Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5 : Te Autahu‘araa Mo‘a—ei Haamaitairaa no te mau Tamarii a te Atua


Pene 5

Te Autahu‘araa Mo‘a—ei Haamaitairaa no te mau Tamarii a te Atua

Te autahu‘araa o te mana ïa o te Atua. E mea ti‘a i te feia e mau ra i te autahu‘araa ia vai ti‘amâ e ia faaohipa te reira no te haamaitai ia vetahi ê.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

I roto i te tuhaa amuiraa rahi o te autahu‘araa i te 2 no atopa 1948, ua parau te peresideni George Albert Smith e :

« Te uiui nei au i te tahi taime e, o tatou te mau metua tane, te rave ra anei tatou i te taime no te faataa i ta tatou mau tamaiti i te faufaa rahi o te hopoi‘a e titauhia ia riro mai te hoê tamaiti ei diakono. Te uiui nei au e, ia faatoro‘a-ana‘e-hia hoê tamaiti ei diakono, te tauturu ra anei te metua tane ia’na ia ite e, te mau nei oia i teie nei i te hoê mea tei riro ei mea faufaa e amuri noa’tu…

« Te haamana‘o nei au, mai te huru ra e, i nanahi noa nei, a tuu ai o John Tingey i to’na na rima i ni‘a i to’u upoo e a faatoro‘a ai ia‘u ei diakono. Ua faaitehia mai ia‘u e mea faufaa rahi te reira, e ua faariro vau i te reira ei mea hanahana mau. Te hopearaa, ua riro ïa te reira ei haamaitairaa no’u, e i te tahi tau taime i muri mai, ua farii faahou vau i te tahi atu mau faatoro‘araa. Tera râ, i roto i te mau faatoro‘araa atoa, ua haamauhia te niu i roto i to’u feruriraa e, teie te tahi rave‘a no te tahi atu haamaitairaa ».1

I roto atoa i taua a‘oraa ra, ua haapii mai te peresideni Smith e, te hoê o te mau haamaitairaa e fariihia na roto mai i te faatoro‘araa i te autahu‘araa o te rave‘a ïa no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê. Ei hi‘oraa, ua faati‘a mai oia no ni‘a i te hoê taea‘e puai tei mau i te autahu‘araa—hoê taea‘e hahaere utuafare—mai to’na apîraa mai â :

« E taea‘e hahaere o Rodney Badger i roto i te utuafare o to’u papa e rave rahi matahiti, e e taata faahiahia roa oia. Ia haere mai oia, e putuputu te utuafare, i reira oia e parahi ai i raro e a ui mai ai ia matou i te tahi mau uiraa e ia parau mai ia matou i te mau mea ta’na i mana‘o e, e mea ti‘a ia matou ia ite. E te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, ia haere mai oia i roto i to matou utuafare, e afa‘i mai oia i te varua o te Fatu na muri iho ia’na. E ia haere oia i rapae, e ite matou e, ua haere mai te hoê tavini o te Fatu e farerei ia matou ».2

Ua opani te peresideni Smith na roto i te faaiteraa i to’na hinaaro ia tavini te mau taea‘e o te autahu‘araa i te mau melo o ta ratou paroita e te tĭtĭ e « eiaha e vaiiho i te hoê rave‘a no te tauturu e no te faahotu e no te arata‘i ia ratou ia riro mai ta to tatou Metua e hinaaro ia riro mai ratou ».3 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 57.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

Ua faaho‘i mai Iesu Mesia i te mana mo‘a i te fenua nei a ora ai Oia i te tahuti nei.

