2011
Iesu Mesia te Arai
Eperera 2011


Iesu Mesia te Arai

No roto mai i « Te Arai », Ensign, Me 1977, 54-56.

Ua aufau Iesu Mesia, to tatou Arai, i te hoo e ore e noaa ia tatou i te aufau ia nehenehe ia tatou ia ho‘i e ora i piha‘iho i to tatou Metua i te Ao ra.

Hōho’a
President Boyd K. Packer

Te hinaaro nei au e faati‘a’tu ia outou i te hoê aamu – e parabole teie.

Te vai ra te hoê taata tei hinaaro roa i te hoê mea. Mai te mea ra e, aita e mea faufaa’tu i roto i to’na oraraa No te faatupu i to’na hinaaro, ua aitarahu rahi oia.

Ua faaarahia oia eiaha e tarahu rahi e no ni‘a ihoa râ i to’na taata aitarahu, te taata o te horo‘a tarahu i te moni. Tera râ e au ra e mea faufaa a‘e na’na ia titau i te mea ta’na i hinaaro i teie ihoa taime. Ua papû roa ia’na e nehenehe ta’na e aufau a muri a‘e.

No reira ua tarima oia i te hoê parau faaau. E aufau oia i te reira ia tae i te hoê taime. Aita oia i haape‘ape‘a rahi roa no ni‘a i te reira, no te mea, mai te huru ra e, mea atea roa te mahana faaho‘iraa. Ua roaa ia’na i teie nei te mea ta’na i hinaaro, e tera ïa te mea faufaa roa.

Ua vai noa te taata tei horo‘a tarahu i te tahi vahi i roto i to’na feruriraa, e ua aufau rii rii oia i tera taime e tera atu taime, ma te mana‘o e na roto i te tahi rave‘a e ore roa te mahana faaho‘iraa [te mahana e ti‘a ia’na ia aufaa i te taatoaraa o te moni] e tae mai.

Parau-ti‘a aore râ Aroha ?

Tera râ, ua tae mai taua mahana ra, e ua tae i te taime no te aufau i te tarahu. Aita te tarahu i hope roa i te aufauhia. Ua haere mai te taata i aitarahuhia e ua titau mai ia aufau-pee-roa-hia ta’na moni.

« I reira noa to’na iteraa e, e mana to te taata i aitarahuhia eiaha i te rave noa i ta’na mau tao‘a atoa, e mana atoa râ to’na no te tuu ia’na i roto i te fare tape‘araa.

« Ua fa‘i atu ra oia e, ‘aita ta’u e nehenehe e aufau ia oe, no te mea aita to’u e mana no te rave i te reira.’

« Na ô atu ra te taata i aitarahuhia e, ‘e rave ïa matou i ta oe mau tao‘a, e e haere oe i roto i te fare auri. Ua farii oe i te reira. Na oe i ma‘iti. Ua tarima oe i te parau faaau, e i teie nei, e mea ti‘a ia faaohipahia te reira.

« Ua taparu atura te taata tarahu ‘aita anei e ti‘a ia oe ia faaroa â te taime, e aore râ ia faaore roa i te tarahu’ « A imi na oe i te tahi rave‘a ia tape‘a noa vau i ta’u mau tao‘a e eiaha e haere i roto i te fare auri. E mea papû e te ti‘aturi nei oe i te aroha ? Eita anei e aroha to roto ia oe ? »

« Pahono maira te taata i aitarahuhia, ‘No te hoê noa pae te aroha pauroa te taime. O oe ana‘e ta’na e haapa‘o. Mai te mea e, e faaite au i te aroha ia oe, eita ïa vau e aufauhia. Ta’u e titau nei o te parau ti‘a ïa. Ua ti‘aturi anei oe i te parau ti‘a ? »

« Na ô a‘e ra te taata tarahu e, ‘ua ti‘aturi au i te parau ti‘a i te taime a tarima ai au i te parau faaau.’ « Tei to’u pae te reira i taua taime ra, no te mea ua feruri au e, e paruru te reira ia’u. I taua taime ra, aita ïa vau i titau i te aroha, e aita atoa vau i mana‘o e, e titau vau i te reira i te hoê taime.

« Pahono maira te taata i aitarahuhia, ‘Te parau ti‘a teie e titau nei ia aufau oe i te parau faaau e aore râ ia faautu‘ahia oe.’ « Tera te ture. Ua farii na oe i te reira e o tera ïa to’na raveraa. Eita te aroha e eia i te parau ti‘a.

Teie ïa to raua huru : Hoê te haapa‘o nei i te parau ti‘a, e hoê te taparu nei i te aroha. Aita e rave‘a no te faaafaro i te reira maori râ, ia tuu te tahi ia’na i raro.

« Na ô atu ra te taata tarahu e, ‘mai te mea e, aita oe e faaore i te tarahu aore ïa oe e aroha.’

« Pahono maira te tahi, ‘mai te mea e, e na reira vau, aita ïa e parau ti‘a.’

