2018
puta
Novema 2018


Puta

I roto i te fifi rahi o te mau tāmatara’a tāhuti nei, e hōpoi mai te mana fa’aora o te Fa’aora i te māramarama, te hāro’aro’a, te hau, ’e te ti’aturira’a.

I te 22 nō Māti 2016 ra, nā mua noa a’e i te hora va’u i te po’ipo’i, ’ua haruru e piti tūpita tōtōā i te tauraʼa manureva nō Bruxelles. ’Ua ’āfa’i ’o Elder Richard Norby, Elder Mason Wells, ’e ’o Elder Joseph Empey i te tuahine Fanny Clain i te taura’a manureva nō te reva atu i tāna misiōni i Cleveland, Ohio. E toru ’ahuru mā piti ta’ata tei pohe, ’e ’ua pēpē te mau misiōnare ato’a.

Te misiōnare pēpē roa a’e o Elder Richard Norby ïa, e 66 matahiti, tē tāvini ra ’e tāna vahine, te tuahine Pam Norby.

’Ua feruri ’o Elder Richard Norby i taua taime ra.

« ’Ua ’ite ’oi’oi au i te ’ohipa i tupu.

« ’Ua tāmata vau i te horo nō te pāruru iā’u, terā rā, ’ua topa ’oi’oi au i raro. ’Ua ’ite a’era vau ē, ’ua pēpē ’ino roa tō’u ’āvae ’aui. ’Ua ’ite au i hō’ē mea ’ere’ere, fātata mai te fare hiro, te hinu e tahe ra nā ni’a i tō’u nā rima. ’Ua huti marū noa vau i te reira, terā rā, ’ua ’ite a’era vau ē, e ’ere i te hinu, tō’u rā ’iri tei pa’apa’a. ’Ua mā’ute’ute tō’u ’ahu ’uo’uo nō te hō’ē pēpē i ni’a i te tua.

« ’A ha’amata ai au i te ’ite pāpū i te ’ohipa i tupu, ’ua tupu mai ra te hō’ē mana’o pūai, ’ua ’ite te Fa’aora ē, tei hea vau, ’e e aha te ’ohipa i tupu, ’e e aha te ’ohipa e tupu nei i ni’a iho iā’u i taua taime ra ».1

Hōho’a
Richard Norby i roto i te coma.

’Ua vai mai te mau mahana fifi nō Richard Norby ’e nō tāna vahine ’o Pam. ’Ua tu’uhia ’oia i roto i te coma, ’e ’ua ravehia te mau tāpūra’a, ’ua tupu te mau ha’apēra’a, ’e te pāpū ’ore rahi.

’Ua ora mai o Richard Norby, e’ita rā tōna orara’a e riro fa’ahou mai te mātāmua ra. E piti matahiti ’e te ’āfa i muri mai, tē fa’aora noa ra ā tōna mau puta ; ’ua monohia te hō’ē tuha’a o tōna ’āvae i te ’āvae ha’avare ; e mea ta’a ’ē te tu’ura’a ’āvae tāta’itahi i teienei i mua a’e nei i taua taime ra i roto i te taura’a manureva nō Bruxelles.

Hōho’a
Richard ’e Pam Norby

Nō te aha teie ’ohipa i tupu ai i ni’a ia Richard ’e ia Pam Norby ?2 ’Ua ha’apa’o maita’i rāua i tā rāua mau fafaura’a, ’ua rave i te hō’ē misiōni i Cōte d’Azur ’e ’ua aupuru i te hō’ē ’utuāfare maita’i roa. E nehenehe hō’ē ta’ata e parau ē, « e ’ere i te mea tano ! E ’ere roa atu i te mea tano ! ’Ua hōro’a rāua i tō rāua orara’a nō te ’evanelia a Iesu Mesia ; nāhea te reira i tupu ai ? »

Tei te tāhuti nei tātou.

