2018
Te ’ōrama nō ni’a i te fa’aorara’a i te feiā pohe
Novema 2018


Te ’ōrama nō ni’a i te fa’aorara’a i te feiā pohe

Tē faʼaʼite pāpū nei au ē, e parau mau te ’ōrama a te peresideni Joseph F. Smith. Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, e ti’a i te mau ta’ata ato’a ’ia ’ite mai e parau mau te reira.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua fa’aineine au i ta’u a’ora’a hou te fa’aru’era’a mai tō’u hoa here, ’o Barbara. Tē ha’amāuruuru nei tō’u ’utuāfare ’e ’o vau nei ia ’outou nō tō ’outou here ’e te hāmani maita’i. Tē pure nei au ’ia ha’amaita’i mai te Fatu iā’u i teie po’ipo’i e paraparau atu vau ia ’outou.

I te ’āva’e ’Ātopa 1918, ’a 100 matahiti i teienei, ’ua fāri’i te peresideni Joseph F. Smith i te hō’ē ’ōrama hanahana. I muri mai fātata e 65 matahiti tāvinira’a itoito i te Fatu i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei, ’e ma’a hepetoma noa hou tōna pohera’a i te 19 nō Novema 1918, tē pārahi ra ’oia i roto i tōna piha i te ferurira’a i te tusia tāra’ehara a te Mesia ’e i te tai’ora’a i te fa’a’itera’a a te ’āpōsetolo Petero nō te tāvinira’a te Fa’aora i te ao vārua i muri iho i tōna fa’asataurora’ahia.

’Ua pāpa’i ’oia : « ’A tai’o noa ai au i te reira, ’ua putapū roa ihora tō’u ’ā’au… ’A feruri hōhonu ai au i teie mau mea… ’ua ’ara’ara ihora te mata o tō’u nei ’itera’a, ’e ’ua pārahi maira te Vārua o te Fatu i ni’a iā’u, ’e ’ua ’ite atura vau i te tīria rahi o te feiā pohe ».1 ’Ua pāpa’i-pauroa-hia te ’ōrama i roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138.

E hōro’a atu vau i te tahi mau ha’amāramaramara’a ’ia ta’a ia ’outou te orara’a fa’aineinera’a o Joseph F. nō te fāri’i i teie heheura’a fa’ahiahia.

Hōho’a
’O Iosepha ’e ’o Hyrum Smith i ni’a i te pua’ahorofenua

I terā taime ’o ’oia te Peresideni o te ’Ēkālesia, ’ua tere ’oia i Nauvoo i te matahiti 1906 ’e ’ua feruri ’oia i te hō’ē ha’amana’ora’a i te paera’a o tōna matahiti. ’Ua nā ’ō ’oia : « Tei teie vāhi mau vau i te ti’ara’a ’a nā ni’a mai ai [tō’u tonton Iosepha ’e tō’u metua tāne Hyrum] i te pua’ahorofenua nō te haere i Carthage. Ma te pārahi noa i ni’a i tāna pua’ahorofenua, ’ua pi’o tō’u metua tāne nō te amo iā’u. ’Ua ’āpā mai ’oia iā’u, ’ua tu’u iā’u i raro ’e ’ua haere atura ».2

Te ’ite-fa’ahou-ra’a Joseph F. ia rāua, tē amo ra ïa tōna metua vahine, ’o Mary Fielding Smith, iāna nō te hi’o i nā maratiri i te tāravara’a te tahi i pīha’i iho i te tahi i muri iho i te taparahira’ahia rāua i Carthage i te 27 nō Tiunu 1844.

