Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10 : Te mau Papa‘iraa Mo‘a, te mau Buka Faufaa Roa A‘e i te Ao nei


Pene 10

Te mau Papa‘iraa Mo‘a, te mau Buka Faufaa Roa A‘e i te Ao nei

Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te mau papa‘iraa mo‘a no te tauturu ia tatou e i to tatou mau utuafare ia faaineine no te ora mure ore.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

Te ti‘a ra, i te pae aui haere i te pae atau : Joseph Fielding Smith, James E. Talmage, Stephen L Richards, Richard R. Lyman, Melvin J. Ballard, e o John A. Widtsoe. Ua vai te reira i roto i to’u feruriraa e ua riro ei tauturu ia‘u i te taime a rave ê atu ai te pohe i tei herehia ra. … O te hoê ïa vahi i roto i te mau papa‘iraa mo‘a o te faaite mai ia tatou e haere to tatou varua i hea i te taime a faaru‘e ai oia i teie tino [a hi‘o i te mau irava 11–14], e ua hinaaro vau e haere i taua vahi ra tei parauhia mai taua taime mai ra te parasaido ».1 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 117.]

Ua ti‘aturi te peresideni Smith e roaa ia vetahi ê to ratou iho mau iteraa no ni‘a i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. I roto i ta’na mau a‘oraa i mua i te taata e ta’na mau farereiraa i te tahi atu mau taata, ua faaitoito oia i te mau taata atoa ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a ei rave‘a no te patu i to ratou iho mau iteraa papû no ni‘a i te evanelia. I te hoê taime, a tere ai oia na ni‘a i te pereoo auahi, ua haamata oia i te hoê tau‘araa parau e te hoê taata tei paari i roto i te hoê utuafare feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, tera râ, aita oia e amui faahou mai nei i roto i te Ekalesia. « I to maua farereiraa », ta’na ïa parau i muri a‘e, « ua paraparau vau ia’na i te evanelia a Iesu Mesia. … E ua parau maira oia a paraparau ai maua no ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia, ‘te anaanatae nei au i teie mau mea. E mea maoro to maua farereiraa, e ia hope a‘e ra taua farereiraa ra, na ô mai nei taua taata maitai ra e, te ti‘aturi nei au e e taata maitai oia, ‘E horo‘a vau i ta’u mau mea atoa ia roaa ia‘u te papûraa mai to oe…’

« Na ô atu ra vau e, ‘E to’u taea‘e, aita e titauhia ia oe ia horo‘a i ta oe mau mea atoa no te farii i taua papûraa ra. Ta oe noa ohipa e rave o te imiraa ïa i te mau papa‘iraa mo‘a na roto i te pure. A haere i te vahi i reira ratou e haamaramarama mai ai ia oe. A imi i te parau mau, e i reira te nehenehe o te parau mau e iteahia ai ia oe, e… e ti‘a ia oe ia ite mai ia‘u i ite e, te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua ora’ ».2

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

Te mau parau mau e vai ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e mea atea ïa to ratou faufaa i te mau ite aravihi o te taata nei.

E ere te paari ana‘e o te taata o te itehia i roto i te Bibilia, te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau, e te Poe Tao‘a Rahi, to te Atua râ. Noa’tu e, aita te reira e fariihia i roto i te fare o te mau taata e rave rahi, te vai ra i roto ia ratou te parau a te Fatu. Eaha te faufaa ia ite tatou ia Homer e ia Shakespeare e ia Milton, e e nehenehe ta’u e faaite atu i te taatoaraa o te mau taata papa‘i buka tuiroo o te ao nei ; mai te mea e, aita tatou i tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a ua ere ïa tatou i te tuhaa maitai roa a‘e o te mau papa‘iraa o teie nei ao.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te mau parau mau atoa… i titauhia no to tatou faaoraraa, tei roto ïa i na tapo‘i o te mau buka ta’u i faaite atu na. Aita paha ta tatou e vairaa buka tei roto i reira e piti e aore râ, e toru tauatini buka, tera râ, te vai ra paha ta tatou te tahi mau buka faufaa roa e te moni mama, tei hoohia i te toto maitai roa a‘e aitâ i itehia a‘e nei i roto i te ao nei.3

