2018
Te auahi ura o te fa’aro’o
Novema 2018


Te auahi ura o te fa’aro’o

Nō te feiā e ’imi ra, e faʼatiʼa ra, e ora ra nō te reira, i te tahi taime e nehenehe te ʼāʼahiataraʼa o te faʼaroʼo e haere marū noa mai ʼaore rā e ho’i mai.

E au mau taeaʼe ʼe e au mau tuahine here ē, e ʼere ānei i te mea faʼahiahia ʼia fāriʼi i te heheuraʼa tāmau nō te raʼi mai nā roto mai i te peresideni Russel M. Nelson ’e i tō tātou feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’o tē ani nei ia tātou ’ia ora i roto i te mau rāveʼa ʼāpī ʼe te moʼa aʼe,1 i te ’utuāfare ʼe i te ʼēkālesia, ma tō tātou ʼāʼau atoʼa, tō tātou manaʼo atoʼa, ʼe tō tātou pūai atoʼa ?

ʼUa fāriʼi aʼena ānei ʼoutou i te hōʼē taime ʼia rave i te tahi mea ’o tā ’outou i manaʼo ē ’aita ’outou i faʼaineinehia ʼaore rā e’ita ’outou e nehenehe e rave, tera rā ʼua haʼamaitaʼihia ʼoutou i te tāmataraʼa ?

’Ua tupu i ni’a iā’u Teie hōʼē hiʼoraʼa.

Tau matahiti i māʼiri aʼenei, ʼua ani marū mai ’o Elder Richard G. Scott, hōʼē melo nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ʼāpōsetolo, « E Gerrit, e hinaʼaro ānei ʼoe e pēni pape nā muri iho iāʼu ? »

ʼUa parau Elder Scott ē ’ua tauturu te pēnira’a hōhoʼa iāna ’ia hiʼopoʼa ʼe ʼia hāmani. ʼUa pāpaʼi ʼoia ; « ʼa tāmata i te hāmani i te tahi mea ʼāpī, noa atu ē mea haʼihaʼi te mau hotu… E nenehenehe te ʼaravihi nō te hāmani i te mau mea ʼāpī e faʼatupu mai i te hōʼē vārua māuruuru nō te ora ʼe nō te mea tā te Fatu i nati i roto ia ’outou… Mai te mea e māʼiti ʼoutou ma te paʼari, eʼita te reira e tītau i te hōʼē taime rahi ».2

ʼUa tātara mai te peresideni Henry B. Eyring ē ’ua tura’ihia tōna mau ’aravihi nō te feruri nā te « hōʼē manaʼo here », ’oia ato’a te « here o te hōʼē Taʼata Hāmani ’o te tīaʼi nei ’ia riro mai tāna mau tamariʼi mai iāna ra te huru—ʼia hāmani ʼe ʼia pātu ».3 ʼUa hōroʼa mai te mau ’ohipa ano’ite a te peresideni Eyring i te hōʼē « hiʼoraʼa ātea vārua nō niʼa i te ʼiteraʼa pāpū ʼe te faʼaroʼo ».4

Tē faʼahōhoʼa nei te mau ʼohipa ano’ite a te peresideni Boyd K. Packer i te hōʼē tumu parau poro’i o te ʼevanelia : « O te Atua te Taʼata Hāmani i te mau raʼi ʼe te fenua ʼe te mau mea atoʼa i roto i te reira, e tē faʼaʼite pāpū mai nei te tāʼātoʼaraʼa o te natura i taua hāmaniraʼa ra tei arataʼihia e te Atua, e tē vai nei te hōʼē au-māite-ra’a hope i rotopū i te natura, te ʼite, ʼe te ʼevanelia a Iesu Mesia ».5

Tē faʼaʼite pāpū nei Alama, « ’ua faʼaʼite mai te mau mea atoʼa ē, tē vai ra te Atua ».6 Tē hīmene nei te mau tamariʼi nō te Paraimere, « I te mau taime atoʼa e faʼaroʼo vau i te hīmene a te hōʼē manu, ’aore rā e hiʼo vau i te raʼi nīnamu… tē ʼoaʼoa nei au ē tē ora nei au i roto i teie ao nehenehe tā te Metua i te Ao ra i hāmani nōʼu nei ».7 ʼUa faʼateniteni te pāpaʼi buka Victor Hugo i « te mau auraʼa temeio i rotopū i te mau taʼata ’e te mau mea i roto i teie nei ao hopeʼa ʼore, mai te mahana e tae atu i te mau manumanu haʼihaʼi… Te mau nei te mau manu ato’a e rere nei i te taura nō te mure ʼore i roto i tō rātou mau mai’u’u… E ’ōfa’ara’a rō te hōʼē ata nō te mau fetiʼa ».8

’E nā te reira e faʼahoʼi ia tātou i te aniraʼa a Elder Richard G. Scott.