Noa atu te ta’a-’ē-ra’a o te mau mea, te mau fifi, te mau hi’opo’ara’a ’e te mau tāmatara’a mana’o-’ore-hia, i te pae tino ’e i te pae vārua, e tae mai te reira i ni’a iho ia tātou tāta’itahi nō te mea tei te tāhuti nei tātou.

’A feruri ai au i teie po’ipo’i i te feiā a’o o teie tuha’a purera’a o te ’āmuira’a, e au ra iā’u e piti ’ua pohe te mau tamari’i ’e e toru ’ua pohe te mau mo’otua tei ho’i atu ma te mana’o-’ore-hia i tō rātou ’utuāfare i te ra’i. ’Aita hō’ē ta’ata i fa’ahereherehia i te ma’i ’e te ’oto, ’e mai tei fa’a’itehia mai i teie ihoa hepetoma, te hō’ē melahi tā tātou pā’āto’a i here, te tuahine Barbara Ballard, tei tomo marū atu nā roto i te pāruru. Peresideni Ballard, e’ita roa e mo’ehia ia mātou tō ’oe ’itera’a pāpū i teie po’ipo’i.

Tē ’imi nei tātou i te ’oa’oa. Tē hia’ai nei tātou i te hau. Tē ti’aturi nei tātou i te here. ’E te nini’i mai nei te Fatu i ni’a ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a māere e rave rahi. Terā rā, ma te ’āno’ihia i te poupou ’e te ’oa’oa, hō’ē ’ohipa pāpū maita’i : tē vai ra te mau taime, te mau hora, te mau mahana, i te tahi taime te mau matahiti e puta tō ’outou vārua.

Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, e tāmata tātou i te maramara ’e te monamona3 ’e e vai mai « nā pae e piti i te mau mea ato’a ».4 ’Ua parau Iesu ē, « tē fa’ahiti nei [tō ’outou Metua i te ao ra] i tōna mahana i ni’a i te ’ino ’e te maita’i, ’e te ha’ama’iri mai nei ’oia i te ūa i ni’a i te parau ti’a ’e te parau ti’a ’ore ».5

Te mau puta o te vārua e ’ere ana’e nō te feiā moni ’aore rā te feiā veve, nō te hō’ē ta’ere, hō’ē nūna’a, ’aore rā, hō’ē u’i. E tae mai te reira i te tā’āto’ara’a ’e e tuha’a te reira nō te ’āpora’a mai tā tātou i fāri’i nā roto mai i teie ’itera’a tāhuti nei.

’Aita te feiā parau ti’a i pāruruhia

Tā’u parau poro’i i teie mahana nō te feiā ïa e ha’apa’o nei i te mau fa’auera’a a te Atua, tē ha’apa’o nei i tā rātou mau fafaura’a i te Atua, ’e mai ia Norby ma, ’e te tahi atu mau tāne, mau vahine, ’e te mau tamari’i i roto i teie putuputura’a nā te ao nei, ’o tē fārerei nei i te mau tāmatara’a ’e te mau tītaura’a mana’o-’ore-hia ’e te māuiui.

E nehenehe tō tātou mau puta e tupu mai nā roto i te mau ’ati o te natura ’aore ra, hō’ē ’ati mana’o-’ore-hia. E nehenehe te reira e tupu mai nā roto mai i te hō’ē tāne ’aore rā, hō’ē vahine ha’apa’o ’ore, tei fa’ahepohepo i te orara’a o te hoa fa’aipoipo parau ti’a ’e te mau tamari’i. E nehenehe te mau putu e tupu mai nā roto mai i te pōiri ’e te ’aravīra’a, nā roto te ma’i mana’o-’ore-hia, te ’oto ’aore rā te pohe-tā’ue-ra’a mai te hō’ē ’o tā tātou i here, nā roto te ’oto nō te hō’ē melo o te ’utuāfare tei fa’aru’e i tōna fa’aro’o, te ’orera’a e fāri’i i te hō’ē hoa mure ’ore, ’aore rā, e rave rahi atu hānere ’ati ha’aparuparu ’e te māuiui « [te mau ’oto] e ’ite-’ore-hia e te mata ».6