Piti matahiti i muri mai, ’ua fa’aru’e Joseph F., tōna ’utuāfare ’e tōna metua vahine ha’apa’o maita’i i tō rātou fare i Nauvoo nō te haere i Winter Quarters. ’Aita ā ’oia i 8 matahiti atura, ’ua tītauhia ia Joseph F. e fa’ahoro i te hō’ē pupu pua’atoro mai Montrose i Iowa, nō te haere i Winter Quarters ’e i muri iho i te ’āfa’a nō Roto Miti, ’ua tāpae rātou ’ua fātata ’oia i te 10 matahiti. Maitai ē tē fa’aro’o mai ra ’outou te mau tamāroa ’e te feiā ’āpī tamāroa ’e e ’apo mai ’outou i te hōpoi’a ’e te tītaura’a i tu’uhia i ni’a ia Joseph F. i tōna tamari’ira’a.

E maha noa matahiti i muri iho, i te matahiti 1852, 13 matahiti tōna, ’ua fa’aru’e mai tōna metua vahine—’o ’ōna noa atura ’e tōna mau taea’e ’e mau tuahine ’ōtare.3

’Ua pi’ihia Joseph F. e tāvini i te hō’ē misiōni i te mau motu Vaihī i te matahiti 1854, 15 matahiti tōna. ’Ua riro mai te reira misiōni, tei hau i te toru matahiti te maoro, ’ei ha’amatara’a nō te hō’ē orara’a tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia.

I te ho’ira’a mai ’oia i Utah, ’ua fa’aipoipo Joseph F. i te matahiti 1859.4 I terā mau matahiti, tōna orara’a, ’o te ’ohipa ïa, te mau hōpoi’a ’utuāfare ’e e piti fa’ahou misiōni. I te 1 nō Tiurai 1866, i te 27ra’a o tōna matahiti, ’ua taui roa te orara’a o Joseph F. i te fa’atōro’ara’ahia ’oia ’ei ’āpōsetolo e Brigham Young. I te ’āva’e ’Ātopa nō te matahiti nō muri iho, ’ua mono ’oia i te pārahira’a vata i roto i te ’Āpo’ora’a nō te Tino ’ahuru Ma Piti.5 ’Ua tāvini ’oia ’ei tauturu nō Brigham Young, John Taylor, Wilford Woodruff ’e Lorenzo Snow hou ’a riro mai ai ’ei Peresideni i te matahiti 1901.6

’Ua fānau mai Joseph F. ’e tāna vahine Julina i tā rāua tamari’i mātāmua, ’o Mercy Josephine.7 E piti noa matahiti ’e te ’āfa tōna ’a fa’aru’e mai ai ’oia. I muri noa mai, ’ua pāpa’i Joseph F. ē : « ’A tahi ’āva’e noa inanahi ra tō… Josephine iti fa’aru’era’a mai. ’Āhani pa’i ’ua ti’a iā’u ’ia fa’aora iāna, ’ia pa’ari mai ’oia ’ei vahine. Tē mihi nei au iāna pauroa te mahana, tē vai mo’emo’e nei au… E fa’a’ore mai i tō’u paruparu, e te Atua, mai te peu e mea hape te herera’a i ta’u mau tamari’i ri’i mai teie tā’u e here nei ia rātou ».8

I roto i tōna orara’a, ’ua fa’aruru te peresideni Smith i te mo’era’a tōna metua tāne, tōna metua vahine, hō’ē taea’e, piti tuahine ’e ’ahuru ma toru tamari’i. ’Ua mātau roa ’oia i te ’oto ’e te mo’era’a te feiā herehia.

I te fa’aru’era’a mai tāna tamaiti ’o Albert Jesse, ’ua pāpa’i Joseph F. i tōna tuahine ’o Martha Ann ē, ’ua tāparu ’oia i te Fatu e fa’aora mai iāna ma te ui atu : « Nō te aha pa’i te reira ? E te Atua, nō te aha pa’i ? »9

Noa atu ā tāna mau pure i taua taime ra, ’aita Joseph F. i fāri’i i te pāhonora’a nō te reira.10 ’Ua nā ’ō atu ’oia ia Martha Ann ē « [mai te huru] te ra’i i te aroaro veo i ni’a i tō tātou upo’o » nō ni’a i te tumu parau nō te pohe ’e te ao vārua. Noa atu rā, ’ua vai ’āueue ’ore noa tōna fa’aro’o ’e te pāpū ho’i i te mau parau mure ’ore a te Fatu.

