2018
’A fa’ateitei i tō upo’o na i ni’a, e ’oa’oa
Novema 2018


’A fa’ateitei i tō upo’o na i ni’a, e ’oa’oa

’A fa’aruru ai tātou i te mau ’ohipa rave ’atā mai te au i te Fatu, ’a fa’ateitei i tō tātou upo’o i ni’a, ’e ’a ’oa’oa.

I te matahiti 1981, ’ua haere mātou tō’u pāpā ’e e piti hoa rahi nā Alaska. E tau mātou i ni’a i te hō’ē roto ’e pa’uma atu ai i te hō’ē vāhi teitei ’e te nehenehe. ’E nō te ha’amāmā ia mātou, ’ua pū’ohu mātou i tā mātou mau tauiha’a amo i roto i te tahi mau ’āfata, ’ua pū’ohu i te tahi marū, ’ua tā’amu i te tahi tāpa’o ’ū ’e ’ua taora atura nā roto i te māramarama o tō mātou manureva, i raro mātou e ti’i ai i te reira.

I te tāpaera’a mātou, ’ua ’imi haere mātou, e ’ati rahi tō mātou, ’aita te mau ’āfata e ’itehia ra. I te pae hope’a, ’ua ’itehia mai hō’ē. E umu na’ina’i tō roto, e ’ie, te tahi mōmona ’e e piti pū’ohu poapoa (assaisonement) hamburger—’aita rā e hamburger. ’Aita tā mātou e rāve’a nō tē niuniu i te ta’ata, ’e e ti’ihia mai mātou hō’ē hepetoma i muri iho.

E piti ha’api’ira’a tā’u i ’apo mai : ’A tahi, ’eiaha e taora i tā ’outou mā’a nā roto i te māramarama. Te piti, i te tahi taime, e fa’aruru atu tātou i te ’ohipa rave ’atā.

Pinepine tā tātou ’ohipa mātāmua i mua i te ’ohipa rave ’atā, ’oia ho’i « Nō te aha vau ? » Terā rā, e’ita roa atu te « nō te aha » e fa’a’ore i terā ’ohipa rave ’atā. Tē tītau nei te Fatu ’ia upo’oti’a tātou i te mau fifi, ’ua nā ’ō ’oia ē « e noa’a ia [tātou] te ’ite rau i te ’ohipa nā roto i teie mau mea ato’a nei, ’e e riro ho’i ’ei maita’i nō [tātou] ».1

I te tahi taime e ani te Fatu ia tātou ’ia rave i te hō’ē ’ohipa rave ’atā, i te tahi taime nā tō tātou ’e tō vetahi ’ē ti’amāra’a ’ia mā’iti, e fa’atupu i te reira. ’Ua fa’aruru Nephi i nā mea e piti. I te anira’a Lehi i tāna mau tamaiti ’ia ho’i e ti’i mai i te mau ’api ia Labana ra, tē nā ’ō ra ’oia ē : « Tē amuamu nei tō ’oe nā tua’ana, i te nā-’ō-ra’a ē, e mea rave tai’atā tā’u i ani ia rāua ; inaha rā, ’aore au i ani i te reira ia rātou, ’o te fa’aue ïa a te Fatu ».2 I te tahi atu taime, ’ua fa’a’ohipa nā taea’e i tō rāua ti’amāra’a ’ia mā’iti nō te ha’avī i tō Nephi : « ’E ’ua rave tō rāua rima iā’u, inaha, ’ua riri roa ho’i rāua, ’ua ru’uru’u ihora rāua iā’u i te taura, i hina’aro ho’i i tē taparahi iā’u ».3

E ’ohipa rave ’atā tā Iosepha Semita i fa’aruru i te fare tāpeʼaraʼa nō Liberty. Nō tōna ’ite-’ore-ra’a te tāmarū ’e nō tōna tapineva, ’ua ti’aoro Iosepha : « E te Atua, tei hea ra ’oe ? ».4 Pāpū iā’u ē, ’ua tupu ato’a tō tātou mana’o mai ia Iosepha.

Te mau ta’ata ato’a e fa’aruru i te ’ohipa rave ’atā : te pohera’a tei herehia, te ta’ara’a te tāne ’e te vahine, te haere-’ē-ra’a te hō’ē tamari’i, te ma’i, te mau tāmatara’a o te fa’aro’o, te ’erera’a i te ’ohipa ’e te tahi atu fifi.