ʼUa pāhono atu vau « e Elder Scott », « tē hinaʼaro nei au ’ia riro ʼei taʼata hau atu i te hiʼopoʼa ʼe te ʼaravihi i te hāmani. Tē faʼahiahia nei au ʼia feruri ē tē pēni nei te Metua i te Ao ra i te mau ata menemene ʼe te mau huru ū atoʼa nō te raʼi ʼe te pape. « Tera rā »—mea roa te faʼafaʼaearaʼa—« Elder Scott », ʼua parau atu vau, « ʼaita roa tōʼu e ʼaravihi nō te pēni pape. Tē haʼapeʼapeʼa nei au e’ita ’oe e tāmata ’e e haʼapiʼi iāʼu.

ʼUa ʼataʼata mai Elder Scott ʼe ʼua faʼanaho mai i te taime e fārerei ai māua. I te mahana i faʼataʼahia, ʼua faʼaineine ʼoia i te ʼapi parau, te mau pēni ʼe te mau purūmu. ʼUa nōno’a mai ʼoia i te tahi mau hōhoʼa ʼe ʼua tauturu iāʼu ’ia faʼarari i te ʼapi parau.

Hōho’a
Auahi ura i te toparaʼa mahana.

’Ei hōhoʼa, ʼua faʼaʼohipa māua i tāna hōhoʼa pēni pape tei pi’ihia Auahi ura i te toparaʼa mahana. ʼA pēni ai māua, ʼua ’āparau māua nō niʼa i te faʼaroʼo—nāhea i mua i te māramarama ʼe te mahanahana o te auahi, e vaiiho tātou i te pōuri ʼe te pāpū ʼore i muri ia tātou--nāhea i te tahi mau ʼāruʼi roa ʼe te moʼemoʼe, e nehenehe ai i tā tātou auahi ura o te faʼaroʼo ’ia hōroʼa i te tiʼaturiraʼa ʼe te haʼapāpūraʼa. ’E e tae mai ihoa te ʼāʼahiata. Tā māua auahi ura o te faʼaroʼo—tā māua mau faʼahaʼamanaʼoraʼa, te mau ’ohipa tei tupu ia māua, ʼe te faufaʼa ʼāiʼa nō te faʼaroʼo i roto i te maitaʼi o te Atua ʼe te mau maitaʼi aroha i roto i tō māua oraraʼa--’ua haʼapūai ïa te reira ia māua i te roaraʼa o te pō.

Tōʼu ’itera’a pāpū ’oia ho’i—nō te feiā e ’imi ra, e faʼatiʼa ra, ’e e ora ra nō te reira—i te tahi taime e nehenehe te ʼāʼahiataraʼa o te faʼaroʼo e haere marū noa mai ʼaore rā e ho’i mai. E tae mai te māramarama ’ia hinaʼaro ʼe ʼia ’imi tātou i te reira, ’ia faʼaʼoromaʼi ʼe ʼia haʼapaʼo tātou i te mau faʼaueraʼa a te Atua, ʼia vai mātara noa tātou i te aroha o te Atua, te faʼaoraraʼa ʼe te mau fafauraʼa.

ʼA haʼamata ai māua i te pēni, ʼua faʼaitoito mai Elder Scott, « e Gerrit, noa atu nō te hōʼē noa haʼapiʼiraʼa e pēni ʼoe i te tahi mea tā ’oe e hinaʼaro i te tāpeʼa mai ʼe i te haʼamanaʼo ». ’Ua tano o Elder Scott Tē faʼaherehere nei au i te pēni pape o tō māua auahi ura o te fa’aro’o, tā Elder Scott i tauturu iāʼu ʼia pēni. E mea iti noa ā tōʼu ʼaravihi i te pēni, e nehenehe rā te haʼamanaʼoraʼa i te hōʼē auahi ura o te faʼaroʼo e faʼaitoito ia tātou nā roto i nā rāveʼa e pae.

ʼA tahi, e nehenehe tō tātou auahi ura o te faʼaroʼo e faʼaitoito ia tātou ʼia ʼite i te ʼoaʼoa i roto i te ano’ite maitaʼi.

