Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17 : Te Mana Faaitoito o te Faaroo


Pene 17

Te Mana Faaitoito o te Faaroo

E horo‘araa te faaroo no ô mai i te Fatu ra na roto ho’i i te reira e haapuaihia’i te feia parau-ti‘a no te rave i te mau mea faahiahia ra.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

I te matahiti 1919 ua piihia o George Albert Smith, e melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, ei peresideni no te Misioni no Europa. I roto i te hoê parau poro‘i i te feia mo‘a i muri noa iho i to’na taeraa’tu, ua faaite te peresideni Smith i te mau fifi e vai ra i Europa, te ti‘a mărû noa mai ra na roto mai i te haamouraa rahi o te Tama‘i Rahi Matamua o te Ao nei : « Ua ite au e, te ora nei tatou i roto i te hoê tau faufaa rahi i roto i te aamu o te ao nei. Na roto i te mau huru ati apî e faaruruhia ra e te mau nunaa, e te varua hau ore fatata i te mau vahi atoa, i rotopu i te mau tamarii a te taata nei, no reira, ua ite au i te hopoi‘a rahi no te farerei ia ratou, e te hoê hinaaro rahi ia farii i te arata‘iraa a te Atua no te raveraa i ta’u mau hopoi‘a ». Ua ti‘aturi te peresideni Smith e, noa’tu te tau ati ta ratou e faaruru ra, e manuïa ïa te mau tautooraa a te mau melo e te mau misionare : « Ma te tauturuhia e te mau taata maitai e te aravihi i roto i te mau pû faatereraa o te misioni, e te mau tane e te mau vahine faaroo i roto i te aua, ua ti‘aturi au ma te oaoa i te hoê ootiraa maitai o te mau varua parau-ti‘a ».1

Te hoê o te mau ohipa rû roa a te peresideni Smith i roto i to’na ti‘araa peresideni misioni o te haamaraaraa ïa i te rahiraa misionare i Europa. E mea iti roa te mau misionare i tonohia e te Ekalesia i Europa i te tau tama‘i, e i teie nei no te iti o te maa e te tahi atu mau fifi i te pae faarava‘iraa faufaa, aita te faatereraa hau no Europa i hinaaro e horo‘a i te parau faati‘a i te feia êê no te parahi i roto i te mau fenua. Te ohipa fifi a te peresideni Smith o te taparuraa ïa i te reira mau ti‘a mana ia faati‘a i te mau misionare ia tomo mai i roto i to ratou mau fenua. I roto i te hoê rata i ta’na tamahine ia Emily, ua faaite te peresideni Smith i te parau no te hoê tere to’na i Ronedona no teie tumu.

« E mea maitai roa to tatou Ti‘a Hau Marite e ua manuïa oia i te aniraa i te hoê aparauraa na matou ia Sir Robert Horne, te Faatere Hau no te Ohipa no te fenua Peretane. I to matou taeraa’tu i to’na piha toro‘a, ua horo‘a’tura matou i ta matou rata na te Ti‘a Hau i te papa‘i parau o Robert, tei ani mai ia matou e, e maoro anei ta matou ohipa no te mea e reva to’na raatiraa i roto tau minuti i Etotia e toru hepetoma te maoro. Ua haapapû atu vau ia’na e, e mauruuru roa vau mai te mea e, e horo‘a mai oia e pae noa minuti i teie nei, i te mea e, aita matou e faaea i Ronedona e e ohipa rû ho’i ta matou. Ua tomo atu ra te papa‘i parau e farerei ia Sir Robert e aita i maoro ua ho‘i mai ma te faaite mai e, e faataime oia i to’na tere e e farerei oia ia matou i te hora maha i te reira mahana. Ua pure u‘ana vau i taua po‘ipo‘i ra ia iritihia to matou e‘a, e ia anihia maira ia matou ia ho‘i faahou mai, ua î to’u aau i te mauruuru i to tatou Metua i te Ao ra ».