I te taime fa’aotihia e te Fatu, ’ua tae mai te tahi atu mau pāhonora’a, te tāmarūra’a ’e te māramaramara’a nō ni’a i te ao vārua, tā te peresideni Smith i tītau noa na, nā roto i te ’ōrama fa’ahiahia tāna i fāri’i i te ’āva’e ’Ātopa 1918.

E matahiti māuiui mau te reira matahiti nōna. ’Ua heva ’oia i te nūmera rahi o te mau pohe o te Tama’i rahi, ’o tē pa’uma noa ra ’e ’ua hau i te 20 mirioni ta’ata pohe. Hau atu, e ma’i hāpu (grippe) e parare ra nā te ao, ’e ’ua fa’aru’e roa mai e 100 mirioni ti’ahapa ta’ata.

Hōho’a
Elder Hyrum Mack Smith

I roto i te matahiti, ’ua mo’e ato’a e toru melo o te ’utuāfare a te peresideni Smith. ’O Elder Hyrum Mack Smith nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, tāna tamaiti matahiapo ’e tō’u pāpū rū’au, tei pohe nō te mutura’a tōna torotoro ’ā’au (appendice).

Ua pāpa’i te peresideni Smith : « E aha te parau atu—[’ua oti roa vau] i te ’oto !… ’Ua mamae tō’u ’ā’au ; tē ’imi nei au i te ora… Te Atua ē ! ’Auē tō’u here iāna ! E here au iāna ē a muri noa atu. E mea nā reira ’e e nā reira noa vau nō ta’u mau tamaiti ato’a ’e ta’u mau tamāhine, ’o ’ōna rā ta’u tamaiti matahiapo, ’ōna te mātāmua e fa’atae mai i te ’oa’oa ’e te tīa’ira’a nō te hō’ē i’oa mōrohi ’ore ’e te tura i rotopū i te mau ta’ata… Mai te hōhonu o tō’u ’ā’au, tē māuruuru nei au i te Atua nōna ! ’Auē rā ! ’Auē tō’u hina’aro iāna ! Mātou pā’āto’a tei hina’aro iāna ! E mea maita’i ’oia nō te ’Ēkālesia… I teienei rā… ’Auē ! E aha tā’u e rave ! Te Atua ē ! E tauturu mai na ! »11

I te ’āva’e nō muri iho, ’o te hunō’a ïa o te peresideni Smith, ’o Alonzo Kesler, tei pohe i roto i te hō’ē ’ati.12 ’Ua pāpa’i te peresideni Smith i roto i tāna buka ’ā’amu : « ’Ua tāpo’i fa’ahou ā teie ’ati ri’ari’a ’e te pohe i te ’ā’au, i te ’ahu pohe i ni’a i tō’u ’utuāfare ».13

Hitu ’āva’e i muri mai, i te ’āva’e Setepa 1918, ’ua fa’aru’e mai te hunō’a vahine o te peresideni Smith, ’o tō’u ho’i māmā rū’au, ’o Ida Bowman Smith, i te fānaura’a ’oia i te pae o tāna tamari’i, ’o tō’u tonton Hyrum.14

’O tōna ïa vaira’a i te 3 nō ’Ātopa 1918, ’ua nā roto ’oia i te ’oto rahi roa nō te mirionira’a ta’ata i pohe i roto i te ao nō te tama’i ’e nō te ma’i, ’e nō te pohe i roto i tōna iho ’utuāfare, ’ua fāri’i a’era te peresideni Smith i te heheura’a o te ra’i tei mātauhia te i’oa « te ’ōrama nō ni’a i te fa’aorara’a i te feiā pohe ».