Tē vai nei te ʼoaʼoa i roto i te feruriraʼa, te ’apora’a mai, te raveraʼa i te mau mea ʼāpī hoʼonahia. E parau mau ihoa rā te reira, ’a faʼahōhonu ai tātou i te faʼaroʼo ʼe te tiʼaturiraʼa i te Metua i te Ao ra ʼe tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia. Eʼita e navaʼi i tō tātou here ia tātou iho nō te faʼaora ia tātou iho. ʼUa rahi aʼe rā te here ʼe te ʼite o te Metua i te Ao ra ia tātou i tō tātou here ʼaore rā ʼite ia tātou iho. E nehenehe tātou e tiʼaturi i te Fatu ʼe ’eiaha e turuʼi i niʼa iho i tō tātou iho paʼari.9

ʼUa riro a’ena ānei ʼoutou o te taʼata anaʼe tei ’ore i anihia ’ia haere atu i te ʼōroʼa mahana fānauraʼa nō te tahi taʼata ?

ʼUa riro a’ena ānei ʼoutou o te taʼata hopeʼa roa, ʼaore rā tei ’ore i māʼitihia, ’a māʼitihia ai te mau pupu ?

ʼUa faʼaineine ānei ʼoutou nō te hōʼē tata’uraʼa i te fare haʼapiʼiraʼa, nō te hōʼē uiuiraʼa ʼohipa, te hōʼē ʼohipa i hinaʼaro-mau-hia e ʼoutou—’e ʼua ʼite ʼoutou ē ʼaita ʼoutou i manuia ?

ʼUa pure ānei ʼoutou nō te hōʼē auraʼa ē, nō te tahi mau tumu, ’aita te reira i tupu ?

ʼUa faʼaruru ānei ʼoutou i te maʼi tāmau, ʼua faʼaru’ehia e te hōʼē hoa faʼaipoipo, ʼua umunaro nō tō ʼoutou ’utuāfare ?

’Ua ’ite tō tātou Fa’aora i tō tātou huru orara’a. ’A faʼaʼohipa ai tātou i te tiʼamāraʼa tei hōroʼahia mai e te Atua ’e te hōro’ara’a i te tāʼātoʼaraʼa o tō tātou mau ʼaravahi ma te ha’ehaʼa ʼe te faʼaroʼo, e nehenehe tō tātou Faʼaora, ’o Iesu Mesia, e tauturu ia tātou ’ia faʼaruru atu i te mau tāmataraʼa nō te oraraʼa ’e ’ia ’oa’oa. Tei roto i te faʼaroʼo te hōʼē hinaʼaro ʼe te māʼitiraʼa ʼia ti’aturi. E tae atoʼa mai te faʼaroʼo nā roto i te haʼapaʼoraʼa i te mau faʼaueraʼa a te Atua, tei hōroʼahia mai nō te haʼamaitaʼi ia tātou, ’a peʼe ai tātou i tōna ʼēʼa nō te fafauraʼa.

Nō te feiā tei fāri’i, ʼaore rā tei ʼite, tei pāpū ʼore, tei moʼemoʼe, tei taiā, tei riri, tei faʼaruʼehia, tei māuruuru ʼore, ʼaore rā tei tiʼavaruhia i mua atu i te Atua ʼe tāna ʼĒkālesia tei faʼahoʼihia mai, e tītauhia paha te tahi atu ā fāito itoito ʼe te faʼaroʼo nō te tomo faʼahou mai i niʼa i tōna ʼēʼa nō te fafauraʼa. Tera rā, e mea hoʼona te reira ! Nō reira, ʼa haere mai, ʼa haere faʼahou mai i te Fatu ra ia Iesu Mesia ! E mea pūai aʼe te here o te Atua i te mau taura nō te pohe—te pae tino ʼaore rā te pae vārua.10 E mea hope ʼore ʼe te mure ’ore te tāraʼehara a tō tātou Faʼaora. Tē hāhi ’ē nei tātou ʼe ’ua mārua atu. E haere ’ē paha tātou nō te hō’ē tau. Tē haʼapāpū mai nei te Atua ia tātou ma te here, noa atu tei hea ʼaore rā te mea tā tātou i rave, e ʼaore roa e vāhi ʼaita e hoʼiraʼa mai. Tē tīaʼi ineine nei ʼoia nō te tauahi ia tātou.11

Te piti, e nehenehe tō tātou auahi ura o te faʼaroʼo e faʼaitoito ia tātou ʼia aupuru nā roto i te mau rāveʼa ʼāpī, te ano’ite pae vārua, te teitei aʼe ʼe te moʼa aʼe o te fa’auruhia e te Vārua.