E mau parau tā Elder Neal A. Maxwell nō te Tino ’Ahuru ma Piti i parau ’o tei taui a muri noa atu iā’u, nō roto mai i tāna ’arora’a i te ma’i toto Leucémie. ’Ua nā ’ō ’oia : « Tē feruri noa ra vau, tae mai nei i roto i tō’u ferurira’a teie 13 ta’o nō te ha’api’i ’e nō te fa’ahau iā’u : « E ma’i toto tō ’oe ’ei ha’api’i ti’a mau ’oe i tō’u nuna’a ». ’Ua fa’a’ite atura ’oia i te huru teie ’ohipa i ha’amaita’i iāna ma te « hi’ora’a ātea i te mau mea pāpū roa o te tau mure ’ore… Nā teie mau ’itera’a o te tau mure ’ore e tauturu ia tatou ’ia tere ā e 100 metera i mua, noa’tu te fifi rahi ».5

’Ei tauturura’a ia tātou ’ia tere ’e ’ia upo’oti’a i ni’a i tā tātou mau taime ’atā ma teie nau ’itera’a o te tau mure ’ore, teie e piti mana’o. ’E fa’aruru tātou i te mau ’ohipa rave ’atā, ’a tahi, nā roto i te fa’a’orera’a i te hapa a vetahi ’ē, ’e te piti, nā roto i te hōro’ara’a ia tātou i te Metua i te Ao ra.

E mea huru pa’ari mau ’ia fa’a’ore i te hapa a te ta’ata i fa’atupu i te ’ohipa rave ’atā nō tātou ’e ’ia fa’afaite ia tātou iho « i te hina’aro o te Atua »6 ’E ’ua hau roa atu te māuiui mai te mea nā te tahi melo o te ’utuāfare, ’aore rā te tahi hoa rahi ’aore rā nā tātou iho i fa’atupu i te ’ohipa rave ’atā.

E mea ’āpī au ’ei ’episekōpo i tō’u ha’api’ira’a e aha te fa’a’orera’a hapa, i te fa’a’itera’a mai tō’u peresideni titi, ’o Bruce M. Cook, i teie ’ā’amu : Tē nā ’ō ra ’oia :

« I te mau matahiti 1970 ra, ’ua ha’amau vau ’e te tahi mau hoa i te hō’ē taiete. ’Aita mātou i ’ōfati i te ture, terā rā ’ua hape tā mātou mau fa’aotira’a ’e e mea fifi ato’a te ’imira’a faufa’a i terā tau, ē topatari a’era mātou.

« ’Ua horo te tahi mau ’ona ia mātou nō te fa’aho’i i tā rātou moni. Tā rātou pāruru ture, e tauturu ’episekōpo ïa nō te pāroisa o tō’u ’utuāfare. ’Ua fifi roa vau i te pāturura’a i terā ta’ata e ’imi ra i te ha’apau iā’u. ’Ua tupu tō’u mana’o hae rahi iāna, ’e ’ua fa’ariro vau iāna ’ei ’enemi nō’u. E pae matahiti i mua i te ture ’e ’ua ’ere atura mātou i tā mātou mau mea ato’a ’e tae noa atu te fare.

« I te matahiti 2002, ’ua fa’aro’o māua ta’u vahine ē, e fa’a’āpīhia te peresidenira’a titi tei roto vau i te tāvinira’a ’ei tauturu. Tē tere ra māua nō te tahi tau fa’afa’aeara’a poto hou te ha’amāuruurura’a, ui mai nei ’oia ’o vai tā’u e mā’iti ’ei tauturu nō’u ’āhani ’o vau tē pi’ihia ’ei peresideni titi. ’Aita vau i hina’aro e paraparau nō te reira, ’ua onoono rā ’oia. Ē tae mai nei te tahi i’oa i roto i tō’u ferurira’a. ’Ei reira ’oia i te fa’ahitira’a i te i’oa o terā pāruru ture tei riro ’ei tumu nō tō mātou mau fifi ’a 20 matahiti i ma’iri. ’A paraparau noa ai ’oia, ’ua ha’apāpū mai te Vārua iā’u ē, ’o ’oia te tahi atu tauturu. E haere ānei iā’u ’ia fa’a’ore i te hapa o terā ta’ata ?