’Ua ’ite tātou tāta’itahi ē, e tuha’a te mau fifi nō te orara’a nei, terā rā, ’ia tupu ana’e mai te reira i ni’a ia tātou iho, e nehenehe te reira e tāpū tō tātou hutira’a aho. ’Eiaha tātou e ’āehuehu, ’ia vai ineine noa rā tātou. ’Ua parau te ’āpōsetolo Petero, « ’eiaha e māere i te hāmani ’ino ’ū’ana i roto ia ’outou ’ei tāmatara’a ia ’outou, mai te mea ē ’ua ro’ohia ’outou i te tahi mea ’ē ».7 Ma te ’āpitihia i te mau ’ū māramarama o te ’oa’oa ’e te poupou, ’ua rara’a-hōhonu-hia te mau taura ’ū pōuri o te tāmatara’a ’e te ’ati i roto i te ahu o te fa’anahora’a a tō tātou Metua. Noa atu e mea fifi, pinepine teie mau arora’a i te riro mai ’ei mau orometua rahi a’e nō tātou.8

’Ia fa’ati’ahia te ’ā’amu temeio nō nā 2 060 faehau feiā ’āpī a Helamana, e au tātou i teie pāpa’ira’a mo’a : « Nō te hāmani maita’i rā o te Atua i ’ore ai te hō’ē o rātou i pohe roa ai, e māere roa atura mātou ’e tō mātou mau ’enemi ato’a ho’i »,

Terā rā, te nā-ō-ra ā te parau ē : « ’Aita ato’a te hō’ē o rātou i ’ore i puta i te mau puta e rave rahi ».9 ’Ua fāri’i tāta’itahi o nā 2 060 ta’ata e rave rahi mau puta ’e fāri’i tātou tāta’itahi i te puta i roto i te arora’a o te orara’a nei, e puta pae tino ānei, pae vārua ānei, ’aore rā, nā pae e piti.

’O Iesu Mesia tō tātou taʼata maita’i nō Samaria.

’Eiaha roa e fa’aru’e—Noa atu rā te hōhonu o te puta o tō ’outou vārua, noa atu nō hea mai te reira, noa atu e aha te taime, noa atu nō hea mai te tupura’a ’aore rā te maorora’a o te reira, ’aita ’outou i fa’ata’ahia ’ia pohe i te pae vārua. ’Ua fa’ata’ahia ’outou ’ia ora i te pae vārua ’e ’ia tupu i te rahi i roto i tō ’outou fa’aro’o ’e te ti’aturi i te Atua.

’Aita te Atua i hāmani i tō tātou vārua ’ia fa’ata’a ’ē iāna. ’Aita tō tātou Fatu ’e Fa’aora, o Iesu Mesia, nā roto i te hōro’a fāito ’ore o tōna tāra’ehara, i fa’aora noa ia tātou i te pohe ’e ’ua pūpū mai ia tātou, nā roto i te tātarahapa, i te fa’a’orera’a hara nō tā tātou mau hara, ’ua ti’a ato’a rā ’oia ma te ineine i te fa’aora ia tātou i te mau ’oto ’e te mau māuiui o tō tātou vārua puta.10

Hōho’a
Te ta’ata maita’i nō Samaria

’O te Fa’aora tō tātou ta’ata maita’i nō Samaria,11 tei tonohia mai « ’ei fa’aora i te feiā ’ā’au ’oto ».12 ’Ua haere mai ’oia ia tātou ra ’a haere ’ē atu ai vetahi ’ē. Ma te aroha, ’ua tu’u ’oia i tāna rā’au fa’aora i ni’a i tō tātou mau puta ’e ’ua tā’amu i te reira. ’Ua amo ’oia ia tātou. ’Ua aupuru ’oia ia tātou. ’Ua ani mai ’oia ia tātou, « haere mai ’outou iā’u nei … ’e nā’u e fa’aora ia ’outou ».13

« E haere atu [Iesu] ma te fa’a’oroma’i i te māuiui ’e te ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a ra ; ’e… e rave ’oia i te māuiui ’e te mau ma’i o tāna mau ta’ata iāna iho… [’ua rave i ni’a iāna iho tō tātou] mau paruparu, ’ia fa’a’īhia [i te] ’ā’au aroha ».14

’A haere mai, ’outou te feiā ’oto ;

Haere mai i te pārahira’a aroha, ma te tūturi ma te fa’aro’o.