Hōho’a
Peresideni Joseph F. Smith

’Ua huru fa’ahiti ’oia nō ni’a i te reira heheura’a i te mahana nō muri iho, i te ’īritira’a o te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa. ’Aita te ea o te peresideni Smith i maita’i roa, ’ua paraparau poto rā ’oia : « E’ita vau, e’ita vau e tāmata a’e i te vauvau i te mau mea e rave rahi i ni’a i tō’u ferurira’a i teie po’ipo’i, ’e e tīa’i au ē tae roa atu i te hō’ē taime i muri nei, ’ia fāri’i te Fatu, i tā’u tāmatara’a e parau ia ’outou i te tahi mau mea i ni’a i tō’u ferurira’a, ’e i roto i tō’u ’ā’au. ’Aita vau i ora ’ōtahi noa i nā ’āva’e e pae [i ma’iri]. ’Ua vai noa vau i roto i te vārua pure ’e te tāparu ’e te fa’aro’o ’e te hina’aro mau; ’e ’ua tae tāmau mai tā’u ’āparaura’a ’e te Vārua o te Fatu ».15

Te heheura’a tāna i fāri’i i te 3 nō ’Ātopa, ’ua tāmarū ïa iāna ’e ’ua hōro’a mai i te pāhonora’a i te mau uira’a e rave rahi. E ti’a ato’a ia tātou nei ’ia ’ite i te tāmarūra’a ’e ’ia ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i tō tātou iho ananahi, te pohera’a ’e te haerera’a tātou ’e te feiā tā tātou i here i te ao vārua, nā roto i te tuatāpapara’a i teie heheura’a ’e te ferurira’a i te aura’a o te reira i roto i tō tātou orara’a tāmahana.

I roto i te mau mea tā te peresideni Smith i ’ite, tē vai nei te tere o te Fa’aora i rotopū i te feiā ha’apa’o maita’i i roto i te ao vārua, i muri noa mai i tōna pohera’a i ni’a i te satauro. Tē fa’ahiti nei te ’ōrama :

« Inaha rā, mai rotopū mai i te feiā parau ti’a, ’ua fa’anahonaho ihora ’oia i tōna mau nu’u ta’ata ’e ’ua fa’ata’a ihora i tāna mau ve’a, ’o tei fa’a’ahuhia i te pūai ’e te mana, ’e ’ua fa’aue atura ia rātou ’ia haere ’e ’ia ’āfa’i i te māramarama o te ’evanelia ia rātou ’o tē fa’aea ra i roto i te pōiri, ’e tae noa atu i te mau vārua ato’a o te ta’ata nei ;16 e mea nā reira ho’i te ’evanelia i te porora’ahia i te feiā pohe.

« ’Ua ha’api’ihia rātou i te fa’aro’o i te Atua, i te tātarahapara’a i te hara, i te bāpetizora’a e ravehia e te feiā ora nō te feiā pohe ’ia matara te hara, i te hōro’ara’a i te Vārua Maita’i nā roto i te tu’ura’a rima,

« ’E te tahi atu mau fa’auera’a ato’a o te ’evanelia ’o tē ti’a ia rātou ’ia ’ite, ’ia nehenehe ia rātou ’ia fa’aineine ia rātou iho ’e ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’avāhia mai te au i te ta’ata i te tino nei, ’e ’ia ora mai te au i te Atua i te vārua ra…

« ’E ’ua hi’o noa te feiā pohe i te ta’a-’ē-maoro-ra’a o tō rātou mau vārua i tō rātou ra mau tino mai te tītīra’a te huru.

