2011
Aita râ e Ekalesia i Ô nei.
Eperera 2011


Aita râ e Ekalesia i Ô nei

Julie Ismail, Auteraria Tooa o te Râ, Auteraria

I roto i te hoê tere i te Moana Mediterranée, ua haere itoito vau i te mau pureraa a te Ekalesia i te mau vahi atoa e nehenehe ia’u. I Seville, te fenua Paniora, ua faaohipa vau i te tauturu a te hoê taata farii taata no te hoê hotera, te buka niuniu no te oire, e te hoê hoho‘a no te oire no te tauturu ia’u ia imi i te fare pureraa na te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i taua oire ra. Ua papa‘i au i te vahi nohoraa e te i‘oa o te Ekalesia na roto i te reo Paniora. I te pô Mahana Maa ua pure au no te ite i te taime e haamata ai te mau pureraa, e ua farii au i te hoê mana‘o puai e e ti‘a ia’u ia tae atu i reira i te hora 10 i te po‘ipo‘i.

Hou a faaru‘e ai au no te haere i te fare pureraa i te hora 9 e te afa i te po‘ipo‘i Sabati, ua pure faahou vau e ia nehenehe ia’u ia ite i te fare pureraa. Ma te pee i ta’u hoho‘a fenua, ua haamata vau i te haere na roto i te mau poromu piriha‘o. E poi’po‘i au maitai taua po’ipo‘i ra. Ua haere atu vau na piha‘iho i te mau fare inuraa taofe e te hoê matete manu tei î i te mau manu maniania.

Ua tae atu vau i te vahi tei faaitehia e aita roa’tu hoê a‘e mea e faahoho‘a ra i te hoê fare pureraa. Ua haere au i te pae ni‘a e i te pae raro o te poromu ma te ite ore i te tahi fare pureraa. Ua haape‘ape‘a vau, e ua fatata hoi i te hora 10 i te po‘ipo‘i.

I te pae hopea ua pure au i to’u Metua i te Ao ra: « Ua faaue oe ia’u ia haere i te pureraa, e teie au, e aita e fare pureraa i ô nei ».

I taua ihoa taime ra ua haere mai ra na te hiti poromu te hoê taata tei ahu-maitai-hia i roto i te hoê pereue. E au ra e melo oia no te Ekalesia, e ua tura’ihia vau ia tape‘a ia’na. Ma te papû ore ua parau atu vau ia’na e te imi ra vau i te hoê fare pureraa. Ua parau mai oia i te tahi mea aita vau i taa, e ua huru pe‘ape‘a vau. No reira ua iriti oia i ta’na farii buka, e ua ite au e piti buka iripu‘a e au ra e mau papa‘iraa mo‘a. Ua horo‘a’tu vau ia’na ta’u api parau ta’u i papa‘i « La Iglesia de Jesucristo » (Te Ekalesia a Iesu Mesia). Ua ata oia e ua faaite mai i te e‘a ta’u i haere mai e ua haere avae atu maua i te fare pureraa. Tei te hoê vahi ê atu te fare pureraa tau minuti noa i te atea e e mea ohie roa i te ore e ite mai te mea aita oe i ite e tei reira. Tei te hoê aua na‘ina‘i i muri mai i te mau opani aua rarahi.

I te fare pureraa ua ite ihora vau e te taata tei tauturu ia’u o te episekopo ïa no te paroita e e haamata te mau pureraa i te hora 10 e te afa i te po‘ipo‘i. Ua tae atu vau na mua i te hora.

I roto i te pureraa haapaeraa maa e te iteraa papû a te paroita, ua faauruhia vau ia faaite i to’u iteraa papû. Ma te tauturaa a te hoê misionare o tei iriti i ta’u mau parau mai te reo Peretane i te reo Paniora, ua faaite au i to’u iteraa papû e ua faaite au e nahea to te Fatu horo‘araa mai i te hoê rave‘a ia’u ia tae mai i te fare pureraa. I muri iho ua faaite te episekopo i to’na iteraa papû e ua faaite e ua titauhia ia’na ia tape‘a i to’na pereoo uira i te hoê vahi atea i taua po‘ipo‘i ra no reira oia i taere ai. I to’na iteraa mai ia’u, ua mana‘o oia e au ra e melo vau no te Ekalesia, no reira oia i tape‘a ai no te tauturu ia’u. I muri iho ua paraparau oia no ni‘a i te mau melo tei mo‘e i te pae varua e ua parau e e ti‘a ia tatou ia tauturu ia ratou ia imi i te Ekalesia.

Na roto i te mau matahiti i muri mai ua mohimohi to’u mau haamana‘oraa i te mau hoho‘a no Seville, to’u râ haamana‘oraa no te imiraa i te fare pureraa aita ïa. Ua riro taua haamana‘oraa ra ei faaiteraa papû ia’u no te here rahi o to tatou Metua i te Ao ra no tatou e te ite nei au i To’na rima i roto i to’u oraraa mai te mea noa e imi au i te mau mea atoa o te « faatupu nei i [to’u] maitai » (Roma 8:28).