Ia tae i te hora i faataahia, ua anihia maira te peresideni Smith e to’na mau hoa ia tomo i roto i te piha toro‘a o Sir Robert Horne. « Ua tamata maua i te faaite ia’na i te mea ta maua i hinaaro ma te haapapû ia’na e, e mea faufaa roa no Peretane te mea ta maua e ani ra. Hoê hora e fatata roa i te afa te maoro ua riro oia ei hoê taata anaanatae roa a‘e i te faarooraa i te hoê tuhaa o te aamu o te Ekalesia e i to tatou ti‘aturiraa, e te vai atu ra.

« Ia oti ta’u paraparauraa ua ani faahou mai ra oia e, eaha te mea ta’u e hinaaro ra ia’na, e ia‘u i parau atu ia’na e, te hinaaro ra matou i te parau faati‘a ia faarahi i ta matou misionare ia tae‘ahia i te piti hanere e pae ahuru, mai tei na mua’tu i te tama‘i, ua parau maira oia e, e oaoa roa oia ia papa‘i i te mau parau faataaraa i ta’na piha toro‘a no te faati‘a i taua rahiraa ra ia tae oioi mai. Ua rahi roa ïa to matou oaoa e ua vaiiho atu ra matou ia’na ma te ite papû e, ua iriti oia i te hoê hopoi‘a rahi i rapae i to matou mau feruriraa.

« Ua papû roa ia‘u e, ua roaa to matou hoê hoa i roto i te mau taata mana roa a‘e no Peretane, e eita vau e feaa ia haere e farerei ia’na i te mau taime atoa e titauhia ».2

I muri a‘e ra, ua parau o James Gunn McKay, te hoê o te mau misionare a te peresideni Smith tei tae atoa mai i roto i te farereiraa ia Sir Robert Horne : « A hi‘o na i te ohipa faahiahia ta’na i rave. E mea iti roa te mau orometua i reira [i roto i te misioni]. Mai te mea ra e, ua oti te e‘a i te faataahia, tera râ, ua haere mai oia ma te î i te faaururaa a te Fatu, e ua ti‘a ia’na ia patoto i te uputa o te mau ti‘a mana, ia roaa ia’na to ratou ti‘aturiraa ; e i te hopea ra, ua roaa ia matou te haamaitairaa ta matou i hinaaro, oia ho’i, ia haere mai te mau orometua e rave i ta ratou ohipa e ia faaoti i ta ratou misioni oia ho’i te haaparareraa i te ohipa a te Atua e te faaotiraa i ta’na ohipa, e mea na reira oia i te haapapûraa ia matou i te iteraa papû e, na te Atua e arata‘i nei i teie ohipa ».3 Ua parau o Elder McKay e, te tumu o te manuïa o te peresideni Smith no to’na ïa « faaroo e to’na haapa‘o e to’na aroha i te mau taata atoa e ohipa ra i piha‘i iho ia’na ». Te parau ra oia e, « Ua rave au i te ohipa e o o’na ». « Ua aparau vau e o o’na ; ua pure au e o o’na, e ua ite au e to’na faaroo e to’na haapa‘o e mea hohonu ïa mai tei orahia ra ».4 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 202.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

E ite-papû-hia te puai o te faaroo i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

Ua faaitehia ia tatou e, ia ore te faaroo aita ïa te Atua e mauruuru ia tatou [a hi‘o Hebera 11:6]. O te tumu ïa e tupu ai te mau ohipa atoa, e ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te mau haapapûraa o te puai o te faaroo. No te faaroo o Noa i ti‘a ai ia’na ia hamani i te hoê pahi, e no to’na haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, ua faaorahia oia e to’na atoa ra utuafare, area tei ere i te faaroo ra ua paremo ïa i roto i te tiruvi [a hi‘o Genese 6:13–22 ; 7:1–24].

