Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19 : Te mau Haamaitairaa Pae Tino e Pae Varua no roto mai i te Parau Paari


Pene 19

Te mau Haamaitairaa Pae Tino e Pae Varua no roto mai i te Parau Paari

Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i te Parau Paari no te haamaitai ia tatou i te hoê tino maitai e no te faaineine ia tatou no te ora mure ore

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

I te tamariiraa o George Albert Smith, ua tupuhia oia i te ma‘i fiva aau. Ua parau te taote i hi‘opo‘a ia’na i to’na metua vahine e, e mea ti‘a ia’na ia faaea noa i ni‘a i te ro‘i e toru hepetoma te maoro, eiaha e amu i te maa paari, e ia inu i te taofe. Te parau ra te peresideni Smith i muri a‘e e :

« Ia ho‘i te taote, ua parau atu vau i to’u mama e, aita vau e hinaaro i te taofe. Ua haapiihia ia‘u e te Parau Paari, ta te Fatu i horo‘a ia Iosepha Semita, te a‘o mai nei ïa ia tatou eiaha e faaohipa i te taofe.

« Ua fanau mai to’u metua vahine e toru tamarii i te ao nei e e piti tei pohe. E haape‘ape‘a rahi taa ê to’na no’u ».

Ua ani râ teie taure‘are‘a o George Albert Smith i te hoê haamaitairaa autahu‘araa, o ta’na i farii na roto mai i to’na taea‘e hahaere.

« Ia ho‘i mai te taote i te po‘ipo‘i a‘e te ha‘uti ra vau i rapae e te tahi atu mau tamarii. Ua maere oia. Ua hi‘opo‘a oia ia‘u e ua ite a‘e ra e ua pee to’u fiva, e mai te mea ra e, e mea maitai au.

« Ua mauruuru vau i te Fatu no te mea ua ora vau. Ua papû maitai ia‘u e, ua faaora Oia ia‘u ».1

Ua hinaaro te peresideni Smith ia haroaroa te feia mo‘a e, ia haapa‘o ratou i te Parau Paari e hopoi mai te reira eiaha i te tino maitai ana‘e, i te mau haamaitairaa pae varua atoa râ. I roto i te hoê tuhaa pureraa autahu‘araa no te amuiraa rahi, ua faati‘a oia i te aamu o te peropheta Daniela no te Faufaa Tahito, tei haruhia e tei afa‘ihia’tu i Babulonia e tei titauhia ia amu i te maa e ia inu i te uaina a te arii :

« E peropheta o Daniela na te Atua, e e peropheta oia no te mea, ua haapa‘o oia i te mau faaueraa a te Atua. Te hinaaro nei au ia… tape‘a outou i teie parau poro‘i na outou. Ua haapa‘o o Daniela e to’na mau hoa i te mau haapiiraa a te Atua, no ni‘a i ta ratou huru maa e te inu, e ua pato‘i ratou i te maa i tuuhia i ni‘a i te amuraa maa a te arii. [A hi‘o Daniela 1:3–16.] »

Te parau ra te peresideni Smith e, no to Daniela haapa‘o i te ture no te ora maitai a te Fatu i to’na ra anotau, e ere to’na ora ana‘e tei faahereherehia, ua farii atoa râ o Daniela i te haamaitairaa rahi i te pae varua : « te faaururaa a te Manahope ».2 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 226.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

Te Parau Paari o te hoê ïa a‘o here no ô mai i to tatou Metua ra, tei ite ho’i i te mau mea atoa.

E tai‘o atu vau ia outou i te hoê tuhaa o te parau ta te Fatu i parau i to te Ekalesia i te 27 no fepuare 1833.

« Te hoê Parau Paari, ei maitai no te apooraa o te mau tahu‘a teitei, i putuputuhia i Ketelani, e no te ekalesia, e no te feia mo‘a i Ziona atoa ho’i—

« Ia tuuhia’tu ei aroha ; eiaha na roto i te faaueraa e aore râ, te tape‘araa, na roto râ i te heheuraa e te parau no te paari, ma te faaiteraa mai i te haapa‘oraa e te hinaaro o te Atua i te faaoraraa tahuti nei o te feia mo‘a atoa i te mau mahana hopea nei ».

E tena na, a feruri na i te reira maa taime iti— » i te faaoraraa tahuti nei o te feia mo‘a atoa i te mau mahana hopea nei ».