Nā te reira e ʼāfaʼi mai i te mau temeio ʼe te mau haʼamaitaʼiraʼa nō te fafaura’a—i reira hoʼi tātou e ʼite ai i te here o te Atua ’e e ’imi ai i te aupuru ia vetahi ’ē i roto i taua vārua ra.

ʼUa mātau iho nei te tuahine Gong ʼe o vau i te hōʼē metua tāne ʼe te ʼutuāfare tei haʼamaitaʼihia e te hōʼē taeaʼe itoito nō te autahuʼaraʼa tei haere atu i tō rātou ’episekōpo ra ʼe tei ani e nehenehe ānei iāna (te taeaʼe autahuʼaraʼa) ʼia riro ’ei hoa hāhaere ’utuāfare nō te metua tāne. E melo paruparu te metua tāne ʼe ’aita ’oia e ʼanaʼanatae i te hāhaereraʼa ’utuāfare. Tera rā ʼa taui ai te ʼāʼau o te metua tāne, ʼua haʼamata ʼoia ʼe tōna taeaʼe here nō te autahuʼaraʼa i te hāhaere i tā « rāua » mau ʼutuāfare. I muri aʼe i te hōʼē o taua mau hāhaereraʼa ra, ʼua ani atu tāna vahine faʼaipoipo—ʼo te ’ore ato’a hoʼi e haere nei i te pureraʼa—i tāna tāne faʼaipoipo e aha te huru o te hāhaereraʼa ’utuāfare. ʼUa parau te metua tāne, « ʼua ʼite paha vau i te tahi mea »—i muri iho ʼua haere atu ʼoia i te fare utuutu nō te tiʼi i te hōʼē pia.12

Tera rā, ’ua tupu te mau mea i muri mai : Te mau ʼohipa aroha, te tāviniraʼa ma te aupururaʼa, te mau ʼāʼau tei taui, te piha haʼapiʼiraʼa nō te faʼaineineraʼa nō te haere i te hiero, te haereraʼa i te pureraʼa, te tāʼatiraʼa ’ei hōē ʼutuāfare i roto i te hiero moʼa. ʼA feruri na i te māuruuru rahi o te mau tamariʼi ʼe te mau moʼotua i tō rātou metua tāne ʼe metua vahine ʼe i te taeaʼe aupuru tei haere mai ʼei hoa ’e ’ei tauturu nō tō rātou metua tāne nō te here ʼe nō te aupuru ia vetahi ʼē.

Te toru o te auahi ura o te faʼaroʼo nō te faʼaitoitoraʼa : E tae mai te ʼoaʼoa ano’ite nō te ʼevanelia ʼe te mau haʼamaitaʼiraʼa ʼia ’imi anaʼe tātou i te here i te Fatu ʼe ia vetahi ’ē mā tō tātou ʼāʼau ʼe vārua atoʼa.

Tē ani nei te mau pāpaʼiraʼa moʼa ia tātou ʼia tuʼu ia tātou atoʼa ʼe tō tātou huru atoʼa i niʼa i te fata nō te here ʼe te tāviniraʼa. I roto i te Faufaʼa Tahito, tē faʼaue nei te Deuteronomi ia tātou ʼia « hinaʼaro atu ’oe i tō Atua ia Iehova, ma tō ʼāʼau atoʼa, e ma tō vārua atoʼa, ʼe ma tō pūai atoʼa.13 ʼUa aʼo Iosua, « ia hinaʼaro ā ʼoutou i tō ʼoutou Atua ra o Iehova, ʼe ʼia haere ā na tāna ra ʼēʼa, ʼia haʼapaʼo i tāna ra parau, ʼe ʼia ati atu iāna ra, ʼia haʼamori atu iāna ma tō ʼoutou ʼāʼau atoʼa, e ma tō ʼoutou vārua atoʼa ».14

I roto i te Faufaʼa ʼĀpī, ʼua faʼahiti tō tātou Faʼaora i teie nā faʼaueraʼa rahi e piti : « E hina’aro ʼoe i tō Atua ia Iehova ma tō ʼāʼau atoʼa ’e ma tō vārua ato’a, ʼe ma tō pūai atoʼa, ’e ma tō mana’o atoʼa ’ia hope, e aroha ho’i ʼoe i tō taʼata tupu mai tō aroha ia ʼoe iho na ».15