« ’O rātou tā te Fatu i ha’api’i, ’e i hōro’a i te mana ’ia ti’afa’ahou mai i muri a’e i tōna ti’afa’ahoura’a mai te pohe mai nō te tomo atu i roto i te bāsileia o tōna ra Metua, ’ia fa’akoronahia i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore ho’i,

« ’E ’ia tāmau noa i tā rātou mau ’ohipa mai tei fafauhia mai e te Fatu, ’e ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ato’a ’o tei fa’ahereherehia nō rātou ’o tei here iāna ra ».17

Hōho’a
Ti’i nō Iosepha ’e Hyrum Smith

I roto i te ’ōrama, ’ua ’ite te peresideni Smith i tōna metua tāne, ’o Hyrum, ’e i te peropheta Iosepha Semita. ’A 74 matahiti te taime hope’a ’oia i te ’itera’a ia rāua i tōna tamari’ira’a i Nauvoo. E nehenehe e feruri i tōna ’oa’oa i te ’itera’a i tōna metua tāne iti ’e i tōna tonton. ’Ua noa’a mai paha te fa’aurura’a ’e te tāmarū i te ’itera’a ē, e hōho’a te mau vārua ato’a i tō rātou tino tāhuti ’e tē tīa’i maoro nei rātou i te mahana nō te ti’afa’ahoura’a i parauhia. ’Ua heheu hope atu ā te ’ōrama i te hōhonu ’e te ’ā’ano o te fa’anahora’a a te Metua i te Ao ra nō tāna mau tamari’i ’e nō te here fa’aora o te Mesia ’e nō te mana fāito ’ore o tāna tāra’ehara.18

I teie mahana ta’a ’ē nō te 100ra’a o te matahiti, tē ani nei au ia ’outou ’ia tai’o pauroa ’e ’ia tai’o māite i teie heheura’a. ’A nā reira ai ’outou, ’ia ha’amaita’i mai te Fatu ia ’outou nō te māramarama hope atu ā ’e nō te māuruuru hope atu ā i te here o te Atua ’e i tāna fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’e nō te ’oa’oa o tāna mau tamari’i.

Tē faʼaʼite pāpū nei au ē, e parau mau te ’ōrama a te peresideni Joseph F. Smith. Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, e ti’a i te mau ta’ata ato’a ’ia tai’o i te reira ’e ’ia ’ite mai e parau mau te reira. Te feiā e’ita e noa’a teie ’ite i roto i teie orara’a, e ’ite pāpū mai ïa rātou i te parau mau o te reira ’ia haere pauroa tātou i roto i te ao vārua. I reira, e here ’e e ’ārue pauroa te ta’ata i te Atua ’e i te Fatu Iesu Mesia nō te fa’anahora’a rahi nō te fa’aorara’a ’e nō te ha’amaita’ira’a i parauhia nō te Ti’afa’ahoura’a, ’ia tāhō’ē fa’ahou ā te tino i te vārua ’e e’ita roa atu e ta’a ’ē fa’ahou ā.19

Hōho’a
Te tuahine Barbara Ballard

’Auē tō’u māuruuru i tō’u ’ite ē tei hea ta’u Barbara iti ’e e fārerei fa’ahou māua ’e tō māua ’utuāfare ē a muri noa atu. ’Ia turu mai te hau o te Fatu ia ’outou, i teienei ’e a muri noa atu, ’o tā’u ïa pure ha’eha’a, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138:6, 11.

  2. Joseph F. Smith, i roto Preston Nibley, The Presidents of the Church (1959), 228.

  3. Hi’o Joseph Fielding Smith, Life of Joseph F. Smith (1938), 13.

  4. ’Ua fa’aipoipo ’oia ia Levira Clark i te matahiti 1859, ia Julina Lambson i te matahiti 1866, Sarah Richards i te matahiti 1868, Edna Lambson i te matahiti 1871, Alice Kimball i te matahiti 1883, ’e Mary Schwartz i te matahiti 1884.

  5. ’Ua pi’ihia Joseph F. Smith ’ei tauturu ato’a i roto i te Peresidenira’a Mātāmua (Brigham Young, Heber C. Kimball ’e Daniel H. Wells). ’Ua tāvini ato’a ’oia ’ei tauturu piti i roto i te Peresidenira’a Mātāmua i raro a’e e toru Peresideni o te ’Ēkālesia, mai te peresideni John Taylor, te peresideni Wilford Woodruff, ’e te peresideni Lorenzo Snow.