Ia haere mai te Faaora i te afaraa o te tau ra, ua ite atu ra Oia i taua oire rahi ra o Ierusalema ua î roa i te ino. Te ora ra te taata i te hoê faito aita e mana mo‘a faahou i roto ia ratou, no reira ua tono mai te [Atua] i Ta’na Tamaiti i te ao nei e ua haamata faahou te hoê Ekalesia i te mau i te mana mo‘a. … Te vai ra te mau taata maitai… e te vai ra te tahi pae te tamau noa ra i te faatere i roto i te autahu‘araa, tera râ, e mea ti‘a i te Faaora ia haere mai e ia faaho‘i faahou mai i te mana mo‘a…

…I To’na haamataraa i Ta’na misioni, aita Oia i pii i te mau arii e te mau tavana e te mau tahu‘a e te feia mana teitei, no te tauturu Ia’na, ua pii râ Oia i te feia ravaai haehaa, e i te hopearaa ua haaputuputu Oia i piha‘i iho Ia’na te mau taata e nehenehe e haapiihia, eiaha râ te mau taata aita e ti‘aturi Ia’na. Ua faanahonaho Oia i te hoê Ekalesia i raro a‘e i te arata‘iraa a to tatou Metua i te Ao ra. Ua horo‘a Oia i te mana mo‘a i ni‘a i To’na mau apiti e ua faaite atu ia ratou i te ohipa ta ratou e rave. … Tei Ia’na ra te mana mo‘a, e ua ite te feia parau-ti‘a Ia’na ei Tamaiti na te Atua. Te mana‘o nei te tahi pae e, e taata maitai noa Oia. Te ti‘aturi nei tatou e, ua haere mai Oia i te fenua nei eiaha no te haapii noa i te taata i te ohipa e rave, no te horo‘a râ i ni‘a i To’na mau apiti te mana mo‘a no te faatere i te mau oro‘a o Ta’na Ekalesia…

I te anotau o te Faaora, o Oia ïa te mana faatere. I piha‘i iho Ia’na te vai ra te hoê pŭpŭ e ahuru ma piti tane, Ta’na i ma‘iti. I To’na poheraa, ua riro mai te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti ei faatere no te Ekalesia, e ere i te hoê numera no te mau taata mataro-noa-hia tei parau ia ratou iho ei mau pĭpĭ, e pŭpŭ râ no te mau tane e hoê ahuru ma piti tei mau i te mana mo‘a e tei farii i te reira no ô mai ia Iesu Mesia ra.4 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 57.]

Ua faaho‘ihia mai te autahu‘araa i to tatou nei anotau e te mau taata tei mau na i te reira i mutaa iho ra.

Ua tapa‘ohia e ua itehia te reira i te ra‘i ra e i te fenua nei, e ua rau te mau ti‘aturiraa e te mau faaroo i muri a‘e i to [Iesu Mesia] faaru‘eraa mai i te fenua nei, e ua hotu rahi mai te mau ekalesia i ni‘a i te fenua nei, e tae roa’tu i te tau o Iosepha Semita, to tatou peropheta here, e rave rahi te mau faaroo e vai ra. E rave rahi mau taata tei faahua e te mau ra ratou i te mana mo‘a, e te mana‘o nei au e, ua feruri te tahi pae o ratou e ua farii mau ratou i te reira…

Ia tae a‘e ra te tau e ua mo‘e te mana e aore râ, te Autahu‘araa i te ao nei, ua pii a‘e ra te Fatu i te hoê tamaiti iti haehaa e ua horo‘a’tura ia’na i te hoê faaiteraa no te ra‘i mai, e ua paraparau ia’na, ua parau atu ia’na i te ohipa ta’na e rave, e ua tono mai i te tahi atu mau ve‘a e te mau taata no te ra‘i mai i tera taime e tera taime, e i te hopearaa, ua faanahonahohia te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei, e i roto i taua Ekalesia ra ua tuuhia mai te mana mo‘a…