I roto i te Buka a Moromona : Te tahi faʼahou ʼite nō Iesu Mesia, ʼua haʼa te ariʼi Beniamina « i te raveraʼa i te ʼohipa ma te pūai atoʼa o tōna tino, ʼe te ʼite hoʼi tōna ʼāʼau » ʼe ʼua haʼamau i te hau i roto i te fenua.16 I roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, mai tā te mau misiōnare atoʼa i ʼite, tē ani nei te Fatu ia tātou ʼia tāvini iāna mā tō tātou « ʼāʼau atoʼa, pūai atoʼa, manaʼo atoʼa ʼe itoito ato’a hoʼi ».17 I tō te Feiā Moʼa tomoraʼa atu i te fenua nō Jackson County, ʼua faʼaue te Fatu ia rātou ʼia haʼamoʼa i te mahana sābati ma te here « i te Fatu ra tō ʼoe Atua ma tō ʼāʼau atoʼa, ʼe i tō pūai atoʼa, te manaʼo ato’a, ʼe te itoito ato’a ; ʼe nā roto i te iʼoa o Iesu Mesia ʼoe e tāvini atu ai iāna ra ».18

Tē ʼoaʼoa nei tātou i roto i te aniraʼa ’ia hōroʼa i tō tātou vārua atoʼa nō te ʼimiraʼa i te mau rāveʼa teitei aʼe ’e te mea moʼa aʼe ʼia here i te Atua ʼe ʼia here i te mau taʼata e ha’ati nei ia tātou ʼe ’ia haʼapūai i tō tātou faʼaroʼo i te Metua i te Ao ra ʼe ʼia Iesu Mesia i roto i tō tātou ʼāʼau ʼe i roto i tō tātou mau fare ʼe te ’ēkālesia.

Te maha, e faʼaitoito tō tātou auahi ura o te faʼaroʼo ia tātou ’ia haʼamau i te mau peu tāmau nō te oraraʼa parau tiʼa ’o te faʼahōhonu i te faʼaroʼo ʼe te oraraʼa pae vārua.

Tē vai nei i roto i teie mau peu moʼa, te mau ʼohipa parau tiʼa mātauhia, aore rā teie mau hōhō’a nō te pure ; te pure ; te tuatāpaparaʼa i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ; te haʼapaeraʼa māʼa ; te haʼamanaʼoraʼa i tō tātou Faʼaora ʼe te mau fafauraʼa nā roto i te ʼōroʼa nō te pane ʼe te pape ; te faʼaʼiteraʼa i te mau haʼamaitaʼiraʼa nō te ʼevanelia nā roto i te ’ohipa misiōnare, te ʼohipa hiero ʼe te ʼāʼamu ʼutuāfare, ʼe te tahi atu tāviniraʼa ; te tāpeʼaraʼa i te hōʼē buka ʼāʼamu ʼutuāfare ; ʼe te vai atu ā.

ʼIa ʼāmui anaʼe te mau hiʼoraʼa parau tiʼa ʼe te mau hiaʼai pae vārua, e ʼāpiti mai te taime ʼe te mure ʼore. E tae mai te māramarama pae vārua ʼe te ora, ʼia ha’afātata anaʼe te mau peu tāmau pae faʼaroʼo ia tātou i tō tātou Metua i te ao ra ʼe tō tātou Faʼaora, ia Iesu Mesia. ’Ia here anaʼe tātou i te vārua ʼe te reta o te ture, e nehenehe te mau mea nō te ora mure ʼore e niʼiniʼi mai i niʼa i tō tātou vārua mai te hupe nō te raʼi mai.19 Nā roto i te haʼapaʼoraʼa ’e te inura’a i te pape ora i te mau mahana ato’a, e ʼite mai tātou i te mau pāhonoraʼa, te faʼaroʼo, ʼe te pūai nō te faʼaruru i te mau tāmataraʼa ʼe te mau tumu i te mau mahana atoʼa nā roto i te faʼaʼoromaʼiraʼa, te hiʼo ātea ʼe te ʼoaʼoa o te ʼevanelia.