No te faaroo i paruruhia ai o Lota e te mau melo o to’na utuafare a pau ai te mau oire o Sodoma e o Gomora i te auahi no te ra‘i mai ra, e ua haamou roa i te huiraatira aore o ratou e faaroo [a hi‘o Genese 19:12–25].5

Na roto i te faaroo i arata‘i ai Mose i te mau tamarii a Iseraela mai roto mai te faatîtîraa, a ratere ai na roto i te miti Uteute mai ni‘a i te fenua marô ra, ua tamata te feia auau no Aiphiti i te na reira, ua paremo ihora. Ua faaamuhia te nahoa taata i te faraoa no te ra‘i mai. I to Mose ta‘iriraa i te mato i Horeba ra, ua tahe maira te pape ei haamaha i to ratou po‘ihâ ; e, ua arata‘ihia ratou na roto i te medebara e tae atu ai i te fenua i parauhia ra. [A hi‘o Exodo 14:21–31; 16:14–15; 17:5–6.]6

A tamau noa ai o Daniela i te pure i te Atua o Iseraela ma te huna ore, noa’tu te ture i faaineinehia e to’na mau enemi no te haamouraa ia’na, ua tuuhia oia i roto i te apoo o te mau liona e ua vai noa i reira e ao a‘e te pô. Ua ite oia e, e paruru to’na Metua i te Ao ra ia’na e aita to’na ti‘aturiraa i aueue a‘e. Ia po‘ipo‘i a‘e ra haere atu ra te arii i te po‘ipo‘i roa i te apoo ra e ua ite atu ra ia Daniela te ora noa ra. Na to’na faaroo i tamarû i te animala e ua roaa ia’na te faatura o te arii. [A hi‘o Daniela 6:4–28.]

E toru taata Hebera, o Sedaraka, e o Meseka, e o Abede-Nego tei pato‘i i te haamori i te hoê tii auro i faati‘ahia e Nebukaneza, ua hurihia i roto i te umu i tahuhia e taihitu te tahuraa i te mau tahuraa atoa ra. Ua ti‘aturi ratou i te Atua ora e ua hoonahia to ratou faaroo na roto i te paruru-raa-hia to ratou ora. [A hi‘o Daniela 3:8–28.]

Na roto i te faaroo i ti‘aoro ai te peropheta Elia i te auahi o te ra‘i ra ia ama e ia pau ta’na tusia taauahi ra, e ua ti‘aturi te taata e te arii e, o te Atua o Iseraela te Atua mau area o Baala ra, e ere ïa [a hi‘o 1 Te mau Arii 18:36–40].

No te faaroo i tape‘a noa ai te taea‘e o Iareda e to’na mau taata i te reo o to ratou mau metua i te taime a ano‘ino‘ihia ai te mau reo i te patu o Babela, e ua arata‘ihia mai ratou i teie pae tooa o te râ [a hi‘o Etera 1:33–43]. … No te reira huru faaroo atoa i ti‘a ai ia Lehi ia arata‘i i to’na utuafare na ni‘a i te moana e tapae mai ai i ni‘a i teie fenua, e fenua ma‘itihia i roto i te mau fenua atoa.

No te faaroo i ti‘a ai i te mau pĭpĭ a Iesu ia faaoroma‘i i te hamani-ino-raa tei tupu i ni‘a ia ratou, e noa’tu te pato‘iraa a te Ati Iuda, ia haamau i te evanelia ta te Faaora i horo‘a ia ratou.7

Na roto i te faaroo i faatupuhia ai te mau semeio atoa e te Faaora o te ao nei, e na te mau taata i apiti atu Ia’na ra. Mai te omuaraa o te tau e tae mai i teie nei, o te taata faaroo ana‘e te mau i te mana o te Atua.8 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te mau api 202.]

Te itehia nei te mana o te faaroo i roto i te oraraa parau-ti‘a o te feia mo‘a i roto i teie tau tuuraa.