Hōpoi mai i tō ’outou ’ā’au puta : ’a parau i tō ’oe hepohepo.

’Aita tō fenua e ’oto tā te ra’i e ’ore e nehenehe e fa’aora.15

I roto i te hō’ē o te mau tau ahoaho roa a’e, nā ō atura te Fatu i te peropheta Iosepha, « e noa’a ia ’oe te ’ite i te ’ohipa nā roto i teie mau mea ato’a nei, ’e e riro ho’i ’ei maita’i nō ’oe nā ».16 Nāhea te mau puta māuiui e riro ai ’ei maita’i nō tātou ? I roto i te fifi rahi o te mau tāmatara’a tāhuti nei, e hōpoi mai te mana fa’aora o te Fa’aora i te māramarama, te hāro’aro’a, te hau, ’e te ti’aturira’a.17

’Eiaha e faʼaru’e

E pure ma tō ’outou ’ā’au ato’a. Ha’apūai i tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia, i roto i tōna huru mau, i roto i tōna aroha. Tāpe’a mai tāna mau parau : « Tō’u nei maita’i ’ātīrē ïa tā ʼoe : ʼei te paruparu e taʼa maitaʼi roa ai tō’u pūai ».18

Ha’amana’o na, ’ua riro te tātarahapa ’ei rā’au pūai pae vārua.19 Ha’apa’o i te mau fa’auera’a ’e ’ia vai parau ti’a nō te Fa’aa’o, ma te ha’amana’o ē ’ua fafau te Fa’aora, « ’e’ita vau e vaiiho ’ōtare noa ia ’outou, e ho’i mai ā vau ia ’outou nei ».20

Te hau o te hiero ’o te rā’au tāmarū ïa i te vārua puta. ’A ho’i pinepine i te fare o te Fatu ’e tō ’outou ’ā’au puta ’e tō ’outou mau i’oa ’utuāfare e ti’a ai. E pata te hiero i tō tātou taime poto i te tāhuti nei i ni’a i te paruai ’ā’ano o te tau a muri atu.21

’A hi’o i muri, ma te ha’amana’o ē, ’ua fa’a’ite ’outou i tō ’outou ti’amā i roto i tō ’outou huru hou te tāhuti nei. E tamari’i itoito ’outou nā te Atua, ’e nā roto i tāna tauturu, e nehenehe ’outou e upo’oti’a i roto i te mau arora’a o teie ao hi’a. ’Ua rave nā ’outou nā mua a’e nei, ’e e nehenehe ’outou e rave fa’ahou.

’A hi’o i mua. E mea mau tō ’outou mau pe’ape’a ’e te mau hepohepo, e’ita rā te reira e vai e a muri noa atu.22 E haere ’ē tō ’outou pō pōuri, nō te mea « e fā mai te Tamaiti… ma te ora i raro a’e i tōna pererau ».23

’Ua parau mai ’o Norby mā iā’u ē, « e tae mai te ’ino’ino i te tahi taime, ’aita rā ’oia e fa’ati’ahia ’ia fa’aea mai ».24 ’Ua parau te ’āpōsetolo Paulo ē, « ’ua ’ati mātou … ’aita rā i apiapi ; ’ua pe’ape’a mātou, ’aita rā i ahoaho ; ’ua hāmani-’ino-hia, ’aita rā i fa’aru’e-roa-hia ; ’ua hurihia i raro, ’aita rā i pohe roa ».25 E riro ’outou i te rohirohi roa, ’eiaha roa atu rā e fa’aru’e.26

’Ia tō ’outou iho mau puta mamae, e tu’u ’outou ’ia ’outou nō te fa’aro’o ia vetahi ’ē, ma te ti’aturi i te fafaura’a a te Fa’aora : « ’O tei ti’a ’iāna i te tu’u i tōna ora iā’u nei, e roa’a ïa iāna te ora ».27 Te mau melahi nā te Atua te feiā tei puta e rāpa’au ra i te mau pēpē o vetahi ’ē i te fenua nei.