« I horo‘ahia mai ei parau tumu ma te fafauraa ho’i, i faaauhia i te huru no te ti‘araa o tei paruparu e tei paruparu roa a‘e o te feia mo‘a atoa ra, o te parauhia nei e aore râ, o te ti‘a ia parauhia ra ei feia mo‘a ». [A hi‘o PH&PF 89:1–3.]

Te tamau noa nei te Fatu i te parau mai ia tatou i te mau mea maitai no tatou, i te faataa mai i te huru maa hinaarohia ia faaohipa tatou, e te faaara mai nei oia ia tatou i te tahi mau mea tei riro ei mau mea ino [a hi‘o PH&PF 89:5–17].

Mai te mea ra ia‘u e, tatou te taata nei ua haamaitaihia tatou ma te faahiahia. … Ua aroha mai te Fatu ia tatou, no te faaara mai ia tatou, no te haapii mai ia tatou e no te faaara mai ia tatou no ni‘a i te mau mea e rave rahi.3

Te faariro nei au i te Parau Paari mai te hoê a‘o maitai na to tatou Metua i te ra‘i ra, o te hinaaro nei ia ite i Ta’na mau tamarii ia riro mai Ia’na. … E faariro vau i te reira mai te a‘o a te hoê metua, no to’na ite i te mea ta’u i hinaaro, na ô mai nei ia‘u e : « E ta’u tamaiti, e ere teie mau mea i te mea maitai no oe, e mai te mea e, e haapae oe i te reira, e horo‘a’tu vau i te hoaraa o to’u Varua Mo‘a e te oaoa a ora ai oe i roto i te ao nei e i te hopea ra i roto i te ora mure ore ». Aue ïa to’u maamaa ia amu vau i teie mau mea i rahuihia, ma te ite papû e, ua a‘o mai te Fatu e ti‘a ia‘u ia haapae i te reira. E feruri au e, e faahapahia vau mai te mea e, e amu vau i te reira mau mea, noa’tu e, ua parau mai Oia tei hau a‘e te ite i te tahi atu taata e, e mea ino te reira, e ua faaara mai ia‘u eiaha e rave i te reira…

… Ua feruri Oia e mea faufaa ia horo‘a mai i te reira ia tatou nei, e ia faaara mai ia tatou, e mai te mea, O’na o tei ite i te mau mea atoa, ua feruri Oia e, e mea faufaa ia horo‘a mai i te haapiiraa e te a‘o i ni‘a i teie mau mea no te tino nei, ua titauhia ïa ia tatou, tatou tei ore i ite i te mau mea e tupu mai ananahi, ia haapa‘o maitai i taua a‘o a te Atua ra. Te feruri nei au e, i roto i te Parau Paari, ua roaa i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei hoê ture o te faateitei ia ratou e o te huti ia ratou i ni‘a a‘e i te feia o te ore e haapa‘o i te reira.4

Te evanelia a Iesu Mesia o te faaherehereraa ïa i te mau varua, e o te tino ho’i te parahiraa no te varua, no te oaoa mure ore. Aue ïa tatou i te maamaa mai te mea e, e rave tatou i te mau peu a to te ao nei ! … I roto i to’na maitai e to’na here, ua [faaara] mai to tatou Metua i te Ao ra e : « No te mau ino e te mau uma e vai nei e o te vai â ho’i i roto i te aau o te mau taata opuaraa ino i te mau mahana hopea, ua faaara vau ia outou na, e te faaara nei ho’i au ia outou na mua roa ra, na roto i te horo‘araa’tu ia outou teie parau no te paari na roto i te heheuraa ». (PH&PF 89:4) … Te tumu o te evanelia a Iesu Mesia no te faaineine ïa ia tatou ia haroaroa i te nehenehe o te oraraa mai ta te Fatu i faaite mai e nahea ia ora i te reira, na roto i te parauraa mai ia tatou nahea tatou ia ape i te mau mea e haamou nei i te ao nei.5

Te ti‘aturi ra anei outou e, na te Fatu i horo‘a mai ia tatou i te Parau Paari ? Te mana‘o mau ra anei outou e, ua ite oia eaha te mea maitai no tatou ? Te mana‘o ra anei outou e, e mauruuru oia mai te mea e, e haapa‘o tatou i taua ture ra ? Ua parau oia e, e mauruuru oia. Te mana‘o ra anei outou e, e te reira ihoa to’na mana‘o ?6

E te mau taea‘e e te mau tuahine, eita ta tatou e nehenehe e hi‘o haapa‘o ore noa i te Parau Paari ma te faahapa-ore-hia. Ua horo‘ahia mai te reira ei a‘o e ei haapiiraa, eiaha na roto i te faaueraa e aore râ, i te faaheporaa, ei parau paari râ, no ô mai i to tatou Metua ra, no te faaoraraa tahuti o to tatou tino e no te faaineineraa i to tatou mau varua no te ora mure ore.7 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 226.]