Aita vau e pe‘ape‘a nei e te vai anei e aore râ aita, i roto i to outou utuafare, te mau buka e itehia i roto i te mau vairaa buka rarahi o te ao nei, mai te mea e, te vai ra ta outou teie mau buka. A feruri na i te rahiraa mirioni buka e vai ra i roto i [te] Congressional Library i Washington, i roto i te British Library, e i roto i te mau fare buka o te tahi atu mau fenua, ehia rahiraa mirioni buka—e noa’tu râ i te reira, te mau mea atoa ta te Atua i heheu mai e i nene‘ihia no te mau tamarii a te taata nei tei titauhia no te faaineine ia ratou no te hoê parahiraa i roto i te basileia tiretiera, tei roto ïa i te mau api tapo‘i o teie mau buka mo‘a. E hia rahiraa o tatou tei ite eaha to roto i teie mau buka ? Mea pinepine au i te tomo i roto i te mau utuafare e ia ite i te mau ve‘a apî roa a‘e. Te ite nei au i te mau buka tei riro ei mau buka hoo-roa-hia tei ni‘a i te mau pa‘epa‘e vairaa buka. Mai te mea e, e titauhia ia outou ia faaru‘e i te reira mau buka taatoa e ia tape‘a noa mai i teie mau papa‘iraa mo‘a, eita ïa outou e ere i te mau mea ta te Fatu i faaue ia papa‘ihia e ia horo‘ahia mai ia fana‘o tatou paatoa i te reira. No reira, e te mau taea‘e e te mau tuahine, i roto i te tahi atu mau haamaitairaa to tatou, eiaha tatou e haamo‘e e, ua faanaho te Fatu ia ti‘a ia tatou ia farii, ia oaoa e ia haroaroa i te mau papa‘iraa mo‘a e ia roaa ta’na parau tei horo‘ahia mai i tera tau e tera tau no te faaoraraa o ta’na mau tamarii.4

Ia tai‘o ana‘e au i te mau papa‘iraa mo‘a… E maere au i te maitai o te Fatu ia haamaitai i te feia e farii i ta’na mau haapiiraa, i te mea e, e rahi a‘e te mahanahana e iteahia ia tatou i roto i teie mau parau mo‘a i te itehia e tatou i roto i te mau haapiiraa hohonu atoa o te mau tau, tei horo‘ahia mai ia tatou nei na roto i te paari o te taata nei.5

Te paraparau nei tatou no ni‘a i te mau haapiiraa hohonu a te taata, e i te tahi taime te faariro nei tatou i te reira ei hoho‘a nehenehe mau, tera râ, ia ore ana‘e te reira e tuati i te mau haapiiraa a to tatou Metua i te Ao ra tei papa‘ihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, aore ïa to ratou e faufaa. E ore roa te reira e arata‘i i te hoê taata i roto i te oaoa mure ore, e ore atoa e tauturu ia’na ia itehia te hoê parahiraa i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra.6

I te tahi taime te mana‘o nei au e, aita tatou e au maitai nei i te Bibilia Mo‘a, e i te mau mea i papa‘ihia i roto, e i teie atu mau papa‘iraa mo‘a, te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau, e te Buka Poe Tao‘a Rahi o tei parauhia e… e mau rata no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra ra. Ia fariihia te reira mai te au i tei parauhia ra, e haapiiraa teie na’na e e a‘oraa ho’i na’na i te mau tamarii paatoa a te taata nei tei horo‘ahia ia ratou ia ite ho’i ratou e nahea ia fana‘o i ta ratou mau rave‘a, ia ore ho’i to ratou oraraa ia mau‘a noa.7 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 117.]

Ua horo‘a mai te Fatu i te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou nei no te tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i to tatou mau tamataraa e ia faaineine no te faateiteiraa.

E mahana teie no te tamataraa ia tatou iho, e mahana no te tamataraa. E mahana teie e paruparu ai te aau o te taata nei ma te ri‘ari‘a. A ui ai te naho‘a o te ao nei ia ratou iho e, eaha te hopearaa. Te tahi noa mau taata faauruhia tei ite eaha te hopearaa. Ua faaite mai te Fatu ia tatou i te mau mea e tupu mai, i roto i [te mau papa‘iraa mo‘a], teie mau buka faahiahia ta’u e tape‘a nei i roto i to’u rima. Ua horo‘a mai Oia ia tatou nei i te haamaramaramaraa ta tatou e hinaaro no te faaafaro i to tatou oraraa e no te faaineine ia tatou iho ia ti‘a i te pae o te Fatu noa’tu te huru o te mau mea e tupu mai.8

