2011
Te Fano Ti‘araa’tu na te mau Taa Motu no Marshall
Eperera 2011


Te Fano Ti‘araa’tu na te mau Taa Motu no Marshall

A fano ai tatou na roto i te mau vahi one e te ofafa‘i no te oraraa, te fana‘o nei tatou tata’itahi i te arata’iraa a te mau melo itoito no te tauturu ia tatou ia ho‘i i to tatou utuafare i te ra’i.

Ua tere na te mau ihitai tahito na ni‘a i te mau moana ma te arata’ihia e te mau ti‘araa no te mahana, te ava‘e, e te mau feti‘a. I te pô ua tape‘a noa ratou i to ratou mata i ni‘a i te Feti‘a Apatoerau, e na to’na ti‘araa papû e te taui ore e horo‘a i te mau ihitai te hoê tutau i te ra’i, e te tautururaa ia ratou ia fano atu na ni‘a i te hoê e‘a papû e tae atu i to ratou tapaeraa.

I te mau taa motu no Marshall no te Moana Patifita, ua ite te mau ihitai i te tahi rave‘a ê atu. I reira, e tere te mau are, aore râ te mau opape i rotopu i te mau taa motu e te mau motu mai te au i te hoê hoho‘a tamau. E nehenehe i te hoê ihitai tei haapii-maitai-hia ia tere e mau hanere maile ma te pee atu i te tahi mau opape e rave rahi – e ua riro te mau opape tata’itahi ei aroa poromu no te tere – mai te hoê motu aore râ taa motu i te tahi atu motu. Te mau taata tei ite tei hea te mau opape e i hea ratou e tahe atu ai e nehenehe ïa ta ratou e arata’i ma te fifi ore i te tahi atu mau ihitai i to ratou mau tapaeraa.

No te mau melo no te Ekalesia, ua riro o Iesu Mesia to tatou hi‘oraa maitai, e te arata’i nei hoi to’na mori parau mau ia tatou. E nehenehe ta ta’na mau ture e ta’na mau oro‘a, mai te au i te mau opape no te moana, e arata’i ia tatou ma te fifi ore i to tatou utuafare i te ra’i. E no tatou paatoa, te vai nei te tahi atu mau taata e te hoê nei ta ratou taviniraa e ta ratou patururaa e te ohipa Arata‘i a te Fatu. I roto i te mau aamu i muri nei, te faaite mai nei e toru melo no te mau taa motu no Marshall e nahea to vetahi ê tautururaa ia ratou ia fano atu na roto i te mau vahi one e te ofafa‘i e te mau vero no te oraraa no te arata’i atu ia ratou i te Mesia ra.

Te Mana no te Hoê Vahine Parau-ti‘a.

Ua parahi o Hirobo Obeketang i ni‘a i to’na parahiraa roa e ua ataata oia. No faaoti iho nei oia e ta’na vahine faaipoipo o Linda i te pureraa pô utuafare e e maha o ta raua mau tamarii e te mau tuahine misionare. Ua faatamaa atoa raua i te mau misionare i te i‘a, e te mata i‘a e te aero – e peu tumu i Majuro, te oire pû no te mau Taa Motu no Marshall. A faaite ai Hirobo i to’na oraraa, ua faaite oia i to’na mauruuru no te Ekalesia, te evanelia, e to’na utuafare, ta’na ihoa râ vahine faapoipo.

E ava‘e Tiunu 2009 teie. Hoê mahana na mua’tu ua faati‘ahia te Tĭtĭ no Majuro Marshall Islands, e ua piihia o Hirobo ei papa‘i parau faatere matamua no te tĭtĭ. Mai ta te peresideni tĭtĭ apî Arlington Tibon i parau, ua riro Hirobo te « hoê o te mau taata faatere itoito e te puai roa no te motu.

O Hirobo râ te taata matamua tei parau e aita i maoro roa e ere ïa oia i te mea itoito. Oia mau, ua parau oia e ta’na vahine faaipoipo te taata puai e o oia tei faatupu i te huru-ê-raa i roto i to’na oraraa. Ua haamaramarama mai oia, « Ua bapetizohia vau i te va’uraa o to’u matahiti, i to’u râ 16 raa o te matahiti ua riro mai au ei melo mauiui.

Tau matahiti i muri mai ua haamata oia e o Linda i te faaea apiti noa’tu aita raua i faaipoipohia. E ere o Linda i te melo no te Ekalesia. I te matahiti 2000, i muri noa‘e to Linda iteraa e ua bapetizohia o Hirobo i to’na tamarii-rii-raa ua anaanatae oia i roto i te Ekalesia e ua haamata i te farerei i te mau tuahine misionare.