Ua fafau mai te Fatu i te ea o te feruriraa e o te tino i te feia e haapa‘o i te Parau Paari.

Te mauruuru nei au no taua Parau Paari faahiahia ra, te ohie, e mai ta te Fatu i parau ra, « i faaauhia i te puai o tei paruparu e aore râ, o tei hau i te paruparu i te feia atoa e piihia e aore râ, e nehenehe ia piihia e feia mo‘a ». Te ui nei au e… ua ti‘a anei tatou ia piihia e, e feia mo‘a ? O te feia atoa e ti‘aturi nei ia piihia ei feia mo‘a, e ti‘a ïa ia ratou ia haapa‘o i te Parau Paari. Eaha ïa te auraa o te reira no tatou ? E horo‘a mai te reira ia tatou i te mărû o te oraraa, e iriti-ê-hia te mahu taero ta te mau taata e rave rahi e huti nei na roto i te puhipuhiraa i te avaava. Aita ïa tatou e hau‘a i te hau‘a ne‘one‘o na roto i te amuraa i te avaava. E mai te mea e, e haapa‘o tatou i te reira ture, e paruru te reira ia tatou i te mau ati o te tupu mai na roto i te amuraa i te [raau taero] e vai ra i roto i te ti e te taofe, e i te mau ati rahi ta te ava e faatupu mai…

Aita to tatou Metua i te Ao ra i parau noa mai ia tatou eaha te mau mea ta tatou e haapae, ua parau atoa mai râ Oia ia tatou eaha te mea ta tatou e nehenehe e faaohipa ei maitai no tatou ». Ua parau mai Oia ia tatou e, te mau huero atoa, te mau aihere maitai atoa, te hotu o te vine e te vai atu ra, e mea maitai ïa no te taata. Te i‘o o te puaa e o te mau manu o te reva ; e teie mau mea ta’na e parau nei, e mea ti‘a ia tatou ia faaohipa-au-noa e ma te aau mauruuru ; e te hinaaro nei au i te haapapû ma te aau mauruuru.8

Te ite nei tatou e faatupu mai te haapa‘oraa i te mau ture no te ea i te puai o te feruriraa e o te tino, e te ite nei tatou e, ia haapa‘o-ore-hia te reira, e ino ïa te feruriraa e te tino. Na Tei hamani ia tatou, te Metua no to tatou varua, i horo‘a mai ia tatou i te rave‘a ia parahi i ni‘a i teie fenua, tei parau e, te tahi mau mea i faahitihia i roto i taua heheuraa ra, e ere i te mea maitai no tatou. Ua horo‘a mai Oia ia tatou i te mau fafauraa faufaa roa, mai te mea e, e haapa‘o tatou i teie ture—te mau fafauraa no te paari, no te ea e te puai, e e fariu ê atu te melahi o te pohe ia tatou e ore e taparahi ia tatou, mai ta’na i rave i te mau tamarii no Iseraela ra [a hi‘o PH&PF 89:18–21].9 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 226.]

E haapuai te haapa‘oraa i te Parau Paari i to tatou faaroo e to tatou oraraa varua.

Ua ite papû vau e, i roto i To’na aroha, a horo‘a mai ai te Fatu ia tatou i te Parau Paari, ua horo‘a mai te Fatu i te reira ia tatou, eiaha ia roaa noa te ora maitai ia tatou a ora ai tatou i roto i te ao nei, ia haapuai-atoa-hia râ to tatou faaroo, ia faarahihia to tatou iteraa papû no ni‘a i te hanahana o te misioni a to tatou Fatu, e na roto i te reira, ia ineine hau atu tatou no te ho‘i i mua i to’na aro ia hope ta tatou ohipa i ô nei. Te măta‘u nei au i te mea e, tatou te mau tamaiti e te mau tamahine no Ziona, i te tahi taime aita tatou e ite nei i te faufaa o teie parau poro‘i rahi i to te ao nei.10