Te pae, ʼa tāpeʼa ai tātou i te mau hiʼoraʼa maitaʼi aʼe, ʼa ʼimi ai tātou i te mau rāveʼa ʼāpī ʼe te moʼa aʼe ’ia here i te Atua ʼe ʼia aupuru i te tahi ʼe te tahi, e nehenehe tō tatou auahi ura o te faʼaroʼo e faʼaitoito ia tātou ʼia haʼamanaʼo ē te maitaʼi-roa-raʼa tei roto ïa i te Mesia, ’aita rā i roto ia tātou iho ʼaore rā i roto i te maitaʼi-roa-raʼa o te ao nei.

ʼUa ’ī te mau aniraʼa a te Atua i te here ʼe te rāveʼa nō te mea ’o Iesu Mesia « te ʼēʼa, te parau mau ʼe te ora ».20 I te feiā tei teiaha te hōpoiʼa, tē ani nei ʼoia, « ’a haere mai ʼoutou iāʼu nei », ʼe i te feiā o te haere mai iāna ra, tē fafau nei ʼoia, « nāʼu ʼoutou e faʼaora ».21 « E haere mai i te Mesia, ʼia maitaʼi roa ʼoutou iāna… ʼe ʼia aroha atu i te Atua ma tō ʼoutou ʼāʼau atoʼa, ʼe te manaʼo atoʼa, ʼe te pūai atoʼa, ʼei reira e navaʼi ai tōna aroha ’ia riro ʼoutou ʼei taʼata maitaʼi roa i te Mesia ra ».22

I roto i teie haʼapāpūraʼa « e nā roto i tōna ra aroha e maitaʼi roa ʼoutou i te Mesia ra » tē vai ra te tāmahanahanaraʼa, te hau ʼe te fafauraʼa e nehenehe ai ia tātou ʼia tāmau noa i te haere i mua ma te faʼaroʼo ʼe te tiʼaturi i te Fatu, noa atu ʼaita te mau mea e tere nei mai tā tātou i tiʼaturi, i tīaʼi, ʼaore rā i fāriʼi, ʼe ʼere hoʼi te hape na tātou, e noa atu ’ua rave tātou i te mea e ti’a ’ia ravehia.

I te mau taime ’e nā te mau rāve’a huru rau, e manaʼo pāʼātoʼa tātou ē ’aita i tano, mea pāpū ’ore e peneiaʼe e mea parau tiʼa ’ore. I roto rā i tā tātou mau tautoʼoraʼa itoito ’ia here i te Atua ʼe ʼia ʼaupuru i tō tātou taʼata tupu, e ʼite paha tātou i te here o te Atua ’e te faʼaururaʼa hinaʼarohia nō tō rātou ’e tō tātou oraraʼa nā roto i te mau rāveʼa ʼāpī ʼe te moʼa aʼe.

Ma te aroha rahi, te faʼaitoito ʼe tē fafau mai nei ʼoia ia tātou ē e nenenehe ia tātou « ’ia haere ti’a atu i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te tīa’i pāpū roa, ’e te here i te Atua ’e te ta’ata ato’a ».23 E nehenehe te haʼapiʼiraʼa tumu a te Mesia, te tāraʼehara a tō tātou Faʼaora, ’e tō tātou peʼeraʼa ma tō tātou ʼāʼau atoʼa i tōna ʼēʼa nō te fafauraʼa e tauturu ia tātou ’ia ʼite i tāna mau parau mau ʼe ʼia faʼatiʼamā ia tātou.24

Tē faʼaʼite pāpū atu nei au ē ʼua faʼahoʼihia mai te ’īraʼa o tāna ʼevanelia ʼe tāna ʼōpuaraʼa nō te ʼoaʼoa ʼe ʼua haʼapiʼihia te reira i roto i te ʼĒkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa nei, i roto i te pāpaʼiraʼa moʼa ʼe nā roto i te mau peropheta mai te peropheta Iosepha Semita e tae mai i te peresideni Russell M. Nelson i teie mahana. Tē faʼaʼite pāpū atu nei au ē tē arataʼi nei tōna ʼēʼa nō te fafauraʼa i te hōroʼa rahi roa aʼe ’o te mau fafauraʼa a te Metua i te Ao ra : « E ora mure ʼore tō ʼoutou i reira ra ».25

’Ia noa’a ia tātou tāna mau haʼamaitaʼiraʼa ʼe te ʼoaʼoa tāmau ʼa tāmahanahana ai tā tātou auahi ura o te fa’aro’o i tō tātou ʼāʼau ʼe mau tiʼaturiraʼa ʼe mau tītaura’a, tāʼu ïa pure i te iʼoa moʼa o Iesu Mesia, ʼāmene.