« Ua tuatapapa oia e piti matahiti te maoro e ua faaoti e ua hinaaro oia ia bapetizohia », te haamana‘o ra o Hirobo. « Ua ti‘a ia maua ia faaipoipohia na mua roa, aita râ vau i anaanatae i te faaipoipo. Aita vau i papû maitai ; tei roto mau vau i te mau faahemaraa o te ao nei. Aita vau i taa maitai i te faufaa rahi no te utuafare, e aita vau i tau‘a noa‘e aore râ i faaroo i te hoê noa‘e taata ».

Noa’tu e aita Linda i bapetizohia ua aupuru râ oia i ta raua mau tamarii i roto i te Ekalesia. Ua ani oia i te mau matahiti atoa ia Hirobo ia faaipoipo ia’na ia nehenehe ia’na ia bapetizohia ; i te mau taime atoa ua parau oia aita. I te mau matahiti i muri mai ua bapetizohia e piti o ta raua mau tamahine, aita râ Hirobo i haere atu i to raua bapetizoraa.

I muri mai, i te matahiti 2006, ua pohe ta raua tamaiti e iva matahiti, i te ma‘i hopii e te fiva rahi. Fatata 300 melo no te Mataeinaa no Majuro tei haere mai i te hunaraa no te turu i te utuafare.

Ua parau o Hirobo, « Ua riro ta ratou tururaa ei ohipa rahi roa no’u nei » « Ua haamata vau i te feruri e te parau mai nei paha te Atua i te tahi mea ia’u ».

Ua haamata oia i te feruri e o oia te tumu eita ta’na vahine faaipoipo e nehenehe ia bapetizohia, noa’tu hoi e melo oia no te Ekalesia. « Te puai noa’tu ra oia. Ua faaurû mau oia ia’u », te haamana‘o nei oia.

« No reira ua parahi au i raro e ua feruri eaha râ ïa to’u huru i te afaraa o to’u nei oraraa. Ua ui au ia’u iho, ‘E tamau noa anei au i te rave i te mea ta’u e rave nei ? E nehenehe anei ta’u e rave i te ohipa na te Atua no te pitiraa o te afa o to’u nei oraraa ?’ Ua haamata vau i te pure e i te feruri no te ho‘i mai i te Ekalesia no te haamata i te rave i te ohipa na te Atua ».

Ua haamata Hirobo i te haapii i piha‘iho i te mau misionare e i te haapii faahou i te haapiiraa. Ua faahoa te Peresideni Nelson Bleak no te Misioni no te mau Taa Motu no Marshall Majuro ia’na, e te tahi atu mau melo, e tae noa’tu i te peresideni mataeinaa Arlington Tibon. I te pae hopea, ua faaoti Hirobo i te ho‘i mai, e te mea i muri iho ta’na i ite, aita oia i haere noa i te pureraa oro‘a ana‘e i te Haapiiraa Sabati atoa râ e te pureraa autahu‘araa atoa. I te hopearaa, ua faaoti Hirobo i to’na mana‘o.

« I to’u ho‘iraa mai ua parau vau, ‘Teie ïa. Teie te mea ta’u e rave. E ua taui roa te reira i to’u nei oraraa ».

Ua faaipoipohia Hirobo e Linda i te 30 no Atete 2008. Aita i maoro roa ua farii oia i te Autahu‘araa a Aarona e ua bapetizo i ta’na vahine faaipoipo. E piti ava‘e i muri iho ua farii Hirobo i te Autahu‘araa a Melehizedeka e ua piihia ei papa‘i parau faatere no te mataeinaa.

Ua hi‘o Hirobo i ta’na vahine faaipoipo e ua ata. « Aita oia i ti‘aturi e o vau tei bapetizo ia’na », ua parau oia. « A feruri na —ua tia’i oia e va’u matahiti mai te matahiti 2000 e tae mai i te matahiti 2008. E mea faahiahia roa oia ».

Te Hoho‘a no te hoê Metua Tane Parau-ti‘a

I te tahi mau taime, mai te au i te hoê ihitai, e tapiri mai to tatou arata’i ia tatou no te raveraa i te ohipa, no te haapiiraa ia tatou te mea e ti‘a ia tatou ia ite ia nehenehe ia tatou ia tere ma te manuïa na roto i te oraraa. E noaa i te ihitai i te rave i te reira na roto i te horo‘araa i te hoê hoho‘a no tatou no te pee atu. O tera ïa te huru o te metua tane o Patricia Horiuchi, o Franck.

