Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14 : Nahea ia Faaite i te Evanelia ma te Maitai


Pene 14

Nahea ia Faaite i te Evanelia ma te Maitai

E riro ta tatou mau tautooraa no te faaite i te evanelia ei mau tautooraa maitai roa mai te mea e, e here tatou i to tatou mau taea‘e e mau tuahine e e farii tatou i te faahoaraa a te Varua Maitai.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

I roto i ta’na mau tautooraa tuutuu ore no te faaite i te evanelia ia vetahi ê, ua pee o George Albert Smith i teie faahitiraa parau no roto mai i ta’na iho hiro‘a tumu : « Eita roa vau e tamata i te faahepo i te taata ia haapa‘o i to’u mau mana‘o, e here râ vau ia ratou na roto i te raveraa i te ohipa ti‘a ».1 Ua mana‘o oia e, te rave‘a maitai roa a‘e no te faaite i te evanelia o te imiraa ïa i te mau huru maitai i roto i te mau taata no te tahi atu mau faaroo e i reira, na roto i te itoito e te hamani maitai, ia pûpû i te faaite i te tahi atu mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai. Ua faati‘a oia i teie iteraa tei tupu i ni‘a ia’na a faatere ai oia i te Misioni no Europa:

« I te hoê mahana te tere ra vau na ni‘a i te pereoo auahi. E orometua Perebiteriano to’u hoa i roto i te piha, e taata au roa e te maitai, e i te taime tano maitai, ua parau atu ra vau ia’na e, e melo vau no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua maere roa oia e ua hi‘o mai ra oia ia‘u ma te hitimahuta. Ua parau maira oia e, ‘aita oe e haama ia riro ei melo no te reira huru pŭpŭ ?’

« Ua ataata’tura vau ia’na e na ô atu ra e, ‘e to’u taea‘e, e haama vau ia‘u iho ahiri e, aita vau i riro ei melo no te reira pŭpŭ, ia au i te mea ta’u i ite.‘ E na roto i te reira, ua ti‘a ia‘u ia paraparau e ia faataa ia’na i te tahi mau mea ta tatou e ti‘aturi nei…

« Teie ïa te hoê taata maitai aita to’na e iteraa no ni‘a i te mea ta tatou e tamata nei i te rave. Aita tatou i haere mai i reira no te horo‘a i te oto e te pe‘ape‘a ia’na ; ua tamata râ tatou i te tauturu ia’na. E a paraparau noa ai maua na ô atu ra vau ia’na e : ‘Ua hape to oe iteraa no ni‘a i te opuaraa a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i teie fenua. Tei ô nei au ei hoê o to’na mau ti‘a, e mai te mea e, e vaiiho oe ia‘u ia parau atu ia oe i te tahi tau mea rii, te mana‘o nei au e, e maitai a‘e to oe hi‘oraa no ni‘a ia matou.‘ Na ô atu ra vau e, ‘Na mua roa, te ani nei matou ia outou e te mau taata maitai i ô nei ia tape‘a maite i te mau parau mau hanahana atoa tei roaa ia outou i roto i ta outou mau ekalesia, te mau mea ta outou i apo mai no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, a tape‘a i te reira mau mea atoa, a tape‘a i te mau haapiipiiraa maitai atoa tei roaa ia outou i roto i ta outou mau pû haapiiraa, te mau ite e te mau parau mau atoa tei roaa ia outou no roto mai i te mau vahi atoa, a tape‘a… i te mau mea maitai atoa i roto i to outou huru tei roaa ia outou mai roto mai i to outou utuafare maitai; a tape‘a i te here e i te nehenehe e vai ra i roto i to outou aau na roto i to outou oraraa i roto i te hoê fenua nehenehe e te faahiahia. … E tuhaa ana‘e te reira no te evanelia a Iesu Mesia. I teie nei, e parahi ana‘e taua i raro e e faaite atu vau i te tahi mau mea aita â i tae atu ra i roto i to outou oraraa e tei haafaufaa i to matou oraraa e tei faaoaoa ia matou. Te pûpû atu nei matou i te reira ia outou ma te tamoni ore e te hoo ore. Te mea noa ta matou e ani atu nei ia outou maori râ, ia faaroo mai i te mea ta matou e parau atu nei, e mai te mea e, ua au outou i te reira, a farii hua mai i te reira…’

« Tera te huru o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ».2 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 167.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

E maitai roa te ohipa misionare mai te mea e, e rave tatou i te reira na roto i te here e te hamani maitai, eiaha râ na roto i te haavî e te faahapa.