I roto i teie tau tuuraa hopea nei, no to’na faaroo rahi i te Atua i haere ai te tamaiti peropheta ra o [Iosepha Semita] i roto i te uru raau a tuturi ai i raro e a pure ai, e ua farii a‘e ra oia i te faaiteraa rahi matamua no te ra‘i tei tae mai ia’na ra, na roto mai i te reira i faaite-faahou-hia mai ai i te taata nei te huru mau o te Atuaraa. No te faaroo ho’i i ti‘a ai ia’na ia haere i te aivi no Cumora e ia farii mai roto mai i te rima o te melahi i taua mau parau mo‘a ra ta’na i iriti i muri a‘e na roto i te horo‘a e i te mana o te Atua. Na roto i te faaroo i arata‘i ai oia i to’na mau taata mai Keterani e tae atu i te fenua no Missouri e faaho‘i mai i Illinois, e noa’tu e, ua tamau noa te eiâraa e te ti‘avaruraa i rapae i to ratou mau fare, te faaroo i tuuhia i roto i to ratou aau, ua vai noa ïa i roto ia ratou, e ua ite ratou e, te ite mai ra te Atua ia ratou. Na roto i te faaroo i haamauhia ai te oire rahi no Navu, i raro a‘e i te arata‘iraa a te peropheta Iosepha Semita ; e na roto i te faaroo i farii ai oia i te mau parau mau hanahana i papa‘ihia i roto i Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau.

Na roto i te faaroo i arata‘i ai Brigham Young i te taata i roto i teie fenua tooa o te râ [te Afaa no Roto Miti] ; e, i to’na taeraa i ni‘a i te tupuai mou‘a e a hi‘o ai i roto i te afaa, ua horo‘a maira te Atua ia’na i te hoê faaiteraa e, teie taua vahi ra i reira o Iseraela e haamauhia’i. … No te faaroo i haamau ai te mau taata i te ofa‘i tihi o teie hiero rahi [te Hiero no Roto Miti], i roto i to ratou paruparu e to ratou veve, ma te ti‘aturi e, e faaineine te Atua i te e‘a e e horo‘a mai ho’i i te rave‘a e oti ai taua fare ra. No te faaroo i tae mai ai te aroha o to tatou Metua i te Ao ra i ni‘a i te mau taata, i roto i to ratou ati, a ite ai ratou i ta ratou mau huero i te amu-raa-hia e te mau peretei, aore hoê rave‘a ta ratou no te paruru i te reira, e, na roto i te maitai o te Atua, ua pahonohia ta ratou mau pure, e ua farii ratou i te faaiteraa no te reira na roto i te taeraa mai te mau manu no te paruru i ta ratou maa e no te faaora ia ratou i te pohe po‘ia…

… No te faaroo i faauruhia ai te mau taata tei arata‘i i teie ohipa, i tera taime e tera taime, no te horo‘a i te mau arata‘iraa i hinaarohia e tatou. No te faaroo i faateiteihia ai tatou… e te mau taata e haa nei na roto i te i‘oa o te Fatu, e na te Faa‘o e haapapû mai i to ratou iteraa, e e faahaamana‘o mai hoi ia ratou i te mau parau atoa i parauhia mai ra e ia faaite mai ia ratou i te mau mea e tupu mai ; e faaiteraa te reira no te varua o te heheuraa.9

No te faaroo i haere ai te mau peresibutero no Iseraela, ma te faaru‘e i to ratou utuafare e te mau taata tei herehia e ratou, e ma te faaoroma‘i i te faahaparaa a to te ao nei, no te faaite i te iteraa e, te ora nei te Atua e o Iesu te Mesia, e e peropheta o Iosepha Semita na te Fatu. No to outou faaroo i faaorahia ai to outou feia ma‘i, e i faati‘ahia mai ai tei pohe i ô outou na. Ahiri te vai ra te mau papa‘iraa no te mau semeio i tupu i rotopu i teie mau taata… e riro ïa ei faaiteraa i te mana o te Atua, na roto i te faaroo, aore â i itehia a‘e nei i te mau anotau o te ao nei.