« I te uiuira’a Elder David E. Sorensen iā’u nō te tāvini ’ei peresideni titi, ’ua hōro’a mai ’oia hō’ē hora te maoro nō te mā’iti i te mau tauturu. Ma te roimata, ’ua fa’a’ite atu vau ē, ’ua hōro’a a’ena mai te Fatu i terā heheura’a. I te fa’ahitira’a vau i te i’oa o terā ta’ata tā’u i hi’o ’ei ’enemi, ’ua ma’ue ’ē atu te riri, te mana’o hae ’e te au ’ore. I terā taime, ’ua ha’api’i mai au e aha te hau e ’āpe’e mai i te fa’a’orera’a hapa nā roto i te tāra’ehara a te Mesia ».

E ti’a ’ia parau ē, ’ua « fa’a’ore hua atu » tō’u peresideni titi iāna, mai ia Nephi i tahito ra.7 ’Ua mātau vau i te peresideni Cook ’e tōna tauturu, mai e piti ti’a fa’atere parau ti’a nō te autahu’ara’a, tei here te tahi i te tahi. ’Ua fa’aoti ihora vau ’ia riro mai ia rāua te huru.

Tau matahiti nā mua atu, i terā tere ’ati tō mātou i Alaska, ’oi’oi roa vau i te ’itera’a ē, te fa’ahapara’a ia vetahi ’ē—te pairati manureva iho ā rā i tu’u i tā mātou mā’a i te taime ha’apōirira’a—e ’ere ïa i te rāve’a. ’Ātīrā noa atu, ’a fa’aruru ai tātou i te rohirohi o te tino, te po’ia, te ma’i, te ta’otora’a i ni’a i te tahua ma te vero rahi, ’e hō’ē noa ’ie iti nō te pāruru ia ’oe, ’ua ha’api’i mai au ē, « ’aore roa e mea e ’ore tē ti’a i te Atua ».8

E te feiā ’āpī ē, tē tītau nei te Atua i te mau ’ohipa rave ’atā ia ’outou. ’Ua tata’u te hō’ē tamāhine 14 matahiti i roto i te taorora’a popo i roto i te ’ete. ’Ua moemoeā ’oia e ha’uti ato’a i te fare ha’api’ira’a tuarua, mai tōna tua’ana. ’Ite a’era ’oia ē, ’ua pi’ihia tōna nā metua nō te peresideni i te misiōni nō Guatemala.

I te tāpaera’a i’ō, e piti piha ha’api’ira’a tāna nā roto i te reo pāniora, e reo ho’i ’aita ’ōna i ha’api’i. ’Aita hō’ē a’e tū’aro nā te tamāhine i tāna fare ha’api’ira’a. ’Ua noho ’oia i te tahua 14 o te fare ’e e mea ’eta’eta roa te hi’opo’ara’a pāruru i reira. ’E nā ni’a roa, e’ita tāna e nehenehe e haere i rāpae ’o ’ōna ana’e, e ture pāruru ho’i.

’Ua fa’aro’o noa tōna nā metua iāna e rave rahi ’āva’e i te ta’ira’a ē ta’oto noa atu. ’Ua māuiui roa tō rāua ’ā’au ! ’Ua fa’aoti a’era rāua e fa’aho’i iāna i tōna ra māmā rū’au nō te haere i te ha’api’ira’a tuarua.

I te tomora’a ta’u vahine i roto i tōna piha nō te fa’a’ite iāna i te fa’aotira’a, tē tūturi ra tā māua tamāhine ’e tē pure ra ma te Buka a Moromona matara i ni’a i te ro’i. ’Ua muhumuhu te Vārua i tā’u vahine ē, « e’ita ’oia e fifi », haere atura ta’u vahine i rāpae ma te māniania ’ore.

’Aita fa’ahou ’oia i heva ē ta’oto noa atu. Ma te tapitapi ’ore ’e te tauturu a te Fatu, ’ua fa’aruru ’oia i nā matahiti e toru ma te itoito.

I te otira’a tā māua misiōni, ’ua ui au i ta’u tamāhine, e haere ānei ’oia i te hō’ē misiōni rave tāmau. ’Ua nā ’ō mai ’oia : « ’Aita pāpā, ’ua oti a’ena. »

’Aita vau i fifi i te reira ! Ono noa rā ’āva’e i muri iho, ’ua fa’aara roa mai te Vārua iā’u i te pō ma teie mana’o : « ’Ua pi’i au i tā ’ōrua tamāhine nō te tāvini i te hō’ē misiōni. »

’Ua parau vau : « E te Metua i te Ao ra, ’ua rahi roa tāna i hōro’a. » ’Oi’oi roa te Vārua i te fa’atītī’aifarora’a iā’u, ’ua ta’a a’era iā’u ē, nā te Fatu e tītau nei i tāna tāvinira’a misiōnare.