Ua tono mai… to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, to’na mau ti‘a, i roto i te ao nei, eiaha no te faahepo e aore râ, no te haavî, no te ani manihini râ. « A haere mai a pee mai ia‘u », te na reira mai ra te Faaora, « e na’u e horo‘a’tu te hau no outou ». Tera ta te Evanelia e haapii nei, e tera ïa ta tatou ohipa.3

E ere te hinaaro o teie Ekalesia ia faahiti i te mau parau o te haapepe i te mana‘o o te feia aore e maramarama ra. Aita teie Ekalesia e faahapa nei e e imi nei i te hape o vetahi ê, te afa‘i nei râ to’na mau ti‘a i te parau poro‘i o te Evanelia i te mau nunaa o te fenua nei na roto i te varua here e te hinaaro ia tauturu.4

I roto i te mau… ekalesia atoa te vai ra te mau tane maitai e te mau vahine maitai. Na te maitai e vai ra i roto i teie mau ekalesia rau e tape‘a amui nei ia ratou. Ua haamaitaihia vau na roto i te haereraa i rotopû i te mau taata i te mau fenua e rave rahi o te ao nei e ia tomo i roto i te fare o te mau taata e rave rahi o tera e tera haapa‘oraa i te ao nei, te Keretetiano e te Ati Iuda. Ua tae au i rotopû i te mau [Mahometa] ; ua tae au i rotopû i te mau taata o te ti‘aturi nei ia Confucius; e e rave rahi atu â. Ua ite au i te mau taata maitai roa i roto i teie mau pŭpŭ atoa, e e hopoi‘a rahi na’u ia haere au i rotopu ia ratou i te mau vahi atoa, e ia ore au e faariri ia ratou, ia ore e haape‘ape‘a i to ratou mau feruriraa, e ia ore e faahapa ia ratou, no te mea aita ratou e maramarama ra i te parau mau.

Tatou te mau ti‘a no te Ekalesia tei ia tatou te hopoi‘a ia haere i rotopu ia ratou ma te here, ei mau tavini no te Fatu, ei mau ti‘a no te Fatu o te ra‘i e te fenua. Eita paha ratou e mauruuru i te reira ; e feruri paha ratou e, e mea pipiri tatou e te ti‘a ore, tera râ, eita te reira e taui i to’u huru. Eita vau e faatupu i te oaoa ore i roto ia ratou mai te mea e, e nehenehe ta’u e tauturu. Te hinaaro nei au ia faaoaoa ia ratou, ia feruri ihoa râ vau i te mau rave‘a maere tei tae mai i ni‘a ia‘u na roto i to’u ti‘araa melo i roto i teie Ekalesia haamaitaihia.5

Ta tatou ohipa e ohipa ïa no te here e no te faaoroma‘i, e te hinaaro nei tatou ia hamani maitai i te mau taata atoa, e ia tauturu i te mau taata atoa ia maramarama i te faanahoraa o te ora e te faaoraraa ta te Fatu i heheu mai i teie anotau hopea nei.6

Eita ta tatou e nehenehe e tura‘i i teie feia apî, e i te mau taata e noho ra i to tatou mau vahi e to tatou mau hoa i roto i te basileia o te ra‘i na roto i te a‘oraa ia ratou e te imiraa i to ratou hape, te hinaaro nei râ vau e parau atu ia outou e, e nehenehe ta tatou e here ia ratou na roto i te arata‘iraa a to tatou Metua i te ra‘i ra, e penei a‘e, na reira noa i te arata‘i ia ratou e tae roa’tu i reira.

To tatou tera haamaitairaa. Ua riro te here ei mana rahi no te haamaitai i to teie ao.7

Tatou tei ite, tatou te vai ra te iteraa papû, e haere ana‘e tatou i tera mahana e tera mahana, e ma te here e te hamani maitai haavare ore, i rotopu i teie mau tane e teie mau vahine, tei roto anei i te Ekalesia e aore râ i rapae, e a imi ana‘e tatou i te rave‘a no te haaputapû i to ratou aau, e no te arata‘i ia ratou i roto i te e‘a o te horo‘a papû atu ia ratou i te hoê iteraa no te parau mau.8

Te pure nei au no tatou te mau tavini o te Fatu, ia vai te aroha i roto ia tatou no te taata nei, ia faaoroma‘i tatou no te feia tei overe, e na roto i te hamani maitai e te here, e haere ana‘e tatou e haapii i te mau parau tumu ohie o te evanelia a to tatou Fatu ei maitai no te mau varua atoa ta tatou e farerei.9 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 167.]

