cstrâmtă, dar se întinde dreaptă în faţa Lui, iar păzitorul dporţii este Cel Sfânt al lui Israel; şi El nu foloseşte acolo nici un slujitor; şi nu este nici o altă cale decât prin poartă; şi El nu poate fi înşelat, căci Domnul Dumnezeu este numele Lui.

    42 Şi oricui bate la poarta Lui, El aceluia îi va deschide; iar cei aînţelepţi şi cei învăţaţi şi cei care sunt bogaţi, care sunt bplini de ei din cauza învăţăturii lor şi a înţelepciunii lor şi a bogăţiei lor—da, aceştia sunt cei pe care El îi dispreţuieşte; şi dacă ei nu leapădă aceste lucruri şi nu se consideră cnevrednici în faţa lui Dumnezeu şi nu se cufundă în adâncurile dumilinţei, atunci El nu va deschide poarta pentru ei.

    43 Dar lucrurile celor înţelepţi şi ale celor prudenţi vor fi aascunse de ei pentru totdeauna—da, acea fericire care este pregătită pentru sfinţi.

    44 O, fraţii mei preaiubiţi, aduceţi-vă aminte de cuvintele mele. Iată, îmi scot veşmintele şi le scutur în faţa voastră; mă rog la Dumnezeul salvării mele să mă vadă cu ochiul Lui aatotcercetător; prin urmare, voi veţi şti în ziua de pe urmă, atunci când toţi oamenii vor fi judecaţi după faptele lor, că Dumnezeul lui Israel a fost martor că eu am bscuturat nedreptăţile voastre din sufletul meu şi că stau cu strălucire în faţa Lui şi că mă clepăd de sângele vostru.

    45 O, fraţii mei preaiubiţi, îndepărtaţi-vă de păcatele voastre; scuturaţi alanţurile aceluia care vrea să vă înlănţuie; veniţi la acel Dumnezeu care este bstânca salvării voastre.

    46 Pregătiţi-vă sufletele pentru acea zi glorioasă când adreptatea va fi împărţită celor drepţi, chiar Ziua bjudecăţii, pentru ca voi să nu vă chirciţi de groază; pentru ca voi să nu vă aduceţi aminte de cpăcatul vostru îngrozitor în perfecţiune şi să trebuiască să exclamaţi: Sfinte, sfinte sunt judecăţile Tale, o, Doamne Dumnezeule dAtotputernic—dar eu îmi cunosc păcatul; am călcat legea, iar nelegiuirile sunt ale mele; şi diavolul a pus stăpânire pe mine, iar eu sunt o pradă a nenorocirii lui groaznice.

    47 Dar iată, fraţii mei, este potrivit să vă trezesc la realitatea îngrozitoare a acestor lucruri? V-aş răni eu sufletele voastre dacă minţile voastre ar fi pure? Aş fi eu limpede cu voi, după limpezimea adevărului, dacă aţi fi fără de păcat?

    48 Iată, dacă aţi fi sfinţi, eu v-aş vorbi despre sfinţenie; dar pentru că voi nu sunteţi sfinţi şi pentru că vă uitaţi la mine ca la un învăţător, este necesar şi potrivit ca eu să vă aînvăţ care sunt consecinţele bpăcatului.

    49 Iată, sufletului meu îi este scârbă de păcat, iar inima mea se bucură în dreptate; iar eu voi apreamări numele sfânt al Dumnezeului meu.

    50 Veniţi, fraţii mei, fiecare dintre voi care este însetat, veniţi la aapă; iar cel care nu are nici un ban, să vină şi să cumpere şi să mănânce; da, vino şi cumpără vin şi lapte, fără bbani şi fără preţ.

    51 Prin urmare, nu cheltuiţi bani pe ceea ce nu are nici o valoare, nici amunca voastră pe ceea ce nu aduce satisfacţii. Ascultaţi-mă cu sârguinţă şi aduceţi-vă aminte de cuvintele pe care le-am spus; şi veniţi către Cel Sfânt al lui Israel şi bîndestulaţi-vă cu ceea ce nu piere şi nici nu poate fi corupt şi lăsaţi-vă sufletul să se bucure în abundenţă.

    52 Iată, fraţii mei preaiubiţi, aduceţi-vă aminte de cuvintele Dumnezeului vostru; rugaţi-vă la El toată ziua, iar noaptea aduceţi amulţumiri numelui Lui cel sfânt. Lăsaţi inimile voastre să se bucure.

    53 Şi iată, cât de mari sunt alegămintele Domnului şi cât de mare este bunăvoinţa Lui faţă de copiii oamenilor; şi datorită măreţiei Lui şi a harului şi bmilostenie Lui, El ne-a făgăduit că seminţia noastră nu va fi distrusă cu totul, trupeşte, ci că El o va păstra; şi în generaţiile viitoare ei vor deveni o cramură dreaptă a casei lui Israel.

    54 Şi acum, fraţii mei, aş dori să vă vorbesc mai mult; dar restul cuvintelor mele vi le voi spune mâine. Amin.