Na teie parau tumu, e au mau taea‘e e au mau tuahine, e arata‘i ia tatou i te ra‘i ra, e horo‘a mai ia tatou i te ti‘aturiraa i roto i te aroraa o te oraraa nei. Ia hepohepo ana‘e tatou, e ia faaruru tatou i te mau fifi mai te mea ra e, eita e matara ia tatou, mai te mea e, e faaroo to tatou i te Faaora o te ao nei, e nehenehe ta tatou e haere Ia’na ra e ia ite e, e pahonohia ta tatou mau pure no to tatou maitai.10 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 203.]

Ua ui-pinepine-hia teie uiraa e : E hinaaro anei te mau tamaroa e te mau tamahine, te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine no teie u‘i o te Ekalesia e faaoroma‘i i te mau ati, te mau haavîraa e te mau tamataraa tei faaruruhia e to ratou mau metua tane e to ratou mau metua vahine no te maitai o te evanelia ? E vaiiho anei ratou i to ratou mau utuafare hau no te faaî i te hoê fenua apî i te taata ei maitai no to ratou faaroo ?

Te parau atu nei au ia outou e, mai te mea e, ua tanuhia i roto i to ratou aau te hoê iteraa no ni‘a i te hanahana o teie ohipa mai ta tatou i ite, mai te peu e, ua tuuhia te faaroo i roto ia ratou na roto i to tatou haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Fatu, mai te mea e, ua haapiihia ratou ia ite e, o Iesu te Mesia e e peropheta o Iosepha Semita na te Fatu, e parau atu ïa vau ia outou e, E ! e rave ïa ratou i te mea tei ravehia e to ratou mau metua tane e to ratou mau metua vahine, e rave ïa ratou i to ratou ti‘araa i roto i te nunaa no Iseraela o te mau mahana hopea nei.

Mai te mea e e titauhia te haavîraa, mai te mea e, te vai ra te ma‘i e te ati, e aore râ, te faaru‘eraa i te fare, e rave rahi hanere e e tauatini o ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine, no to ratou ite e, na te Mesia teie evanelia, o te titiro i to ratou iteraa papû i to ratou oraraa, mai te mea e, e titauhia.11 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te mau api 202.]

Mai te peu e, e faaite tatou i te faaroo, e iriti te Fatu i te e‘a ia ti‘a ia tatou ia rave i te mea Ta’na e ani mai nei.

Te haamana‘o nei au i te hoê mahana ua faauruhia vau ia parau i te hoê misionare e haere ra i te hoê oire, aita te feia i reira e faati‘a ia matou ia faatupu i te mau putuputuraa i te pae purumu :

« E tena na, eiaha e haamo‘e i te horo‘a i te hoê taime i te Fatu. Te ani ra oe i te hoê tauturu. A horo‘a i te hoê taime i te Fatu. A ani ia’na ia iriti i te e‘a ».

Ua haere teie taure‘are‘a i taua oire ra, ua haere atu i te piha toro‘a o te tavana, e ua ani atu ra e, e nehenehe anei ta’na e farerei ia’na. Te haere nei oia e ani e, e nehenehe anei ta ratou e taui i te ture.

Ia tae a‘e ra oia i reira, ua ite a‘e ra oia e, ua haere te tavana. Ua haere maira teie taure‘are‘a i rapae i te piha toro‘a, ua hi‘o a‘e ra i roto i te aroa e ua ite atu ra i ni‘a i te hoê opani i te hopea o te aroa, « Piha toro‘a o te Raatira Muto‘i ». Ua feaa oia maa taime iti, e ua parau maira te hoê mea ia’na e : « A horo‘a i te hoê taime i te Fatu ». Ua tomo atu ra oia i roto i te piha toro‘a o te raatira muto‘i e ua faaite atu ra ia’na i te tumu i tae mai ai oia. Ia hope a‘e ra ta’na parau, na ô mai nei taua taata ra e :

« Na reira, eaha te poro purumu ta oe e hinaaro ? »

Na ô atu ra oia e : « Aita vau i matau maitai i teie oire mai ia oe. Eita vau e ani i te hoê poro e ere i te mea au roa, e aore râ, te hoê poro o te faaapiapi i te tereraa pereoo. E nehenehe anei oe e haere mai na muri iho ia‘u no te ma‘iti i te hoê poro ? »

A feruri na i te hoê misionare te ani nei i te raatira muto‘i ia ma‘iti i te hoê poro i reira oia e poro ai i te evanelia !

