2011
Te Faarooraa i te Pae Hopea
Eperera 2011


Te Faarooraa i te Pae Hopea

« E hoa tahito oia, e ere te hoê hoa here », ta’u ïa i parau ia’u iho. No te aha ïa te Varua i tamau noa’i i te faaara ia’u e eita e ti‘a ia’u ia haere atu i reira ?

I te Fare Haapiiraa Teitei, ua haamaitaihia vau e te hoê haapiipiiraa ohipa fifi i roto i te hoê oire atea ê i to’u utuafare. Te ora ra te hoê hoa tahito to’u i piha‘iho mai, e noa’tu eita e hoê â to maua faaroo, aita râ te mau mea tei faahuru ê ia maua i tape‘a ia maua ia riro ei nau hoa noa.

I to’u farerei-matamua-raa ia Madeline (ua tauihia te i‘oa), te rave ra ïa maua i te ohipa e te tahi ê atu tamahine apî tei riro ei hi‘oraa maitai rahi no te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te haamana‘o nei au i to te Varua faaiteraa mai i te tahi mau taa-ê-raa na‘inai i rotopu i na tamahine tata’itahi, ma te faaiteraa mai e nahea te mau ma‘itiraa na‘ina‘i e nenenehe ai e haamau i te hoê e‘a no amuri iho i roto i te oraraa. Ua haamana‘o maitai au i teie nei mau faaiteraa varua e rave rahi mau matahiti.

I teie nei i muri a‘e e rave rahi mau matahiti ua farerei faahou, e ua faataa maua Madeline e o vau nei i te hoê taime no te farerei. Ia tae mai te pô, ua maere au i to’u mana‘o pe‘ape‘a. Ua rave au i te hoê pereoo auahi no te tere atu i to’na oire, e a fatata atu ai au, ua parau mai te hoê reo i roto i to’u feruriraa e to’u aau, « Ua ti‘a ia oe ia faahoa noa i te mau taata e mau ture morare teitei ta ratou ».

« E ere teie te hoê hoa here », mana‘o a‘era vau. « Te haere nei au e farerei i te hoê hoa tahito ». Ua tapiti te Varua i te faaararaa, ma te tura’i ia’u e tae noa’tu i te taime ua ite au e e hoa here teie e ua haamata vau i te uiui no ni‘a i te mau ture morare e te huru oraraa o to’u hoa. « Ua ite oia e e Momoni au », feruri a‘e ra vau. « Ua matau oia i ta’u mau ture, e eita e tupu mai te fifi ».

Ua haamata râ vau i te uiui mai te mea e ua faataa ê « te mau taa-ê-raa na‘ina‘i » ta’u i ite i to maua haerea hau atu i ta’u i mana‘o. No reira ua pee au i te faaiteraa a te Varua, e ua niuniu vau i to’u hoa no te faaore i te farereiraa. Ua rahi to’u măta’uraa i te faainoino ia’na. Nahea vau ia tatara atu i te mau faaiteraa a te Varua i te hoê hoa o te ore e taa i te misioni a te Varua Maitai ?

Ua tatara vau e aita vau i au maitai i te hoê o te mau faaoaoaraa ta maua i opua e ua ti‘aturi au e horo‘a mai te reira i te hoê tumu maitai no te ore e haere i taua pô ra. Aita oia i oaoa e ua hinaaro oia i te taui i ta maua mau opuaraa. Ua topa to’u mana‘o e ua faati‘a vau i te taui no te mea ua mana‘o vau e, « Penei a‘e o te faaoaoaraa no reira hoi te Varua i faaara ai ia’u ». Aita râ te mana‘o pe‘ape‘a ta’u i ite i haere ê atu.

Ua are‘are‘a maitai maua i taua pô ra, area râ i te tahi taime, ua parau mai te Varua ia’u e mea faufaa rahi te faaararaa na mua’tu. I te haamataraa e au ra aita e pe‘ape‘araa, a maoro ai râ te aru‘i, ua ite ihora vau e noa’tu e hoê â paha te huru o to maua oraraa, te haerera râ maua i roto i na e‘a taaê roa. E ere hoê â ta maua ture morare – e tae noa’tu i roto i te mau mea iti ha‘iha‘i roa. I to’na poro‘iraa i te uaina, ua faaite au e eita vau e aufau no te ava. Ua faatura oia i to’u mau hinaaro e ua aufau oia i te reira.

Ua tamau noa to’u mana‘o pe‘ape‘a i te rahi a maoro noa’i te pô. I te otiraa o te tamaaraa, tei te hiti au i to’u parahiraa, ua ineine no te haere ê atu, no te mea ua ite au e ua fatata te pereoo auahi hopea i te faaru‘e e mea atea roa to’u vahi faaearaa no te tarahu i te hoê pereoo. I to’na iteraa i to’u mana‘o pe‘ape‘a, ua parau mai to’u hoa e e nehenehe ta’u e taoto i to’na fare. I taua taime ra aita te Varua i faaru‘e ia’u o vau ana‘e, ma te haapapû mai i te mea ta’u i ite a‘ena : eita e ti‘a ia’u ia faaea mai.

A apee ai au ia’na i to’na fare, ua faaitoito rahi au i te faaea hau noa. « Ua papû ia oe eita oe e hinaaro i te faaea mai ? » ta’na ïa uiraa. Ua papû ia’u. Aita oia i mărô aore râ i onoono, ua parau hau noa mai râ te Varua ma te maramarama hau a‘e i te haruru o te patiri. Aita e nehenehe ia’u ia ma‘iri i to’u pereoo auahi !

Ua tia’i au e tae noa’tu ua ite au e tei roto oia i te fare, e i muri iho ua horo vitiviti au no te tapae i te fare tape‘araa pereoo auahi i te hora ti‘a. Aita i nehenehe ia’u ia ore e mana‘o ia Iosepha i Aiphiti a horo ai oia i te atea i te faahemaraa (a hi‘o Genese 39:7-12).

Ia haamana‘o ana‘e au i te mau mea tei tupu i taua pô ra, ua ite au i te ri‘ari‘a e te mauruuru : te ri‘ari‘a no te mea o te nehenehe e tupu mai e te mauruuru no te hoaraa a te Varua Maitai. Ua parau mai te Varua, e noa’tu ua ti‘a ia’u ia rave i te reira na mua‘e, ua oaoa râ vau ua faaroo vau i te pae hopea.

E mea papû maitai e e ere ta’u hi‘oraa no te ohipa tei tupu i taua pô ra i te mea maramarama maitai mai te hi‘oraa a te Fatu. Ia au i ta Isaia i papa‘i :

« E ere hoi to’u ra mana‘o i to outou ra mana‘o ; e ere hoi to outou ra haerea i to’u ra haerea, te na reira maira Iehova.

« Mai te ra‘i nei hoi e teitei rahi to’na i to te fenua, oia atoa to’u ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to’u ra mau mana‘o i to outou ra mau mana‘o » (Isaia 55:8-9).

Te tahi mau ma‘itiraa ta tatou e faaruru i roto i te oraraa e rave oioihia ïa e e mo‘ehia. Te vai ra te tahi atu mau ma‘itiraa o te tae mai e te mau haapiiraa e ti‘a roa ia tatou ia ore e haamo‘e. Ua rahi to’u mauruuru i te iteraa e ia faaroo ana‘e tatou i te mau faaiteraa a te Varua Maitai, e ia na reira ana‘e tatou i te reira iho â taime – e nehenehe ïa ia tatou ia faaea ohie noa i ni‘a i te e‘a ta Iesu Mesia i faataa no tatou ia pee.

Faahoho‘araa na Jeff Ward