Te hinaaro nei au e tai‘o atu i te mau parau a te Fatu no ni‘a i teie mau mahana hopea nei i roto i te tuhaa matamua o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau : …

« No reira, o vau o te Fatu, no to’u iteraa i te ati rahi o te tae mai i ni‘a i te mau taata o te ao nei, ua ti‘aoro atu vau i ta’u tavini ia Iosepha Semita, tamaiti, e ua parau atu ra ia’na mai i te ra‘i mai, e ua horo‘a atu ra i te mau faaueraa ia’na ra…

« A ma‘imi i teie nei mau faaueraa, no te mea e parau mau te reira o te ti‘a ia ti‘aturi, e e faatupu-mau-hia te mau tohuraa e te mau fafauraa te itehia i roto i te reira.

« Te mau mea ta’u, ta te Fatu, i parau atu ra, ua parauhia ïa e au, e eita vau e imi i te otoheraa no’u iho no te reira ; e noa’tu e e mou te ra‘i e te fenua nei, eita ta’u parau e mou, e faatupuhia râ te reira, na roto i to’u iho reo e aore râ na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoê â ïa.

« No te mea inaha, e a hi‘o na, o te Atua te Fatu, e te faaite maira te Varua i te reira, e e parau mau taua faaiteraa nei, e e vai noa te parau mau e amuri e amuri noa’tu. Amene » [PH&PF 1:17, 37–39.]

E mea ti‘a ia outou ia haapa‘o i teie parau omuaraa. E parau a‘o teie na te Metua ia tatou paatoa. E haapiiraa here teie na te hoê metua here tei ite eaha tei titauhia no tatou, mai ta’na i parau i roto i te pene i tai‘ohia iho nei e, no to’na iteraa i te mau mea e tae mai i ni‘a i te mau taata o te fenua nei i horo‘a mai ai oia i teie mau faaueraa.9

I te tahi taime te mo‘ehia nei ia tatou e, ua paraparau mai te Fatu e aita ho’i tatou i faaara ia tatou iho i Ta’na mau ture…

E rave rahi mau parau i roto i te papa‘iraa mo‘a e ti‘a ia faahitihia ei faaiteraa e, i roto i to’na aroha e to’na maitai, ua paraparau mai to tatou Metua i te Ao ra i te mau tamarii a te taata nei i tera tau e tera tau, eiaha no te faaite noa ia ratou i te mau mea e tupu mai, no te taparu atoa râ ia ratou ia faaru‘e i to ratou mau haere‘a ino oi haamouhia ratou…

Ua parau mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, na roto i To’na mau ti‘a haapa‘o maitai, i te mau mea faufaa e tae mai e e nehenehe ta tatou e tai‘o i te reira i roto i Ta’na mau papa‘iraa mo‘a. Mai te mea e, e hinaaro mau tatou ia faaorahia tatou e ia faateiteihia i roto i To’na basileia tiretiera, ua parau mai Oia ia tatou e nahea ia rave i te reira.10

Ua riro [te mau papa‘iraa mo‘a] ei fare buka rahi roa a‘e e itehia i te ao atoa nei. Eaha to roto i te reira ? Tei roto i reira te mau mea ta to outou Metua e ta’u i feruri e, e mea faufaa no te faaherehere e no te horo‘a i te mau tamarii a te taata nei e ia roaa te reira i roto i te mau reo e rave rahi o te Ao nei ». E mea faufaa te mau papa‘iraa mo‘a atoa, e e mea ti‘a i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ia haroaroa i te reira. Eita vau e ani ia outou ia afa‘i i to outou rima i ni‘a no te haapapû e, e hia rahiraa tei haaputuputu i ô nei tei tai‘o i teie mau buka, te hinaaro nei râ vau e faaite ia outou e, e mau parau mau faufaa rahi teie, e tei roto i te reira te mau parau heheu a te Fatu tei nene‘ihia e tei puharahia i to te ao nei no te faaineine i ta’na mau tamarii ia roaa te hoê parahiraa i roto i te basileia tiretiera. No reira vau e parau ai e, e mau buka faufaa roa teie. … E ti‘a ia tatou ia faaite i te mauruuru rahi i te mea e, te ora nei tatou i te hoê mahana e i te hoê anotau e nehenehe ai ia tatou ia tai‘o i ta’na haapiiraa e ta’na a‘oraa e ia maramarama i te mau mea atoa, o te riro ei mau mea pouri no tatou na roto i te tahi atu raveraa.11 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 117.]