I muri a‘e i to’na farereiraa i te mau misionare ua haamata o Franck i te ani tamau ia raua ia haere mai e tamaa i te pô. Aita i maoro roa ua haamata oia i te farii i te mau haapiiraa. Aita râ te tahi atu mau taata i roto i to’na utuafare e hinaaro i te faaroo no ni‘a i te Ekalesia. Ua parau Patricia, « Ia ite matou i te mau misionare ia haere mai, e horo ê atu ïa matou paatoa —o vau e to’u mau taea‘e e mau tuahine ».

I muri iho ua bapetizohia o Franck i te ava‘e Tiurai 2007 na te peresideni misioni, Nelson Bleak. Ua riro te reira ei taime faufaa rahi no Patricia e to’na mau taea‘e e tuahine.

Ua parau oia, « Ua ite au i to’u metua tane i te haamataraa i te taui », « Ua ite au e mai te mea ua nehenehe i te evanelia i te faaputapû i te aau o to’u metua tane, e nehenehe atoa ïa te reira e faaputapû i to’u nei aau e e taui i to’u oraraa. No reira ua faaoti au i te haapii i piha‘iho i te mau tuahine misionare, e ua ani raua ia’u ia tai‘o i te Buka a Moromona. Ua tama‘i to’u taea‘e e o vau na mua’tu, e aita roa’tu vau i faaore i ta’na hape. I reira ua tai‘o vau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e mai te mea e faaore oe i ta vetahi ê hapa, e faaore ïa te Atua i ta oe ». (A hi‘o 3 Nephi 13:14, 15).

Ua ite a‘e ra o Patricia e e ti‘a ia’na ia faaore i te hapa a to’na taea‘e no te haamata i te taui i to’na oraraa, ia mâ, e ia farii i te hau. Ua na reira oia.

« I muri a‘e i to’u faaru‘eraa i ta’u mau peu ino e to’u tauiraa ei taata apî o te haapa‘o i te mau faaueraa, ua oaoa roa vau. Ua parau oia, e « Ua ite au e e ti‘a ia’u ia bapetizohia ia nehenehe ia’u ia tomo i roto i te Ekalesia mau »,. « Ua tuu te Ekalesia ia’u i ni‘a i te e‘a ti‘a. Ua faataa ê te reira ia’u i te mau mea ino. Ua haapii te reira ia’u ia faatura i to’u mau metua, ia haere noa i te fare haapiiraa, e ia faaea i ni‘a i te e‘a ti‘a. »

Te Mana o te hoê Taata Parau-ti‘a

Ua fanauhia o Lydia Kaminage i roto i te Ekalesia, mai ia Hirobo Obeketang, ua riro râ oia ei melo mauiui i to’na taure‘are‘araa. Ua riro râ te aamu no to’na ho‘iraa mai ei aamu faahiahia e te taa ê maitai.

Ua paari o Lydia e ta’na tane faaipoipo o Kaminaga Kaminaga i roto i te Ekalesia. Ua parau oia e « Aita roa’tu to’u e feââraa no ni‘a te mau haapiiraa a te Ekalesia », « Ua ti‘aturi noa na vau i te reira ».

Ua taaê râ te tereraa o te oraraa no Lydia. I to’na taeraa i te faito hitu i te fare haapiiraa, ua parau oia, « O vau ana‘e te Momoni i roto i ta’u fare haapiiraa, e ua ite au e aita vau i fariihia e te tahi atu mau piahi. Ua rave au i te mau mea ta to’u mau hoa e rave ra. Ua faahape au i te mau mea faufaa rahi i roto i to’u oraraa.

Ua tono te mau metua o Lydia ia’na i Provo, Utaha, Fenua Marite, no te ora i piha‘iho i te fetii, ma te ti‘aturi e faauru to ratou huru ia Lydia ia ora i te evanelia. Noa’tu e ua haapii mai oia i te mau mea o tei tauturu ia’na i roto i to’na oraraa i muri iho, aita oia i anaanatae i taua taime ra i te mau ohipa i roto i te Ekalesia.

Ua ho‘i atu o Lydia i te mau Taa motu no Marshall i te ava‘e Tenuare 2002, hoê noa ava‘e i muri a‘e i to Kaminaga ho‘iraa mai mai roto mai i te taviniraa i te hoê misioni i te fenua Tapone. Aita i maoro roa ua farerei raua. Noa’tu e aita o Lydia e haapa‘o ra i te mau ture a te Ekalesia, ua tamau noa Kaminaga i te haere mai i to’na ra fare mai te mea ra e ua hinaaro oia i te farerei i to’na fetii, Gary Zackious.