Eiaha tatou e haama i te faaiteraa i te mea ta tatou i ite e, e parau mau.

I te tahi mau taime te mana‘o nei au e, aita e nava‘i nei to tatou ite i te faufaa o te [evanelia], aita tatou e haapii nei i te reira mai te au i te puai i titauhia.10

Teie evanelia a Iesu Mesia o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa, mai ta te Aposetolo Paulo i parau ra [a hi‘o Roma 1:16]. Na te Faaora teie ohipa. Teie ana‘e te rave‘a e roaa ai ia tatou te faateiteiraa teitei a‘e ta te Faaora o te taata nei i opua ia farii te feia atoa e pee ia’na. Aita vau e parau nei i te reira ma te aau pipiri, te parau nei au ma te aau aroha no te mau tamarii a to tatou Metua e melo ho’i no te tahi atu mau ekalesia. Te parau nei au i te reira ma te here i ta’na mau tamaiti e i ta’na mau tamahine aita e maramarama nei, tera râ ua faaue mai oia ia parau tatou i teie mea. To’na ïa hinaaro ia ite te taata.11

Ua ite au e te ora nei te Atua. Ua ite au e o Iesu te Mesia. Ua ite au e peropheta o Ioseph Semita na te Fatu. I te mau vahi atoa ta’u e haere, aitâ vau i haamâ a‘e nei i te faaiteraa i teie mau parau mau. Aita vau i ite e, no te aha te hoê taata e haamâ ai ia ite i te parau mau no te mea aita te tahi atu taata i ite i te reira, mai te mea ihoa râ e, no ni‘a i te evanelia, oia ho’i, te mana o te Atua no te faaoraraa.12

Eita e ti‘a ia parau e te faaahaaha nei tatou mai te mea ua ite tatou i te parau mau. Eita e nehenehe e parau e, e aau pipiri to tatou mai te mea e, e parau tatou i te tahi atu mau tamarii a to tatou Metua e : « Ua ite au i teie, e nehenehe atoa ia outou ia ite mai te mea e, e hinaaro outou ».

Tera ïa te nehenehe o te evanelia a Iesu Mesia. E ere no te tahi noa mau taata rii, no te mau varua atoa râ tei fanauhia mai i roto i te ao nei ia ite i te reira. … I teie mahana te vai ra te mau taata tei ite e, te ora nei te Atua, e te vai ra e rave rahi tauatini taata ê atu o te nehenehe e ite mai te mea e, e hinaaro ratou. … Aita teie mau taata e ti‘aturi nei i ni‘a ia tatou no te ite, te ti‘aturi nei râ ratou i ni‘a ia tatou no te haapii ia ratou e nahea ratou e ite ai.13

Ua ite au e, ua paraparau mai to tatou Metua i te Ao ra i teie mahana e i teie anotau o te ao nei, e tei ni‘a i te fenua nei ta’na Evanelia, e eita vau e faahepo i te hoê noa a‘e varua ia farii i te reira, te pure nei râ vau ia roaa ia tatou te mana e te paari e te puai no te haere i rotopu i teie mau taata i to tatou vahi nohoraa tei ore i maramarama i te parau mau. E rave tatou i ta tatou ohipa, e e huti mai ia ratou i roto i te aua a te Fatu, ia ti‘a ia ratou e o tatou ia ite e, te ora nei oia.14 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 167.]

Te imi nei tatou e ia rahi atu te oaoa e te maitai tei roaa a‘e na i te mau tamarii a te Atua.

Ia ani mai te [taata] ia‘u e, « eaha to roto i teie faanahonahoraa ta outou e ti‘a nei ? Eaha te mea e mana‘ona‘o rahihia nei e outou i tono ai outou i to outou mau misionare i te ao atoa nei ? » I te tahi taime e pahono vau e, « te hinaaro nei matou ia oaoa outou paatoa. Te hinaaro nei matou ia oaoa outou paatoa mai ia matou e oaoa nei ».15

Ua tauatini e ua tauatini te mau misionare… tei haere na te ao nei, e ma te here e te maitai ua haere ratou mai te tahi opani i te tahi opani ma te parau i te tahi atu mau tamarii a to tatou Metua e :