Te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, i to’u mana‘oraa, te faaohiparaa i te avaava, e mea iti ha‘iha‘i roa i te hi‘oraa a te tahi mau taata, o te rave‘a ïa i haamouhia ai to ratou ora pae varua, o te rave‘a ïa i ti‘avaruhia’i te Varua o to tatou Metua, tei faataa ê ia ratou i te oraraa o te tane e te vahine maitai, e ua faatae mai i ni‘a ia ratou i te haamo‘eraa e te faahaparaa a te mau tamarii ta ratou i fanau ra, e e parau ho’i te diabolo i te hoê taata e, Auê, e ohipa iti ha‘iha‘i noa te reira !11

Te ora nei tatou i te hoê anotau a paraparau faahou mai ai te Fatu i To’na mau taata. Tatou te mau melo o te Ekalesia, tei haapa‘o i te mau titauraa a to tatou Metua i te ra‘i ra, ua ite maitai tatou e, te ora nei te Atua e e faautu‘a maitai Oia i te feia o te tavini itoito Ia’na. Ua maramarama tatou e, ua horo‘a mai oia i te tahi mau ture e te tahi mau arata‘iraa no te faatere ia tatou i roto i teie oraraa, e ia haapa‘o tatou i Ta’na mau titauraa, e roaa ïa ia tatou To’na oaoa, e te mau haamaitairaa i fafauhia ra, e apee mai te reira i to tatou haapa‘o ; tera râ, ia ore tatou e haapa‘o i Ta’na mau haapiiraa, mai te mea e, aita tatou e tau‘a i Ta’na mau a‘o paari, aita ïa ta tatou e fafauraa Ia’na ra, e te haamau‘a nei ïa tatou i te mau rave‘a o te ore e tae faahou mai ia tatou nei. Te ite nei au i te faufaa rahi no te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ia haapa‘o i teie ture taa ê [te Parau Paari]. Te ti‘aturi nei au e, na roto i te haapa‘oraa i te reira ture, e rahi atu te faaroo e oaoahia e te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. Te tai‘o nei tatou i roto i te mau haapiiraa a Moromona e, mai te mea e, aita i tupu te mau semeio i rotopu i taua mau taata ra, no te mea ïa e, aita to ratou e faaroo ; e ua parau oia ia ratou, i muri rii a‘e e, ia ore te faaroo, « ua riro to te taata huru ei mea ahoaho ». [A hi‘o Moroni 7:37–38.] Mai te mea e, e ofati tatou i te hinaaro itehia o te Fatu, eiaha ïa tatou e maere ia iti to tatou faaroo, no te mea, e ore roa te Varua e aro tamau noa ia tatou…

… Te ti‘aturi papû nei au e, na roto i te haapa‘o-ore-raa i teie titauraa ha‘iha‘i roa, e iti mai te faaroo i roto i te aau o te tahi o to tatou mau taata—e, na roto i te hoê haapa‘oraa taatoa i te Parau Paari, e rahi faahou ïa te faaroo i roto i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, ei reira te ite rahi atu e tahe mai ai i roto ia tatou ; no te mea, na roto i te haapa‘oraa i te reira, e roaa mai te mana‘o ia haapa‘o i te tahi atu mau ture a to tatou Metua, e na roto i te haapa‘oraa i te reira mau ture, e roaa mai ïa te haamaitairaa.12 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 e 4 i te mau api 226–27.]

Na roto i te haapa‘oraa i te Parau Paari, te faaineine ra ïa tatou ia tatou no te ora mure ore.

I te tahi mau taime te uiui nei au e, ua ite anei te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e, ua horo‘ahia mai [te Parau Paari] ia tatou nei no to tatou faateiteiraa ; eiaha no to tatou noa maitai i te pae tino, no te faaineine atoa râ ia tatou no te ora pae varua…

Ua parauhia mai ia tatou e, te hanahana o te Atua o te maramarama ïa [a hi‘o PH&PF 93:36], e te faahiahia nei tatou i te mau tane e te mau vahine maramarama, no reira, e mea ti‘a ia vai te hinaaro i roto ia tatou ia haamau i te niu no te faarahi i te puai o te feruriraa, e eiaha roa’tu e rave i te hoê mea no te haaparuparu i te reira. Te itehia nei i roto i te oraraa o te tahi mau taata, te faaere nei ratou ia ratou iho i te puai o te roro e ti‘a ia ratou ia fana‘o, na roto i te faaohipa-tamau-raa i te mau mea ta to tatou Metua i te Ao ra i parau mai e, e ere i te mea maitai ; i te pae hopea, ua iti to ratou maramarama, e aita ratou e rave i te faaineineraa no te ora mure ore o te ti‘a ia riro ei fâ teitei na ratou.13