E faatupu tatou i te faaroo i roto i to tatou mau utuafare na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e o ratou.

Te hinaaro nei au ia ui outou ia outou iho e, e hia o outou tei tai‘o i te hoê mea i to outou utuafare na roto mai i teie mau buka i tera e tera taime, tei haaputuputu ia ratou no te haapii ia ratou i te mau mea e ti‘a ia ratou ia ite. Te taiâ nei au i te rahi o tatou o te parau e, e mea rahi roa ta tatou ohipa.12

Ua faaroo a‘e na tatou e rave rahi o te mau haamaitairaa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei i roto i te mau papa‘iraa mo‘a tei tape‘ahia e tae roa mai i to tatou nei anotau, e tei roto i reira te haapiiraa e te a‘oraa a te hoê Metua paari hope. E mea maere roa i te mea e, e rave rahi o to tatou mau taata aita i matau i te mau mea i roto i teie mau papa‘iraa mo‘a, noa’tu te mau rave‘a i horo‘ahia mai.13

E faariro anei to tatou Metua ia tatou ei feia hapa ore ia ho‘i atu tatou i te fare, mai te mea e, aita tatou i haapii i ta tatou mau tamarii i te faufaa o teie mau parau mo‘a ? Te mana‘o nei au e, aita. … Te mana‘o ra anei outou e, i muri a‘e i to te Fatu… tuuraa mai i mua ia tatou i te mau haapiiraa faahiahia e vai ra i roto i teie mau parau mo‘a, e faariro anei oia ia tatou ei feia mauruuru mai te mea e, aita tatou i haapii i te reira i to tatou mau utuafare, e aita i haaputapû i te reira i roto i te mau taata ta tatou e farerei nei ?

E te mau taea‘e e te mau tuahine, te hinaaro nei au e haapapû faahou atu i te haapiiraa a te Fatu : « A ma‘imi i te mau papa‘iraa mo‘a ; » a tai‘o i te reira na roto i te pure e te faaroo, a haapii i te reira i roto i to outou mau utuafare ; a haaputuputu i to outou utuafare i piha‘i iho ia outou e a faauru i roto ia ratou te hoê faaroo i roto i te Atua ora, na roto i te tai‘oraa i taua mau mea ra tei heheuhia mai. Ua riro teie mau buka ei mau buka faufaa rahi a‘e i te mau buka atoa i te ao nei.14

A vaiiho i teie mau buka i te vahi e nehenehe outou e ite atu, e i te vahi e nehenehe ta outou mau tamarii e ite, e i muri iho, a faatupu i te hinaaro i roto ia outou no te faaoraraa mure ore o taua mau tamaiti e taua mau tamahine ra i roto i to outou utuafare, ia itehia ho’i ia outou te mau rave‘a no te faatupu i te au i roto ia ratou no te mau mea i roto i teie mau buka, ia ite ho’i ratou e, e mea faufaa rahi te reira i mua i te aro o to ratou Metua i te Ao ra.15

Aue ïa ohipa i te nehenehe i to’u tamarii-rii-raa, ia hi‘o i to’u metua tane e to’u metua vahine ia parahi i piha‘i iho i te haapupuraa auahi e ia tai‘o i te Bibilia a parahi ai matou te mau tamarii i ni‘a i te tahua…

I teie nei, te hinaaro nei au e parau, e au mau taea‘e e au mau tuahine e, te a‘o a Iesu Mesia, e mea puai noa â te reira no tatou a parau ai oia e, « te imi nei outou i te parau i papa‘ihia ra, no te mea te mana‘o na outou e roaa te ora mure ore i reira, o te faaite ïa ia‘u o taua mau parau ra ». [Ioane 5:39.] Eiaha e tau‘a ore i te Bibilia tahito o te utuafare ; eiaha e tuu i te reira i ni‘a i te pa‘epa‘e e a haamo‘e roa’tu ai. A imi, mai te mea e, aita â i itehia ia outou, eaha tei parauhia i roto, e mai te mea e, ua tai‘o a‘e na outou i te reira na mua a‘e nei, a tai‘o pinepine faahou i te reira i ta outou mau tamarii e i te mau tamarii a ta outou mau tamarii. A tai‘o i te reira ia ratou eiaha te Bibilia noa, te tahi atoa râ mau buka o te papa‘iraa mo‘a ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei no to tatou faateiteiraa, no to tatou vai-maite-raa e no to tatou haamaitairaa.16