« E paraparau ana‘e tatou ; te hinaaro nei matou e faataa atu ia outou i te hoê mea ta matou i ite papû e, e faatupu te reira i te oaoa i roto ia outou mai ta te reira i faaoaoa ia matou ! »

Teie te aamu o te ohipa misionare a te Ekalesia ta tatou e ti‘a nei.16

Te haamana‘o nei au i te hoê taime, ua parau mai te hoê taata ia‘u, i muri a‘e i to’na paraparauraa, « Ia au i te mau mea atoa ta’u i apo mai, ua aifaito noa te maitai o ta outou ekalesia i te tahi atu huru ekalesia ». Te feruri nei au e, ua mana‘o oia e, te haapoupou mai nei oia ia tatou ; tera râ na ô atu ra vau ia’na e : « Ahiri te Ekalesia ta’u e ti‘a nei i ô nei aita to’na faufaa no te mau tamarii a te taata nei i hau atu i te rahi i te tahi atu huru ekalesia, ua hape ïa te ohipa ta’u e rave nei i ô nei. Ua haere mai matou eiaha no te iriti ê i te parau e te maitai ta oe e mau nei. Aita matou i haere mai no te imi i te hape i roto ia oe e aore râ, no te faahapa ia oe. … A tape‘a noa i te mau maitai atoa i roaa ia oe, e a vaiiho ia matou ia horo‘a’tu ia oe i te tahi atu mau maitai, ia oaoa a‘e oe e ia ineine oe no te tomo i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra ». [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 167.]

… I te tau a ora ai te Faaora i ni‘a i te fenua nei, i te afaraa ti‘a o te tau, te vai ra te tahi atu mau ekalesia ; ua rau te mau i‘oa e te mau haapa‘oraa, e ua ti‘aturi ratou e, ua tavini ratou i te Fatu. Ua î te mau sunago rahi no Iudea i te taata tei ti‘aturi e, ua mau ratou i te mana o te autahu‘araa. Ua haapa‘o ratou i te mau haapiiraa, i to ratou mana‘oraa, a Aberahama e a Mose. Ua tamau noa ratou i te poro i te taeraa mai o te Faaora o te ao nei. Ua faaitoito ratou i te mau tane e te mau vahine ia rave i te mau ohipa parau-ti‘a. Ua patu ratou i te hoê hiero, e i te mau fare haamoriraa. Ua faati‘a ratou i te mau tii no te mau peropheta tei faaite i te iteraa e te vai nei te Atua, e te tahi pae o ratou ua taparahihia e ua titiro ratou i to ratou iteraa papû i te toto o to ratou ora. Teie te mau taata ta te Faaora e haere mai e farerei. … E maitai rahi to roto ia ratou. E rave rahi mau tane e mau vahine maitai i rotopu ia ratou. Te vai ra te parau-ti‘a rahi i rotopu i te reira mau taata. Aita te Faaora i haere mai no te iriti ê atu i te hoê o teie mau mea maitai mai roto atu ia ratou. I to’na fâraa mai i rotopu ia ratou ra, e ere ïa no te faahapa ia ratou, no te ti‘aoro râ ia ratou ia tatarahapa, no te ti‘aoro ia ratou ia faaru‘e i ta ratou mau hape e no te faaitoito ia ratou ia tape‘a i te mau parau mau atoa i roaa ia ratou.

… Ia poro ana‘e tatou i to te utuafare taata nei, mai ta tatou e rave nei, e ua taiva te taata i te evanelia, aita ïa tatou e poro nei i te hoê mea tei ore i tupu i roto i te ao na mua a‘e nei. Ia parau ana‘e tatou e ua arata‘ihia te mau tane maitai e te mau vahine maitai ia rave e ia ti‘aturi i te mau mea aita i tano, aita ïa tatou e parau nei i te reira no te faahapa, aita tatou e parau nei ma te mana‘o faaino, te parau nei râ tatou ma te mana‘o e, e mea ti‘a i te taata ia parahi rii i raro no te hi‘opo‘a ia ratou iho, no te hi‘o e te haere nei ratou i hea e eaha to ratou tapaeraa hopea.17

Aue ! ahani pai e e nehenehe ta tatou e horo‘a i te taata i te hoê iteraa o to tatou mau mana‘o, ia ite ho’i ratou e, aita tatou e hinaaro nei e faaiti i ta ratou mau rave‘a, ia ite râ ratou e, te here nei tatou ia ratou, aita e hoê noa‘e hinaaro no te haamauiui. Ta tatou misioni i roto i te ao nei o te faaoraraa ïa i te mau varua, te haamaitairaa ia ratou, e te tuuraa ia ratou i roto i te hoê ti‘araa e nehenehe ai ratou e ho‘i faahou i mua i te aro o to tatou Metua, ma te faatoronahia i te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore.18

Mai te mea e, e haapii tatou na roto i te Varua Maitai, Na’na ïa e faaite i te parau mau i te feia ta tatou e haapii.