I muri mai, ua faaoti o Kaminaga i te paraparau i te mau metua o Lydia no te faahoa ia’na e no te haere atu na muri ia Lydia i te mau faaoaoaraa maitai e te mâ. Noa’tu e i te haamataraa, ua tamata raua i te faataui i to’na mana‘o, ua parau Kaminaga i te pae hopea, ‘Te vai noa ra â te tahi rave‘a e taui ai oia.I to’u parauraa i te reira, ua taui roa te taatoaraa o te mana‘o i roto i te piha. Ua ta’i to’na metua tane e ua parau, ‘Ua hinaaro noa na vau e ia ho‘i mai oia i roto i te Ekalesia. E nehenehe ta oe e tamata.’ »

I te haamataraa aita o Lydia i mana‘o e e mea papû te feruriraa o Kaminaga. E orometua tahito hoi oia e te hi‘oraa mâ, e e ere hoi o Lydia i te mea itoito i roto i te Ekalesia.

Ua tatara Lydia, ‘Ua ite râ oia i te tahi mea aita vau i ite », No te mea hoi aita oia i faahoa i te tahi taata, ua farii oia i te haere na muri ia’na. « Ua faaho‘i mai oia ia’u. No to’u riroraa ei hoa vahine no’na, ua ti‘a ïa ia’u ia faaafaro i to’u oraraa. Ua faahaamana‘o mai oia ia’u i ta’u mau fafauraa tei ravehia i te bapetizoraa. Ua faahaamana‘o mai oia ia’u i te mau mea atoa ta’u i ere rahi, mai te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te pureraa pô utuafare. Ua rave amui maua o Kaminaga i te mau ohipa tautururaa. Ua tai‘o maua i te Buka a Moromona Ua haere maua i te mau pureraa pae auahi. Ua faaite mai oia ia’u nahea i te ora i te hoê oraraa taaê atu. Te haereraa i te fare pureraa e ere noa ia i te pureraa oro‘a i te Haapiiraa Sabati e te Sotaiete Tauturu atoa ra ».

A rave amui ai raua i te mau faaoaoaraa maitai e o te faateitei i te varua, ua haamata te oraraa o Lydia i te taui e ua tupu to’na iteraa papû i te rahi. Ua ti‘a râ ia’na ia faaafaro â i te tahi mau mea.

Ua parau oia e « E mea fifi roa ia ho‘i mai », « E ere te tatarahapa i te mea ohie, e iteraa papû puai râ to’u no ni‘a i te tatarahaparaa. Na roto i te mau rave‘a huru rau, ua riro to maua faahoaraa ei rave‘a no te haamatau hau atu â te tahi i te tahi e no te faaho‘i mai ia’u i roto i te Ekalesia, ia hi‘o i te mau mea na roto i te mata apî ».

Ua parau mai o Kaminaga, « No ni‘a ïa i te mau auraa ».

Ua faaipoipohia o Lydia e o Kaminaga i te 28 no Novema 2002. E hoê matahiti i muri iho ua taatihia raua i te Hiero no Laie Hawaii e ua haere raua i te Fare Haapiiraa Teitei no Brigham Young – Hawaii. Te ora nei raua i teie nei i te mau Taa Motu no Marshall e ta raua na tamarii e toru. Te tavini nei o Lydia i roto i ta raua paroita ei orometua haapii i roto i te Haapiiraa Sabati no te feia apî tane e te feia apî vahine, e o Kaminaga ei peresideni no te Feia Apî Tane.

Mai ta Hirobo, Patricia e Lydia i faaite papû, ia faaohipa ana‘e tatou i te faaoroma‘i e te tuutuu ore e ia tutava ana‘e tatou i te mau haamaitairaa a te Fatu, e rave rahi te mau mea e nehenehe e tupu. Mai te au i te ihitai tahito i te arata’iraa i te mau ratere ia ho‘i i te fare, e nehenehe ïa ta te mau taata o te pee i te Faaora e o te faaroo i te mau faaiteraa a te Varua Maitai ia faatupu i te huru-ê-raa i roto i te oraraa o te tahi ê atu taata.

I ni‘a i te pae aui: Te rave ra o Hirobo Obeketang (tei faaite-atoa-hia e to’na utuafare i te mau api na mua’tu) i te ohipa ei faatere no te hoê hotera. I raro: I riro na o Patricia Horiuchi ei faatere no te amuiraa matamua a te feia apî paari no te mau Taa Motu no Marshall i te ava‘e Tiunu 2009 (i raro i te pae atau).

Te parau ra o Lydia Kaminaga, i roto i te hoho‘a i ô nei e ta’na tane faaipoipo, Kaminaga e ta raua tamahine, Wellisa, « E iteraa papû puai to’u no ni‘a i te tatarahaparaa ».

E mau hoho‘a na Joshua J. Perkey, maori râ tei faaitehia; hoho‘a no te vaa ta’ie© Getty Images