  6. ’Ua tāvini Joseph F. Smith ’ei tauturu nō te Peresidenira’a Mātāmua i te fa’aterera’a Brigham Young ’e ’ua tāvini ’ei tauturu piti i roto i te Peresidenira’a Mātāmua i te fa’aterera’a Taylor, Wilford Woodruff ’e Lorenzo Snow. ’O ’oia te Peresideni o te ’Ēkālesia mātāmua tei tāvini i roto i te Peresidenira’a Mātāmua hou ’a tāvini ai ’ei Peresideni.

  7. ’Ua fānauhia ’o Mercy Josephine, te tamari’i mātāmua a Joseph F., i te 14 nō ’Ātete 1867, ’e ’ua pohe i te 6 nō Tiunu 1870.

  8. Joseph F. Smith, Buka ’ā’amu, 7 nō Tiurai 1870, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei, Roto Miti.

  9. Nā Joseph F. Smith i pāpa’i ia Martha Ann Smith Harris, 26 nō ’Ātete 1883, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia ; hi’o Richard Neitzel Holzapfel and David M. Whitchurch, My Dear Sister: The Letters between Joseph F. Smith and His Sister Martha Ann (2018), 290-91.

  10. E rave rahi hi’ora’a ’ua arata’i te Fatu ia Joseph F. Smith i roto i tōna iho orara’a ’e tāna tāvinira’a ’ei ’āpōsetolo ’e ’ei Peresideni o te ’Ēkālesia, nā roto i te mau ta’oto fa’auru, te mau heheura’a ’e te mau ’ōrama. Pinepine teie mau tao’a hōro’a nō ’ō mai i te Fatu i te pāpa’ihia i roto i tāna mau buka ’ā’amu, mau a’ora’a, mau ha’amana’ora’a ’e mau parau mana nō te ’Ēkālesia.

  11. Joseph F. Smith, journal, 23 nō Tēnuare 1918, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia ; ’ua fa’a’āpīhia te fa’a’ohipara’a o te mau reta rahi ; hi’o Joseph Fielding Smith, Life of Joseph F. Smith, 473-74.

  12. Hi’o « A. [P.] Kesler Is Killed in Fall from a Building », Ogden Standard, 5 nō Febuare 1918, 5.

  13. Joseph F. Smith, journal, 4 nō Fepuare 1918, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia.

  14. Hi’o « Ida Bowman Smith », Salt Lake Herald-Republican, 26 nō Setepa 1918, 4.

  15. Joseph F. Smith, i roto Conference Report, ’Ātopa 1918, 2.

  16. Hi’o i te fa’ahitira’a nō ni’a i « tō tātou Metua vahine hanahana ’o Eva » ’e te mau « tamāhine fa’aro’o… tei ha’amori i te Atu mau ’e te Atua ora » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138:39).

  17. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138:30, 33-34, 50-52.

  18. ’Ua ’ite-mātāmua-hia te parau pāpa’i nō te ’ōrama i roto i te ve’a Deseret News nō te 30 nō Novema 1918, 11 mahana i muri mai i te pohe o te peresideni Smith i te 19 nō Novema. ’Ua nene’ihia te reira i roto i te ve’a Improvement Era nō Tītema ’e i roto i te mau ve’a Relief Society Magazine ’e te Utah Genealogical and Historical Magazine ’e te Young Woman’s Journal ’e te Millennial Star i Tēnuare 1919.

  19. Noa atu ā e ti’afa’ahou mai te mau tamari’i o te pohe, e’ita rātou e hōro’a i te here ’e te ’ārue i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia mai ’o rātou tē fāri’i i te hō’ē bāsileia hanahana. Hi’o Alama 11:41 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:32-35.