Ua tonohia te mau misionare i na poro e ha o te fenua nei e teie Ekalesia e ua poro ratou i te Evanelia a Iesu Mesia. E rave rahi o ratou aore i haapiihia i roto i te mau fare haapiiraa tuarua rarahi o te ao nei. No roto noa to ratou ite i te mau mea tei tupu i roto i to ratou oraraa, tera râ, ua roaa ia ratou te mea puai roa a‘e no te faauru i te utuafare taata nei, oia ho’i, te auhoaraa a te Varua Maitai.19

A ratere ai au na roto i te misioni te ite nei au i te tupuraa o teie mau taure‘are‘a tamaroa e te mau taure‘are‘a tamahine maitai o te tavini nei ma te pipiri ore, e ua ite au e, aita ratou i haapii noa i te reo o te fenua ta ratou e tavini ra, ua ite râ ratou e, e horo‘a ta te Fatu i horo‘a ia ratou no te ueue i te hoê parau mau o te ore paha e roaa i te taata na roto i te tahi atu rave‘a.20

E rave rahi o outou e aore râ, to outou mau tupuna tei faaroo i te evanelia mai tei haapiihia e te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. … I te tahi taime ua faaroo outou i te reira i ni‘a i te purumu i reira te hoê misionare haehaa i haapii ai i te mea ta te Fatu i pii ia’na ia haapii.

Te vai ra te hoê mea tei haaputapû i te aau o te feia tei faaroo. Ua roaa ia‘u te mau iteraa i roto i te misioni. Ua ite au i te mau pŭpŭ taata i te ti‘a-noa-raa a faaroo noa ai i te hoê misionare haehaa i te faataaraa i te tumu o te oraraa nei e i te parauraa i te taata e i te faaitoitoraa ia ratou ia tatarahapa i ta ratou mau hara, e ua faaroo vau i te tahi taime i te taata i te parauraa e, « aitâ vau i putapû a‘e nei mai ta’u i putapû a faaroo ai au i taua taata ra i te paraparauraa ».21

Noa’tu to tatou aravihi, e aore râ, noa’tu te faahiahia to tatou reo, na te Varua ïa o to tatou Metua e tomo i roto i te aau e a faatupu ai i te ti‘aturiraa i te hanahana o teie ohipa.22

Na te Fatu teie ohipa. Eita e ti‘a i te taata ia faahaere i te reira i mua ma te manuïa mai tei ravehia na roto i te mau rave‘a ohie roa i faaohipahia e tatou. Aita e ti‘a i te hoê taata noa nei ia tuu mai i roto i to outou varua i te iteraa ta outou e mau nei. Eita atoa e ti‘a ia tatou te taata noa nei ia faauru i to te ao nei i te iteraa e, te ora nei te Atua e teie ho’i ta’na Ekalesia, mai te mea râ e rave tatou i ta tatou tuhaa, e haamaitai mai ïa te Metua i te Ao ra i ta tatou tautooraa.23

E mata na tatou i te haa i te mau mahana atoa ia haamaitai mai te Metua ia tatou. Mai te mea e, tei roto ia tatou To’na Varua Mo‘a, e ite ïa te mau taata ta tatou e farerei nei i te reira, no te mea e ô te reira i roto i te area ta tatou e ora nei, e e amu ratou i te reira e e inu ho’i i te reira.24

E mea iti roa tei farii i te evanelia mai tei heheuhia mai i te anotau hopea nei ; tera râ e rave rahi mirioni tamarii a to tatou Metua o te hinaaro nei ia ite i To’na hinaaro ; e ia hopoihia’tu te parau mau ia ratou ra, e ia faaite ho’i te Varua i te parau mau ia ratou, e oaoa ïa ratou i te fariiraa i te reira.25 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A hi‘o na i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A tuatapapa i na paratarafa hopea e piti o « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith » (mau api 159–60). A feruri i te hoê taata ta outou i ite e ere i te melo no te Ekalesia. Eaha te mau maitai ta outou e haafaahiahia nei i roto i teie taata ? Eaha te mau parau mau o te evanelia ta’na i ti‘aturi a‘e na ? Eaha te tahi atu mau parau mau o te evanelia o te riro ei mea maitai taa ê no’na ? Mai te mea e, te reira te huru o to tatou feruriraa no ni‘a i te taata, eaha ïa ta te reira e horo‘a mai i roto i te parau no to tatou faaiteraa i te evanelia ia ratou ?