Mai te mea e, te ti‘aturi nei tatou mai ta tatou e poro nei e, o Iesu te Mesia, e e tamarii tatou na to tatou Metua i te Ao ra, e mea ti‘a ïa ia tatou ia haapa‘o maitai ia ti‘amâ tatou no te mau hiero ta tatou e parahi nei, tei hamanihia i te hoho‘a o te Atua. E hia rahiraa o tatou o tei ite e, ia tuu ana‘e tatou i roto i to tatou tino i te mau mea ta to tatou Metua i rahui, te haaviivii ra ïa tatou i te hiero o te varua ? E hia rahiraa o tatou e faaea nei i te feruri e, ia faati‘a ana‘e tatou i te ino o te tino, te faaere ra ïa tatou ia tatou iho i te mau rave‘a e tia’i maira ia tatou amuri a‘e, e te tapu ra tatou ïa tatou iho i te mau haamaitairaa ta te Fatu i haaputu na te feia haapa‘o ?14

Mai te mea e, e haapa‘ohia teie ture, o tei faaauhia i ni‘a i te puai o te taata paruparu a‘e i rotopu ia tatou, e riro ïa te reira ei niu i ni‘a iho i te reira e amuihia mai ai e rave rahi mau haamaitairaa rarahi ta to tatou Metua e tuu mai i ni‘a ia tatou ma te oaoa, o te ore roa ho’i e roaa ia tatou na roto i te tahi atu rave‘a. Nahea tatou e nehenehe ai e feruri e, e faati‘ahia tatou ia tau‘a ore i te hoê ture ha‘iha‘i roa a te Atua o Ta’na ho’i i parau na roto i To’na iho vaha e, e nehenehe tatou tata‘itahi e haapa‘o ? E nehenehe anei ta tatou e ti‘aturi e, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te hoê ture teitei a‘e, e ia farii i te faateiteiraa rahi a‘e, mai te mea e, aita tatou e haapa‘o i teie titauraa ha‘iha‘i roa ?15 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 226.]

Te rave‘a maitai a‘e no te haapii i to tatou utuafare ia haapa‘o i te Parau Paari o te haapa‘oraa ïa tatou iho i te reira.

E nehenehe i te mau metua tane e te metua vahine, mai te mea e haapa‘o ratou i te Parau Paari, e horo‘a i roto i ta ratou mau tamarii i te mau maitai e te puai o te ore roa e noaa ia ratou i te horo‘a na roto i te tahi atu rave‘a. Te ti‘aturi nei au e, e parahi ïa te Varua o to tatou Metua i roto i te aau e i te mau utuafare o te feia e haapa‘o i teie ture, e tera hinaaro to ratou ia riro ei mau taata haapa‘o, e faataehia ïa i roto i ta ratou mau tamarii. … Ua ite-papû-hia e, e mea ino roa te ohipa ta te avaava e faatupu i ni‘a i te roro o te hoê tamarii, e haamou te reira i te haamana‘oraa, e e haaparuparu i te mau uaua ; mai te reira atoa te ava, e faaino te reira i te roro o te tamarii apî : e haamou oia i te hinaaro ia riro ei taata tura e te parau-ti‘a, e e arata‘i ho’i te reira i roto i te ino e te taparahiraa taata. … Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i teie ture na roto i te maitai e te here, ma te fafau mai i te tahi mau haamaitairaa mai te mea e, e haapa‘o tatou i Ta’na a‘o. Te hinaaro nei au e faaitoito ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine, ia haapii i teie i roto i to outou mau utuafare. A faaite i te reira i ta outou mau tamarii, e a faaite atoa i te utu‘a maitai i faatumuhia i ni‘a i te haapa‘oraa i te reira.