I roto te tahi ma’a taime iti, e fa’aro’o mai tātou i tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson, hō’ē ta’ata fa’aro’o ’āueue ’ore ia Iesu Mesia, hō’ē ta’ata nō te tīa’ira’a ’e te hau, herehia e te Atua ’aita rā i pāruruhia i te mau puta o te vārua

I te matahiti 1995, ’ua ’itehia e māriri ’aita’ata tō tāna tamāhine ’o Emily, ’ua hapū ho’i. ’Ua vai te mau mahana ti’aturira’a ’e te ’oa’oa ’a fānauhia mai ai tāna ’aiū ma te tino maita’i. ’Ua ho’i fa’ahou mai rā te māriri ’aita’ata, ’e ’ua fa’aru’e mai ’o Emily i teie orara’a e piti noa hepetoma i muri a’e i te 37ra’a o tōna mahana fānaura’a, ma te vaiiho mai i te hō’ē tāne here ’e e pae tamari’i ’āpī.

Hōho’a
Peresideni Nelson e paraparau ra i te matahiti 1995

I roto i te ’āmuira’a rahi, i muri noa a’e i tōna pohera’a, ’ua fa’a’ite mai o Elder Nelson : « ’Ua tahe tō’u roimata ’oto, ’āpitihia ’e te mau ti’aturira’a ē, e nehenehe tā’u e rave hau atu nō tā māua tamāhine… ’Āhani ē, e mana nō te ti’afa’ahoura’a tō’u, e riro vau i te fa’ahemahia ’ia fa’aho’i fa’ahou mai iāna. Terā rā, ’o Iesu Mesia te mau nei i te reira mau tāviri ’e nāna e fa’a’ohipa nō Emily ’e nō te mau ta’ata ato’a i te taime a te Fatu iho ».28

Hōho’a
Peresideni Nelson i Puerto Rico

I te ’āva’e i ma’iri a’e nei, ’a fārerei ai ’oia i te Feiā mo’a i Puerto Rico, ’e ma te ha’amana’o i te māta’i puahiohio tei vāvāhi i te matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua paraparau te peresideni Nelson ma te here ’e te aroha :

« E tuha’a teie nō te orara’a. Te tumu ïa tātou i ’ō nei. Tei ’ō nei tātou nō te fāri’i i te hō’ē tino ’e ’ia tāmatahia ’e ’ia hi’opo’ahia. Te tahi o te reira mau hi’opo’ara’a, nō te tino ïa ; nō te vārua te tahi, ’e tō ’outou tāmatara’a i ’ō nei, nō te tino ïa ’e nō te vārua ato’a ».29

« ’Aita ’outou i fa’aru’e. Tē ha’apeu nei mātou ia ’outou. E te Feiā mo’a ha’apa’o ē, e pau rahi tō ’outou, terā rā, i roto i taua mau mea ato’a ra, ’ua aupuru ’outou i tō ’outou fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia ».30

« Nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua, e ’itehia ia tātou te ’oa’oa noa atu ’ua ’ino roa tō tātou orara’a ».31

E ti’a i te mau roimata ’ia tāmarōhia.