I to Iosepha Semita taure‘are‘araa ua faaue te Fatu ia’na ia iriti i te Buka a Moromona. I te hoê taime a iriti ai o Iosepha e o Olive Kaudere, ua tono mai te Fatu i te hoê taata mo‘a no te pahono i ta raua mau uiraa no ni‘a i te bapetizoraa. O vai tei haere mai ? O Ioane Bapetizo, tei mau i te Autahu‘araa a Aarona. Nahea mai oia i te haereraa mai ? Ua haere mai oia na te ra‘i mai. … Ua fâ mai oia ia Iosepha Semita e ia Olive Kaudere mai te hoê taata hanahana tei ti‘afaahou. Ua haere mai oia i raro a‘e i te faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra no te horo‘a i te Autahu‘araa a Aarona i ni‘a ia Iosepha e ia Olive, no te mea aita roa te reira i itehia i te tahi atu vahi o te ao atoa nei. E mea faufaa ia vetea te mau ra‘i e ia haere mai te hoê taata tei mau na i te Autahu‘araa, e tei mau noa ra â, e ia horo‘a mai i te reira.

I muri a‘e i te reira, ua horo‘a maira o Petero, Iakobo e o Ioane tei mau ana‘e i te Autahu‘araa a Melehizedeka, i taua Autahu‘araa ra i ni‘a ia Iosepha e ia Olive, e ua arata‘i te Fatu i te faanahonahoraa o te Ekalesia, ma te haamau i te hoê Peresideniraa, oia ho’i, hoê peresideni e e piti na tauturu; e tae noa’tu i te hoê Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, hoê Patereareha, te mau Tahu‘a Rahi, te mau Hitu Ahuru, te mau Peresibutero, te mau Tahu‘a, te mau Haapii e te mau Diakono ; te hoê â faanahonahoraa tei vai na i roto i te ekalesia i mutaa iho ra, i roto i te parau no te mana.5

Taua mana ra tei mauhia e [Iosepha Semita] ua horo‘ahia ïa i ni‘a i ta outou mau tamaiti, e e titau te Metua i te ao ra ia ratou ia rave i te mau oro‘a o te Evanelia. Aita te hopoi‘a tei tae mai na roto ia Iosepha Semita i mo‘e na roto i to’na revaraa, ua topa mai râ i ni‘a i te tahi atu mau tapono. Ua faati‘a to tatou Metua i te ao ra i tera tau e tera tau i te feia tei mau i te mana no te parau na roto i To’na i‘oa, no te faatere i te mau oro‘a o te Evanelia, e no te haamaitai i te mau tamarii a te taata nei. Ua horo‘a mai ratou i te reira tura ia outou e i ta outou mau tamarii.6

Te mauruuru nei au i te mea e, i teie mahana e i teie anotau ua heheu faahou mai te Fatu i te Evanelia. Ua fâ mai te Metua e te Tamaiti ; ua haere mai te mau taata tei mau i te Autahu‘araa i mutaa ihora e ua horo‘a te reira Autahu‘araa i ni‘a i te mau taata haehaa, e ua faauehia teie mau taata ia horo‘a ratou i te reira i ni‘a ia vetahi ê. No reira ua horo‘ahia te Evanelia e te Autahu‘araa i te mau taata atoa tei ti‘amâ no te farii i te reira, e o te reira te faanahoraa a te Fatu.7

E misioni faahiahia mau ta outou, outou e te mau tane tei mau i te Autahu‘araa. Ua tuuhia i ni‘a ia outou te mana mo‘a. Aita outou i farii i to outou ti‘araa ia poro e ia haapii i te evanelia e ia faatere i roto i ta’na mau oro‘a na roto mai i te haapiiraa tuarua e aore râ, te haapiiraa tuatoru. Ua farii râ outou i to outou mana mai roto mai i te mau taata i haamanahia i te ra‘i ra ia riro ei mau tavini no te Fatu, e ua tuuhia mai te reira i ni‘a ia outou e te feia tei farii i te reira no ô roa mai ia Iesu Mesia ra to tatou Fatu.8 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 57.]

E itehia te puai e te mana o te Atua i roto ana‘e i Ta’na Ekalesia mau.