Te faaue nei au ia outou, e Iseraela e, a imi i te mau papa‘iraa mo‘a ; a tai‘o i te reira i roto i to outou mau utuafare ; a haapii i to outou mau utuafare i te mea ta te Fatu i parau mai, e a faaiti ana‘e tatou i to tatou taime i te tai‘oraa i te mau buka faufaa ore e te ino o teie tau, e a haere i roto i te puna o te parau mau e a tai‘o i te parau a te Fatu.17 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A tai‘o ai outou i te paratarafa matamua i te api 109, a feruri i te hoê taime a faauru atoa ai te hoê irava o te papa‘iraa mo‘a ia outou mai te reira te huru. Nahea to outou iteraa e, e parau mau te mau papa‘iraa mo‘a ? Eaha te mau iteraa tei roaa ia outou no ni‘a i te reira aita i maoro a‘e nei tei haapuai i te reira iteraa papû ?

  2. A tai‘o i te tuhaa e haamata i te api 111 e a feruri eaha te parahiraa o te papa‘iraa mo‘a i roto i ta outou vairaa buka (i rotopu i te tahi atu mau mea ta outou e tai‘o nei, e mata‘ita‘i nei, e aore râ, e faaroo nei). Eaha te nehenehe ia outou ia rave no te horo‘a i te hoê parahiraa faufaa atu no te mau papa‘iraa mo‘a i roto i to outou fare e i roto i to outou oraraa ?

  3. A tai‘o faahou i i te tuhaa e haamata i te api 113. Nahea to te mau papa‘iraa mo‘a tautururaa ia outou ia faaruru atu i te mau ati o te mau mahana hopea nei ? A feruri na e nahea e ti‘a ai ia outou ia faaohipa i te mau papa‘iraa mo‘a no te tauturu i te hoê taata ta outou i ite o te farerei nei i te hoê tamataraa fifi.

  4. A feruri maite i te a‘o a te peresideni Smith i te mau utuafare i te mau api 115–16. Eaha te mau haamaitairaa e tae mai i te mau utuafare o te tai‘o amui i te mau papa‘iraa mo‘a ? Eaha te tahi mau rave‘a maitai no te faauru i te anaanatae o ta tatou mau tamarii (e aore râ, mau mootua) i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ? Na roto i te pure, a feruri na eaha te nehenehe ia outou ia rave ia itoito a‘e outou i te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e to outou utuafare.

Te mau papa‘iraa mo‘a : Deuteronomi 6:6–7 ; Iotua 1:8 ; Roma 15:4 ; 2 Timoteo 3:15–17 ; 2 Nephi 4:15 ; Helamana 3:29–30 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 33:16

Tauturu haapiiraa : « E nehenehe ta outou e tauturu i te feia ta outou e haapii ia rahi atu te ti‘aturi i to ratou aravihi no te faaô i roto i te hoê aparauraa mai te mea e, e pahono outou ma te maitai i te mau mana‘o tae atoa. Ei hi‘oraa, e nehenehe ta outou e parau e, ‘mauruuru no ta oe pahonoraa. E mea maitai roa’… e aore râ, ‘e hoho‘a maitai roa te reira’ e aore râ, ‘ua mauruuru roa vau i te mau mea atoa ta oe i parau mai i teie mahana’ » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 64).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 83–84.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 165–66.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1917, 43.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 164–65.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1931, 120.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, 125.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1923, 70.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1942, 14.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1917, 42–43.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1940, 107–9.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 164.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 179.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1929, 30.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1917, 43–44.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 165.

  16. « Pres. Smith’s Leadership Address », Deseret News, 16 no fepuare 1946, Church section, 6.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1917, 41.

« [Tei roto i te mau papa‘iraa mo‘a] te mau mea ta to outou Metua e ta’u i feruri e, e mea faufaa no te faaherehere e no te horo‘a i te mau tamarii a te taata nei e ia roaa te reira i roto i te mau reo e rave rahi o te Ao nei ».

« A haaputu i to outou utuafare i piha‘i iho ia outou e a faauru i roto ia ratou te hoê faaroo i te Atua ora, na roto i te tai‘oraa i taua mau mea ra tei heheuhia mai ».