Te parau atu nei au ia outou e, te faaiteraa maitai roa a‘e o to tatou faaroo i taua ture ra, ta tatou e ti‘aturi nei e, no ô mai ïa i te Atua ra, o te haapa‘o-tamau-raa ïa i te reira i roto i to tatou mau oraraa. E nehenehe paha ia tatou ia poro i te reira i te taatoaraa o te mahana, tera râ, mai te mea e, e haapa‘o ore tatou i te reira, e riro ïa to tatou hi‘oraa ei ino rahi no te feia ta tatou e here nei no te mea, e mana‘o ratou e, e nehenehe ta ratou e pee ma te pe‘ape‘a ore i te vahi ta tatou e arata‘i nei.16

Te taparu nei au ia outou, a imi i te Parau Paari na roto i te pure. Eiaha e tai‘o noa i te reira ; a imi râ na roto i te pure. A imi i te tumu i horo‘a mai ai to tatou Metua i te Ao ra i te reira. Ua horo‘a mai Oia i te reira ia tatou ma te hoê fafauraa no te oraraa roa‘e e te oaoa, eiaha no to tatou haapa‘o-ore-raa i te reira, no to tatou râ haapa‘o. A tai‘o i te Parau Paari i mua i to outou mau utuafare e a faaite i te hi‘oraa. Mai te mea e, e na reira tatou, e tamau noa ïa o Ziona i te tupu i te rahi. Mai te mea e na reira tatou, e tamau noa ïa te Ekalesia a te Arenio a te Atua i te riro ei puai no te maitai i roto i te ao nei.17 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 227.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. I te api 219, te faahiti nei te peresideni Smith i te aamu o Daniela i te pato‘iraa ia amu i te maa e te uaina a te arii. A tai‘o Daniela pene 1, e a feruri i te hoê iteraa tei roaa ia outou i te taime a titauhia ai ia outou ia amu i te hoê mea tei rahuihia i roto i te Parau Paari. Eaha te tahi mau rave‘a tano no te haapa‘o i te Parau Paari i roto i te mau taime e titauhia outou ia vai faatura noa ia vetahi ê ?

  2. A tai‘oa faahou i te tuhaa matamua o te mau haapiiraa (te mau api 219–21. Nahea e ti‘a ai ia outou ia faaohipa i teie mau haapiiraa no te tauturu i te hoê taata e fifi nei i te haapa‘o i te Parau Paari ?

  3. A hi‘opo‘a poto noa i te mau api 221–24, i reira to te peresideni Smith tau‘a parauraa i te tahi mau haamaitairaa i fafauhia i te feia e haapa‘o i te Parau Paari (a hi‘o atoa PH&PF 89:18–21). Nahea teie mau fafauraa i te tupuraa i roto i to outou oraraa ? Eaha te tahi atu mau haamaitairaa tei fariihia e outou na roto i to outou haapa‘oraa i teie ture ?

  4. I te api 223, te fafau nei te peresideni Smith e, na roto i te haapa‘oraa i te Parau Paari, e horo‘a mai te reira i te « hinaaro ia haapa‘o ». Eaha te auraa o teie parau no outou ?

  5. I to outou mana‘o, nahea to tatou haapa‘oraa i te Parau Paari i te tauturu i te Ekalesia « ia riro ei puai no te maitai i roto i te ao nei » ? (api 225). Na roto i te pure a tuatapapa i te tuhaa 89 o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau, mai tei parauhia mai e te peresideni Smith, e a feruri eaha ta outou e nehenehe e rave no te haapa‘o maitai atu â i te Parau Paari.

Te mau papa‘iraa mo‘a : 1 Korinetia 6:19–20 ; Alama 34:36 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 29:34 ; 130:20–21

Tauturu haapiiraa : « E nehenehe outou e faaite i te here i te feia ta outou e haapii na roto i te faaroo-maitai-raa ia ratou e te faaiteraa i to outou anaanatae papû i roto i to ratou mau oraraa. E mana to te here o te Mesia no te tamarû i te mau aau e no te tauturu i te taata ia faaroo i te muhumuhu a te Varua » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 46).

Te mau nota

  1. « Boyhood Experiences », Instructor, Fepuare 1943, 73.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1943, 44.

  3. « Saints Blessed », Deseret News, 12 no novema 1932, Church section, 5.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 19–21.

  5. « Seek Ye First the Kingdom of God », Improvement Era, Atopa 1947, 688.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1935, 121.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 21.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1923, 72–73.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 19.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 19.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1918, 40.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1908, 83–84.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 19.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1905, 62.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1908, 84.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 21.

  17. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 191.

Ua haapii mai te peresideni Smith i te reira no te mea ua haapa‘o o Daniela i te ture no te ora maitai a te Fatu i to’na ra anotau, ua ti‘a ti‘amâ oia no te farii i « te faaururaa a te Manahope ».

Aita to tatou Metua i te Ao ra i parau noa mai ia tatou eaha te mau mea ta tatou e haapae, ua parau atoa mai râ Oia ia tatou eaha te mea ta tatou e faaohipa ei maitai no tatou ».