Ua ani mai te tahi mau taata ia‘u e : « Eaha te faufaa hau a‘e i roto i ta outou ekalesia i te tahi atu mau ekalesia ? » Ua tamata vau ma te au maite, i te haamaramarama ia ratou i te taa-ê-raa. E nehenehe te mau huru pŭpŭ atoa ia amuitahi no te haamori, tera râ, aita te reira e horo‘a ia ratou i te mana mo‘a. E nehenehe te mau Pŭpŭ ekalesia atoa e amuitahi e ia haamau i te hoê autahiraa o te mau ekalesia. Aita te reira e horo‘a mai i te mana mo‘a. E nehenehe te taata e amuitahi no te mau opuaraa maitai, tera râ, te mana no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra râ, e noaa ïa te reira na roto ana‘e i ta’na faanahoraa, e ta’na faanahoraa i mutaa iho ra e mea na roto ïa i te piiraa e te faatoro‘araa i te mau taata e te faataaraa ia ratou no te ohipa. Mai te reira atoa ïa i to tatou nei anotau…

E mea ti‘a ia haamaramaramahia te taata e, te tipaparaa i mua i te Fatu no te pure eita ïa te reira e horo‘a i te mana mo‘a ia ratou. No te haapa‘o i te mau titauraa no te parau-ti‘a, te viivii ore, te parau mau, e te vai atu ra, eita te reira e horo‘a mai ia ratou i te mana mo‘a. … Eita e nava‘i ia pure noa tatou, ia haere noa tatou i te pureraa. E mea faufaa ia roaa ia tatou te mana mo‘a, e ua titauhia ia roaa ia tatou taua mana ra tei faatupu i te mau hamani-ino-raa e rave rahi i ni‘a i teie Ekalesia e tei apee tamau noa ia’na mai te haamataraa mai. Tera râ, e parau mau e e rave rahi o te mau tamarii a to tatou Metua o tei haamata i te ite i te maitai o te mana mo‘a i roto i teie Ekalesia. Te ite nei ratou i te hoturaa tei tupu i roto i te mau oraraa o te mau tane e te mau vahine.9 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 57.]

Aita vau e hinaaro ia parauhia vau e, e taata imi hape e te faaino i te taata i roto i te mau faaroo huru rau no te ao nei. Te mauruuru nei au i te mea e, i roto i te mau pŭpŭ e rave rahi, te vai ra te mau tane maitai e te mau vahine maitai o te ti‘aturi nei ia’na e te taviniraa i te Atua ia au i te maramarama i roaa ia ratou ; tera râ, te vai noa ra te parau e, ua faati‘a to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na Ekalesia i roto i teie ao. Ua horo‘a mai Oia i to’na mana i ni‘a i te mau tane i teie mahana, e aita e vai ra te tahi atu mana i roto i te ao nei o ta’na i ite mai maori râ, Ta’na iho i haamau.10 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 58.]

E mea faufaa te mau oro‘a no te Autahu‘araa no tatou no te tomo i roto i te basileia tiretiera.

Ahiri tatou mai te tahi atu mau faaroo, e imi ïa tatou i te Fatu e e farii i ta’na mau haamaitairaa, no te mea, te mau taata atoa e rave i te ohipa maitai i roto i teie ao e farii ïa i te hoê haamaitairaa ; e roaa paha ia tatou te mau huru maitai faufaa atoa e e faariro i te reira ei huru no tatou, tera râ, mai te mea e, aita te puai o te Atua e te mana o te Autahu‘araa mo‘a, eita ïa e roaa i te taata nei te basileia tiretiera.11

Te faanahoraa hoê roa e faaineine i te taata no te basileia tiretiera, o te faanahoraa ïa tei horo‘ahia mai e Iesu Mesia, to tatou Fatu ; e te mana hoê roa e horo‘a i te taata i te ti‘araa ia haapii e ia faatere i te mau oro‘a o te Evanelia ma te ti‘a, o te mana ïa o Iesu Mesia, to tatou Fatu.12