E a’u mau taea’e ’e mau tuahine, tē fafau atu nei au ia ’outou ē, ’ia fa’arahi ’outou i tō ’outou fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia, e hōro’a mai te reira i te pūai hau atu ’e te ti’aturira’a rahi atu. Nō ’outou, te feiā parau ti’a, e fa’aora te Fa’aora o tō tātou vārua i tō ’outou mau pēpē ato’a i tōna ra tau ’e nā roto i tāna ravera’a.32 ’Aore e ’ohipa ti’a ’ore, ’aore e hāmani-’ino-ra’a, ’aore e tāmatara’a, ’aore e ’ino’inora’a, ’aore e ’ā’au māuiui, ’aore e mamaera’a, ’aore e pēpē—noa atu te hōhonu, noa atu te ’ā’ano, noa atu te māuiui—e fa’a’erehia i te tāmāhanahana, te hau ’e te ti’aturi hope ’ore e nāna tei mahora te rima puta nō te fāri’i poupou ia tātou i mua i tōna aro. I taua mahāna ra, ’ua fa’a’ite pāpū te ’āpōsetolo Ioane ē, te feiā parau ti’a « i haere mai mai roto mai i te ’ati rahi ra »33 e ti’a ïa rātou ma te « ’ahuhia i te ’ahu teatea … i mua i te terono o te Atua ». « E pārahi te ’ārenio i roto ia rātou nei… ’e nā te Atua e horoi hua i tō rātou roimata »,34 E tae mai ihoa taua mahana ra. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa ʼo Iesu Mesia, ʼāmene.

Fa’ata’ara’a

  1. ’Āparaura’a nā te ta’ata iho, 26 nō Tēnuare 2018.

  2. I roto i te hō’ē ’āparaura’a i te ’ōmuara’a o te matahiti, ’ua parau mai o Richard Norby iā’u, « e pāhono tātou i te mea i hōro’ahia mai ia tātou ». Nō roto mai i tōna buka ’ā’amu : « Te mau hi’opo’ara’a ’e te mau tāmatara’a tā tātou tāta’itahi e fāri’i e hōro’a mai te reira i te rāve’a ’e te ha’amaita’ira’a ’ia ’ite maita’i a’e i te Fa’aora ’e ’ia hāro’aro’a hōhonu atu i tāna tūsia tāra’ehara. Ei ni’a iāna tātou e turu’i ai. ’O ’oia tā tātou e ’imi. ’O ’oia tō tātou ha’apūra’a. ’O ’oia tā tātou e ti’aturi. ’O ’oia tā tātou e here ma tō tātou ’ā’au ato’a, ma te ’ōti’ati’a ’ore. ’Ua tāpo’i te Fa’aora i te tā’āto’ara’a o te mau māuiui tino ’e o te ’ā’au tei riro ’ei tuha’a nō te tāhuti. E rave ’oia i tō tātou māuiui. E hopoi ’ē ’oia i tō tātou mau ’oto ».

  3. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 29:39.

  4. 2 Nephi 2:11.

  5. Mataio 5:45.

  6. « Pe’e au ia ’oe », Te mau hīmene, n°131.

  7. 1 Petero 4:12.

  8. « E tāmata tātou ia rātou i reira, ’ia ’ite tātou ē, e ha’apa’o ānei rātou i te mau mea ato’a tā te Atua e fa’aue ia rātou ra » (Aberahama 3:25; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:4-5).

  9. Alama 57:25.

  10. E rata nā te hō’ē hoa : « Hō’ē ’arora’a fātata e pae matahiti te maoro, i ’te mau fa’aapiapira’a ’e te mau ha’apōirira’a mana’o i te mau fāito rau, o te hōpoi roa ia ’outou i te hōpe’a o tō ’outou mau ’aravihi, te fa’aotira’a pāpū, te fa’aro’o, ’e te fa’a’oroma’i. I muri a’e e rave rahi mahana i te ’māuiuira’a’, ’ua rohirohi ’outou. I muri a’e e rave rahi hepetoma i te ’māuiuira’a,’ ’ua rohirohi rahi ’outou. I muri a’e e rave rahi ’āva’e i te ’māuiuira’a,’ e ha’amata ’outou i te haere i muri. I muri a’e e rave rahi matahiti i te ’māuiuira’a,’ e fa’aoti ’outou ē, e’ita ’outou e maita’i fa’ahou. E riro mai te ti’aturira’a ’ei tao’a hōro’a faufa’a roa a’e ’e te fifi ’ia ’apo. Ha’apoto noa, ’aita i pāpū iā’u ē, e mea nāhea tō’u fa’arurura’a i teie tāmatara’a, maori rā nā [te Fa’aora]. Terā ana’e te fa’ata’ara’a. ’Aita tā’u e nehenehe e fa’ata’a e mea nāhea tō’u ’itera’a i teie, maoti rā, ’ua ’ite au. Maoti ’oia, ’ua fa’aruru vau i te reira ».