Mai te huru ra e, aita e ti‘a ia haapa‘ohia na ture toopiti nei. E na parau mure ore hoi teie toopiti e tito nei te tahi i te tahi. Aita anei e ti‘a ia haapa‘ohia te parau ti‘a e te aroha atoa ?

Te vai ra hoê rave‘a ! E nehenehe e faati‘a i te parau ti‘a e ia faaite i te aroha – tera râ, e titauhia te tahi taata ê atu. E ua tupu mai te reira i teie taime.

Ta’na Arai

« E hoa to te taata tarahu. Ua haere mai oia e tauturu. Ua matau maitai oia i te taata tarahu. Ua feruri oia e, e maamaa to teie taata i te tuuraa ia’na i roto i teie huru ati. Noa’tu râ i te reira ua hinaaro oia e tauturu ia’na no te mea ua here oia ia’na. Ua tia’tu oia i rotopu i na taata e piti, hi‘o a‘era i te taata o te horo‘a i te tarahu, e horo‘atura i teie rave‘a : « E aufau vau i te tarahu mai te mea e faatiamâ oe i te taata aitarahu i ta’na parau faau ia nehenehe ia’na ia tape‘a i ta’na mau taoa’a e ia ore oia e haere i te fare auri ».

A feruri noa ai te taata tei aitarahuhia i ni‘a i taua mana‘o ra, ua parau faahou atu ra te taata arai e, « Ua titau oe i te parau ti‘a. Aita e ti‘a ia’na ia aufau, no reira, na’u ïa e aufau Ua haapa‘ohia ta oe titauraa, e aita e ti‘a ia oe ia titau faahou. E ere ïa i te mea tano.

E ua farii a‘era te taata i aitarahuhia.

Ua fariu atura te arai i ni‘a i te taata tarahu. « Mai te mea e, e aufau vau i ta oe tarahu, e farii anei oe ia’u ei taata aitarahuhia e oe ?

Ua ta‘i te taata tarahu ma te parau e « E, E ». « Ua faaora oe ia’u i te fare tape‘araa e ua aroha mai oe ia’u.

« Na ô maira » te taata horo‘a e, « e aufau mai oe i ta oe tarahu ia’u e na’u e faataa i te mau ture. E ere i te mea ohie, e nehenehe râ. E horo‘a vau i te hoê rave‘a. Aita e titauhia ia oe ia haere i te fare auri.

E mea na reira ïa te taata tei aitarahuhia i aufau-pee-roa-hia ai. Ua faati‘ahia to’na hinaaro. Aore hoê parau faaau i ofatihia. E te taata tarahu ra, ua roaa atoa te aroha ia’na. Ua faati‘ahia na ture toopiti. No te mea te vai ra te hoê arai, ua titau te parau-ti‘a i ta’na tufaa e ua haamahahia te aroha.

To Tatou Arai

Te ora nei tatou tata’itahi i ni‘a i te hoê tarahu varua, te hoê tarahu. I te hoê mahana e tapirihia te aitarahuraa, e titauhia te hoê aufauraa. Noa’tu e haafaufaa ore tatou i te reira i teie nei, ia tae mai taua mahana ra e ua fatata te mahana e piri ai te taime aitarahuraa, e imi ïa tatou na piha‘iho ia tatou ma te pe‘ape‘a hau ore no te tahi taata, te hoê taata no te tauturu ia tatou.

E na roto i te ture mure ore, eita te aroha e nehenehe e faaroa hia maori râ te vai nei te hoê taata tei ineine e tei nehenehe i te aufau i ta tatou tarahu e ia aufau i te hoo e ia faanaho i te mau faaauraa no to tatou faaoraraa.

Ia ore ana‘e e arai, ia ore ana‘e e hoa to tatou, e ti‘a i te parau-ti‘a ia marua mai i ni‘a iho ia tatou. E titauhia ia tatou te taatoaraa o te aufauraa no te mau hara atoa, noa’tu te na‘ina‘i aore râ te hohonu e tae noa’tu i te hopea.

A ite râ i teie : Te faaite nei te parau mau, te parau mau hanahana e te vai nei taua Arai ra. « Hoê hoi Atua, e hoê hoi arai i ropu i te Atua e te taata, o te taata ra o Iesu Mesia » (1 Timothy 2:5). Na roto Ia’na e nehenehe ai te aroha e faatae-hope-roa-hia i ni‘a ia tatou tata’itahi ma te faainoino ore i te ture mure ore no te parau-ti‘a.

Eita te faataeraa o te aroha e tupu noa mai te reira. E mea na roto ïa i te fafauraa e O’na. Na ni‘a râ i Ta’na mau faaauraa, Ta’na mau faaauraa maitai, e tei roto i te reira te hoê tufaa faufaa rahi roa, te bapetizoraa na roto i te utuhiraa no te faaoreraa hara.

E nehenehe te taata atoa e paruruhia e te ture no te parau-ti‘a, e i te reira iho â taime e nehenehe ta tatou tata’itahi ia farii i te haamaitairaa faaora no te aroha.

Faahoho‘araa na Dan Burr