Ua piihia o Iosepha Semita, Tamaiti na te Atua ia riro ei peropheta No’na, e na roto ia’na i faaho‘ihia mai ai i te fenua nei te Autahu‘araa Mo‘a a Melehizedeka, oia te mana o te Atua i horo‘ahia i te tane ia rave i te ohipa i To’na ra i‘oa. Na roto i teie Autahu‘araa e faaterehia ai ma te mana te mau oro‘a atoa o te Evanelia a to tatou Fatu, o Iesu Mesia, i titauhia no te faaoraraa i te mau tamarii a te taata nei.13

Eaha te tupu i ni‘a ia tatou ahiri tatou i faataa ê i te mana ta te Atua i tuu mai i ni‘a iho ia tatou ? Te auraa ra, ua opanihia ïa te mau uputa o te basileia tiretiera ia tatou. Te auraa ra, eita ïa e tupu te haamaitairaa teitei tei haapiihia ia‘u ia hi‘o mai to’u tamariiraa mai â. … Eita ïa vau e nehenehe e fana‘o, i roto i te basileia tiretiera, te amuitahiraa o tei herehia e au… tei here-roa-hia e au mai te oraraa iho.14

Te autahu‘araa, mai te mea e, e haapa‘o tatou… o te hoê ïa haamaitairaa o te iriti i te mau uputa o te basileia tiretiera e o te horo‘a ia tatou i te hoê parahiraa i reira no te ora e amuri noa’tu. Eiaha e vahavaha i teie haamaitairaa tao‘a rahi.15 [A hi‘o mana‘o tauturu 6 i te api 58.]

E hopoi‘a na te mau taea‘e o te autahu‘araa ia ora i te hoê oraraa maitai e ia faaohipa i te autahu‘araa no te haamaitai ia vetahi ê.

Aue ïa te nehenehe ia ite e, e nehenehe i te mau tane ti‘amâ ia farii i [te] autahu‘araa, e na roto i te mana i horo‘ahia ia ratou, e nehenehe ia ratou ia rave e rave rahi ohipa o te riro ei haamaitairaa no te tahi atu mau tamarii a to tatou Metua.16

Eita e ti‘a ia outou ia haere i roto i te ao nei i roto i te tahi atu Ekalesia e aore râ, i roto i te tahi atu mau Ekalesia atoa e ia ite… i te mau tane tei mau i te mana mo‘a. Eiaha e haamo‘e i te reira. Tei roto outou i te hoê pŭpŭ tino taata ma‘itihia… tei tuuhia te rima i ni‘a ia ratou, e tei farii i te mana mo‘a, tei faariro ia outou ei mau hoa tauturu no te Fatu o te Ra‘i e te Fenua. Aita vau e parau nei e, eita e ti‘a ia outou ia ata, ia ataata, e ia oaoa i te oraraa nei, te parau nei râ vau e, e mea ti‘a ia vai te mana‘o i roto i te hohonuraa o te varua tata‘itahi e, « o vau te tia’i o to’u taea‘e. Te mau nei au i te mana no ô mai i te Fatu ra o Iesu Mesia—te mau nei au i te Autahu‘araa Mo‘a ». Mai te mea e, e na reira tatou, eita ïa tatou e haafaufaa ore i te mau mea mo‘a mai tei ravehia e te tahi mau taata i tahito ra.17

E riro te mauraa i te Autahu‘araa ei faahaparaa no te mau taata e rave rahi, no te huru o ta ratou haapa‘oraa i te reira, ma te mana‘o e, e ere ïa i te ohipa faufaa.18

Te mana‘o nei te tahi mau taata e, te mau nei ratou i te Autahu‘araa, na te reira ïa e horo‘a ia ratou i te hoê huru raveraa taa ê i roto i to ratou mau utuafare. Te hinaaro nei au e parau ia outou e, outou e te mau tane e mau nei i te Autahu‘araa, e ore roa ïa outou e tae i roto i te Basileia Tiretiera, maori râ ia faatura outou i ta outou vahine e i to outou utuafare e ia haapii ia ratou e ia horo‘a ia ratou i te mau haamaitairaa ta outou e hinaaro no outou iho.19