  2. A tai‘o ai outou te tuhaa matamua o te mau haapiiraa (te mau api 160–62), a feruri i te hoê taime a faauruhia ai outou ia rave i te maitai na roto i te here ta te hoê taata i faaite i ni‘a ia outou. No te aha e mea faufaa roa ia ore e faahapa i te mau taata tei taa ê to ratou ti‘aturiraa i to tatou ?

  3. A tai‘o i te tuhaa e haamata i te api 162. Eaha te auraa no te parau ra faaite i te evanelia ma te « papû maitai » ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faaite i to tatou iteraa papû no ni‘a i te evanelia i faaho‘ihia mai ma te faaahaaha ore e te pipiri ore ?

  4. I to outou mana‘oraa eaha te auraa no te parau a te peresideni Smith, « mai te mea e, no te mau tamarii a te taata nei, aita i hau atu te faufaa o te Ekalesia ta’u e ti‘a nei i te tahi atu huru ekalesia, ua hape ïa vau i roto i ta’u ohipa i ô nei » (api 163). Eaha ta te Ekalesia a Iesu Mesia e pûpû nei o te nehenehe e faarahi atu â i te oaoa i roto i te oraraa o te hoê taata ?

  5. A tai‘o ai outou i te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (mau api 165–66), a feruri i te hoê iteraa tei roaa ia outou i reira ho’i outou i faaite ai i te evanelia i te tahi taata. Eaha te mea i manuïa ai te ohipa i ravehia ? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te haamaitai ia outou i roto i ta outou mau tautooraa no te faaite i te evanelia ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Ioane 13:34–35 ; 2 Timoteo 1:7–8 ; 2 Nephi 33:1 ; Alama 20:26–27 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 50:13–22

Tauturu haapiiraa : A feruri ia tuha i te mau melo o te piha haapiiraa i roto i te mau pŭpŭ na‘ina‘i e toru e tae atu i te pae taata. A ma‘iti i te hoê raatira i roto i te pŭpŭ tata‘itahi. A horo‘a hoê tuhaa na te pŭpŭ tata‘itahi. A ani ia ratou ia tai‘o te pŭpŭ i ta ratou tuhaa e a aparau i ni‘a i te mau uiraa no te reira tuhaa i te pae hopea o te pene. I muri iho, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i mua i te piha taatoa i te mau mea ta ratou i apo mai i roto i ta ratou pŭpŭ. (A hi‘o Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 161.)

Te mau nota

  1. « President George Albert Smith’s Creed », Improvement Era, Eperera 1950, 262.

  2. Sharing the Gospel with Others, ma‘itiraa a Preston Nibley (1948), 199–201 ; a‘oraa horo‘ahia i te 4 no novema 1945, i Washington, D.C.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1930, 67–68.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1931, 120.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 168.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 47.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1950, 187.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 30.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1928, 94.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1916, 47.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 48.

  12. « At This Season », Improvement Era, Titema 1949, 801, 831.

  13. « Opportunities for Leadership », Improvement Era, Setepa 1949, 557, 603–4.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1930, 69.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 7.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1946, 5.

  17. I roto i te Deseret News, 20 no atete 1921, Church section, 7.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1904, 66.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1940, 85.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1935, 45.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1949, 7.

  22. I roto i te Conference Report, Atopa 1904, 66.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1929, 25.

  24. I roto i te Conference Report, Atopa 1906, 50–51.

  25. I roto i te Deseret News, 12 no tenuare 1907, 31.

« Te hinaaro nei tatou ia hamani maitai i te mau taata atoa, e ia tauturu i te mau taata atoa ia maramarama i te faanahoraa o te ora e te faaoraraa ta te Fatu i heheu mai i teie anotau hopea nei ».

« E mata na tatou i te haa i te mau mahana atoa ia haamaitai mai ho’i te Metua ia tatou. Mai te mea e, tei roto ia tatou To’na Varua Mo‘a, e ite ïa te mau taata ta tatou e farerei nei i te reira ».