’Ua haere ’oi’oi māua ta’u tamāhine e tāmā’a. Tei ’ō mai ’oia i te ’aira’amā’a, ’ua nā ’ō atu vau : « Ganzie, ’ua ’ite ānei ’oe nō te aha tāua i’ō nei ? »

’Ua nā ’ō mai ’oia : « ’Ē pāpā. ’Ua ’ite ’oe tītauhia iā’u ’ia tāvini i te hō’ē misiōni. ’Aita vau i hina’aro ’ia haere, e haere rā vau. »

Nō te mea ’ua hōro’a ’oia i tōna hina’aro i te Metua i te Ao ra, ’ua tāvini ’oia ma tōna ’ā’au ato’a ’e te pūai ’e te mana’o ’e te itoito. ’Ua ha’api’i mai ’oia i tōna metua tāne nāhea i te rave i te hō’ē ’ohipa rave ’atā.

I roto i te purera’a a te peresideni Russell M. Nelson nō te feiā ’āpī ’ati a’e i te ao nei, ’ua tītau ’oia i te tahi mau ’ohipa rave ’atā i te feiā ’āpī. ’Ua nā ’ō te peresideni Nelson : « Te pae o tāʼu aniraʼa, ’ia tiʼa mai ʼoutou ʼe ʼia riro ʼei mea taʼa ʼē i tō te ao nei. Tē hinaʼaro nei te Fatu ʼia riro ʼoutou, ʼia parau ʼoutou, ʼia ʼohipa ʼoutou, ʼe ʼia ʼahu ʼoutou mai te hōʼē pipi mau a Iesu Mesia ».9 E ’ohipa huru rave ’atā te reira, ’ua ’ite rā vau e roa’a ia ’outou i te rave i te reira—ma te ’oa’oa.

’A ha’amana’o : « Tē vai nei te mau ta’ata ’ia noa’a tō rātou ’oa’oa ».10 Noa atu ā te mea tā Lehi i fa’aruru, ’ua ’itehia iāna te ’oa’oa. Tē ha’amana’o ra ’outou ia Alama, « ’ua teiaha ’oia i te mihi »11 i te mau ta’ata nō Amoniha ? ’Ua nā ’ō te melahi iāna : « E ao tō ’oe e Alama ; ’e tenāna, ’a fa’ateitei i tō upo’o na i ni’a, e ’oa’oa… nō te mea ’ua itoito ’oe i te ha’apa’ora’a i te mau fa’aue a te Atua ».12 E parau mau rahi tā Alama i ’apo mai : E ’oa’oa noa tātou ’ia ha’apa’o tātou i te mau fa’auera’a. ’A ha’amana’o ē, i roto i te mau tama’i ’e te mau fifi i te tau nō te Tāpena Moroni, « ’aita atu te taime maita’i roa i te reira i roto i te ’āti Nephi ».13 E ti’a ia tātou ’ia ’ite i te ’oa’oa, ’e ’ia ’ite mau tātou i te ’oa’oa, i te taime e fa’aruru tātou i te mau ’ohipa rave ’atā.

’Ua fa’aruru te Fa’aora i te mau ’ohipa rave ’atā : « E mana’o… tō te ao nei ē, e mea faufa’a ’ore ’oia ; ’e nō reira, e tā’iri ai rātou iāna, ’e nāna ho’i e fa’a’oroma’i ; e moto rātou iāna, ’e nāna e fa’a’oroma’i. ’Oia ïa, e tufa rātou i te huare i ni’a iho iāna, ’e nāna ho’i e fa’a’oroma’i, nō tōna aroha rahi ’e tōna fa’a’oroma’i roa i te tamari’i a te ta’ata nei ».14

Maoti teie here ’e teie hāmani maita’i tō Iesu Mesia fa’a’oroma’ira’a i te Tāra’ehara. ’E nō reira, tē parau nei ’oia ia tātou tāta’itahi : « E pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».15 Maoti te Mesia e riro ato’a ai te rē o teie nei ao ia tātou.

’A fa’aruru ai tātou i te mau ’ohipa rave ’atā mai te au i te Fatu, ’ia fa’ateitei tātou i tō tātou upo’o i ni’a, e ’oa’oa. I teie nei taime mo’a nō te fa’a’itera’a i mua i tō te ao nei, tē parau nei au tē ora nei tō tātou Fa’aora ’e tē arata’i nei ’oia i tāna ’Ēkālesia. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.