Tei te fenua nei te mana o to tatou Metua i te Ao ra no te haamaitai i te taata nei, eiaha no te faariro i te mau taata e farii i te reira ei mau taata te‘ote‘o, e faariro râ ia ratou ei mau taata haehaa ; eiaha te feia tei farii i te mau haamaitairaa taa ê e ia feruri e, e mea teitei a‘e ratou ia vetahi ê, no te faariro râ ia tatou ei mau taata haehaa i roto i te varua, ei feia pure i roto i te aau, e ia faatura i te mau taaata atoa i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave, e ia faaite i te hi‘oraa maitai na roto i te oraraa parau-ti‘a ta to tatou Metua i te Ao ra e hinaaro ia tatou ia haapii atu.20

Te riroraa ei melo no te Ekalesia e te mauraa i te Autahu‘araa, eita te reira e arata‘i ia tatou i te hoê vahi maori râ e mea ti‘amâ tatou. Ua parau te Fatu e, te mau haamaitairaa atoa ta tatou e hinaaro, ua niuhia ïa i ni‘a i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa. E nehenehe tatou e haavare i to tatou mau taata tupu, e e haavare ia tatou iho ma te mana‘o e, te maitai nei tatou, tera râ, mai te mea e, aita tatou e haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra, mai te mea e, aita tatou i ti‘amâ no te mau i teie Autahu‘araa mo‘a faufaa rahi, eita ïa tatou e ite i to tatou parahiraa i roto i te basileia tiretiera.21

Outou e te mau taea‘e… ua tuuhia i ni‘a ia outou te hoê rave‘a mo‘a, te hoê ti‘aturiraa mo‘a. Ua farii outou i te mau haamaitairaa o te Autahu‘araa mo‘a. Ua tuuhia i ni‘a ia outou te mana mo‘a, e na roto i taua mana ra, ua tae mai te hopoi‘a o te faateiteiraa i to outou reo e te oraraa i to outou oraraa ia ite hoi te mau taaata o te ao nei i te taa-ê-raa i rotopu i te Evanelia a Iesu Mesia e te tahi atu mau pŭpŭ o te ao nei.22

I te mau vahi atoa e haere ai outou, a haamana‘o noa e, ua riro outou ei ti‘a no’na oia te tumu no to tatou ora. Te autahu‘araa ta outou e mau nei, e ere ïa i te autahu‘araa a Iosepha Semita, e aore râ, a Brigham Young, e aore râ, no te tahi atu taata tei piihia ei faatere i te Ekalesia i te fenua iho e aore râ, i te ara. Te autahu‘araa ta outou e mau nei o te mana ïa o te Atua, tei tuuhia i ni‘a ia outou mai ni‘a mai. Ua tonohia mai te mau taata mo‘a i te fenua nei… no te faaho‘i mai i taua haamaitairaa hanahana ra tei mo‘e i te fenua nei e rave rahi hanere matahiti te maoro. Oia mau, e ti‘a ia tatou ia faaite i te mauruuru no to tatou mau haamaitairaa.23

Te pure nei au ia haamaitai mai te Fatu ia tatou paatoa, ia riro tatou ei feia ti‘amâ no te mau i te autahu‘araa Ta’na i pûpû mai ia tatou e i horo‘a mai ia tatou, e i te mau vahi atoa ta tatou e haere, ia ti‘a i te taata ia parau e, « tera taata e tavini oia no te Fatu ».24 [A hi‘o mana‘o tauturu 7 i te api 58.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A feruri na i te mau ohipa tei tupu ta te peresideni Smith i faaite i roto i mau api 49–50. Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te tauturu i te feia apî ia faaineine ia faatoro‘ahia i te mau toro‘a o te autahu‘araa ? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te tauturu i te feia apî ia ite i te faufaa o te mana o te autahu‘araa i roto i to ratou oraraa ? No te aha e mea faufaa no te mau tane e no te mau vahine ia haapii mai i te parau no te autahu‘araa ?