  11. Hi’o Luka 10:30-35.

  12. Luka 4:18 ; hi’o ato’a Isaia 61:1.

  13. 3 Nephi 18:32

  14. Alama 7:11-12 « ’O ’oia… i pou mai i raro a’e i te mau mea ato’a ra, mai tāna i ’ite i te mau mea ato’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:6).

  15. « ’A haere mai ’outou te feiā ’oto », Te mau Hīmene, n° 55.

  16. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 122:7

  17. « ’Ua ’ite ’oe i te rahi o te Atua ; ’e e fa’ariro ’oia i tō ’oe mau ’ati ’ei maita’i nō ’oe » (2 Nephi 2:2). « O te ti’aturi i te Atua ra, e fa’ati’ahia ïa rātou i tō rātou mau ’ati, ’e tō rātou ahoaho, ’e tō rātou mau pohe, ’e e fa’ateiteihia rātou i te mahana hōpe’a ra ».(Alama 36:3).

  18. 2 Korinetia 12:9.

  19. Hi’o Neil L. Andersen, « The Joy of Becoming Clean », Ensign, Ēperēra 1995, 50-53.

  20. Ioane 14:18.

  21. « Tei teie nei ao ana’e ra tā tātou e tīa’i i te Mesia nei, e ’ati rahi tō tātou i tō te ta’ata ato’a » (1 Korinetia 15:19).

  22. I roto i te ’īrava mātāmua o te Buka a Moromona te fa’ata’a ra Nephi ē, « I ’ite au i te mau ’ati e rave rahi i tō’u pu’e mahana ».(1 Nephi 1:1) I muri a’e, ’ua parau ’o Nephi, « hi’o atura rā vau i te Atua, e ’ua ha’amaita’i ihora vau iāna ’e pō noa a’e te mahana; e ’aore au i amuamu i te Fatu nō tō’u ra mau ’ati » (1 Nephi 18:16).

  23. 3 Nephi 25:2.

  24. ’Āparaura’a nā te ta’ata iho, 26 nō Tēnuare 2018.

  25. 2 Korinetia 4:8-9.

  26. I tōna tere i ’Īsera’ela, ’ua uihia i te peresideni Hugh B. Brown nō ni’a i te mau tumu i fa’auehia ai Aberahama ’ia fa’atusia i tāna tamaiti. ’Ua pāhono ’oia, « ’ua tītauhia ia Aberahama ’ia ha’api’i i te hō’ē mea nō ni’a ia Aberahama » (i roto ia Truman G. Madsen, Joseph Smith the Prophet [1989], 93).

  27. Mataio 16:25.

  28. A hi’o Russell M. Nelson, « Children of the Covenant », Ensign, Mē 1995, 33.

  29. I roto i te Jason Swensen, « Better Days Are Ahead for the People of Puerto Rico, » Church News, 9 nō Tetepa 2018, 4.

  30. Russell M. Nelson, i roto i te Swensen, « Better Days Are Ahead, » 3.

  31. Russell M. Nelson, i roto i te Swensen, « Better Days Are Ahead, » 4.

  32. Hi’o Russell M. Nelson, « Iesu Mesia—te Fatu fa’aora », Liahona, Novema. 2005, 85-87.

  33. Apokalupo 7:14.

  34. Hi’o Apokalupo 7:13,15, 17.