  2. No te aha « e mea faufaa no te Faaora ia… faaho‘i mai i te mana hanahana » (mau api 50–51) i roto i te tau o Ta’na taviniraa i nia i te fenua nei, taa ê noa’tu te haapiiraa i te evanelia ?

  3. A tai‘o i te api 51 e i te paratarafa matamua i te api 53. I to outou mana‘oraa no te aha te Fatu i farii ai ia horo‘a i to’na mana i te mau tane ti‘amâ atoa aita râ i horo‘a i te tahi noa mau tane tei faaineine-taa-ê-hia ?

  4. Ua parau te peresideni Smith no te « hoturaa tei tupu i roto i te oraraa o te mau tane e te mau vahine » na roto i te autahu‘araa (api 53–54). Eaha te auraa o teie parau no outou ? Eaha te nehenehe ia outou ia rave no te atuatu i te mana e i te faaururaa o te autahu‘araa i roto i to outou oraraa ?

  5. A tai‘o faahou ai outou i te tuhaa e haamata i te api 54, a feruri na e nahea outou ia pahono mai te mea e, e ui mai te hoê taata ia outou i te uiraa i uihia i te peresideni Smith : « Eaha te faufaa hau a‘e i roto i ta outou ekalesia i te tahi atu mau ekalesia ? »

  6. A tuatapapa i te tuhaa e haamata i te mau api 54–55. Eaha te tahi o te mau « haamaitairaa faufaa rahi » ta outou i farii na roto i te autahu‘araa ?

  7. A tuatapapa ai outou i te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (mau api 55–57), a imi i te mau hopoi‘a ta te peresideni Smith i parau e, no roto mai te reira i te autahu‘araa. Eaha te ti‘a i te mau melo o te pŭpŭ autahu‘araa ia rave no te paturu te tahi e te tahi i roto i ta ratou mau hopoi‘a ? Nahea e nehenehe ai i te mau vahine ia tauturu i te mau taea‘e o te autahu‘araa ia haapa‘o tamau noa i te reira mau hopoi‘a ? Eaha te nehenehe i te mau taea‘e o te autahu‘araa ia rave no te paturu i te mau vahine i roto i to ratou ti‘araa hanahana ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Ioane 15:16 ; Alama 13:1–3, 6–10 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 84:19–22 ; Iosepha Semita —Aamu 1:68–72 ; Hiro‘a Faaroo 1:5

Tauturu haapiiraa : « A faaite i te iteraa papû i te mau taime atoa e faauru mai ai te Varua ia outou ia na reira, eiaha râ i te hopearaa noa o te haapiiraa. A horo‘a i te mau rave‘a i te feia ta outou e haapii ra ia faaite i to ratou iteraa papû » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 45).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 180–81.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 186.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 190.

  4. « The Church with Divine Authority », Deseret News, 28 no setepa 1946, Church section, 6.

  5. « The Church with Divine Authority », 6.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1904, 64.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 28–29.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1927, 83.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 28–29.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1917, 37–38.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1926, 106.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 30.

  13. « Message to Sunday School Teachers », Instructor, Novema 1946, 501.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1925, 65.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 191–92.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 6.

  17. Seventies and stake missionary conference, 4 no atopa 1941, 7.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1948, 184.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1948, 184.

  20. I roto i te Conference Report, Atopa 1928,94.

  21. I roto i te Conference Report, Eperera 1943, 91–92.

  22. I roto i te Conference Report, Atopa 1933, 25.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 118.

  24. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 182.

« Te uiui nei au e, ia faatoro‘a-ana‘e-hia [te] hoê tamaiti iti ei diakono, te tauturu ra anei te metua tane ia’na ia ite e, te mau nei oia i teie nei i te hoê mea tei riro ei mea faufaa e amuri noa’tu ».

« Ua haere mai te mau taata tei mau i te Autahu‘araa i mutaa iho ra, e ua horo‘a mai i te reira Autahu‘araa i ni‘a i te mau taata haehaa ».