Na ô mai nei te muto‘i e :

« Na reira, e haere au na muri iho ia oe ».

Ahuru ma pae minuti i muri iho ua itehia ia raua te hoê o te mau poro purumu maitai roa a‘e i roto i te oire, e te parau faati‘a no te haapii i te evanelia a Iesu Mesia i te hoê vahi aore â i haapiihia a‘e nei i te pae purumu mai te tau na mua’tu i te tama‘i [Te Tama‘i Matamua o te Ao nei]…

E rave‘a ta te Fatu no te rave i te mau mea aore e oti ia tatou ia rave, e aita roa oia e ani mai ia tatou ia rave i te hoê mea ma te faaineine ore i te hoê rave‘a. Ta’na ïa i parau mai ia tatou na roto ia Nephi. E ore roa Oia e titau mai i te hoê mea ma te faaineine ore i te rave‘a.

« E ua parau atu ra vau i to’u metua, e haere atu vau, e rave ho’i i te mau mea ta te Fatu i faaaue maira, ua ite ho’i au e, e ore te Fatu e tuu mai i te hoê faaue i te mau tamarii a te taata, maori râ e faaineine oia i te hoê rave‘a no ratou, e tia’i ia ratou i te rave i te mea ta’na i faaue mai ia ratou ra ». [1 Nephi 3:7.]

Mai te mea e, te vai ra hoê ohipa ta te Fatu e ani mai e aore râ, e tia’i ra ia rave outou e aita outou i ite e nahea ia rave, a rave maitai i te vahi e maraa ia outou. A haere i mua i te vahi i titauhia ia outou ia haere ; a ti‘aturi i te Fatu, a horo‘a ia’na i te hoê taime, e eita roa’tu oia e faaru‘e ia outou.12

Aue ïa ohipa nehenehe ia ite e, e nehenehe ta tatou, mai te mea e hinaaro tatou, e tape‘a i te rima o to tatou Metua i te Ao ra e ia arata‘ihia tatou e a’na. Aita e mau taata ê atu i te ao nei e ite papû to ratou mai to teie pŭpŭ taata.13 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 203.]

E horo‘a mai te Atua i te faaroo mai te hoê horo‘a i te taata parau-ti‘a ra.

Ua haamauhia to tatou faaroo i ni‘a i to tatou oraraa parau-ti‘a. Eita ta tatou e nehenehe e ora ma te tano ore e a farii ai i te faaroo mai te au i tei titauhia, mai te mea râ e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Fatu, e roaa ïa te faaroo ia tatou, e e tupu te reira i te rahi e e rahi atu â, a rahi noa atoa ai to tatou parau-ti‘a.14

Mai te mea e, te ere ra te hoê o tatou i te faaroo i roto i teie ohipa no te mea ïa e, aita tatou i haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Mai te mea e, te vai ra te taata aore i ite e, na to tatou Metua teie ohipa, no te mea ïa e, aita ratou i rave i ta ratou hopoi‘a. Mai ia‘u e ite nei e, te ora nei au, ua ite au e, na te Fatu teie ohipa, e e tae mai taua iteraa ra na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa.15

Ua ite tatou e, te faaroo e horo‘a ïa na te Atua ; o te hotu ïa o te oraraa parau-ti‘a. Eita te reira e roaa ia tatou na roto i ta tatou aniraa, na roto râ i te haapa‘oraa i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra. Mai te mea e, te ere ra tatou i te faaroo, e mata na tatou i te hi‘opo‘a ia tatou iho no te hi‘o e, ua haapa‘o anei tatou i Ta’na mau faaueraa, e a tatarahapa ma te tia‘i ore mai te mea e aita tatou i tatarahapa. … Ia faarahi mai te Fatu i to tatou faaroo, e e mata na tatou i te ora ia ti‘amâ no te farii i te reira.16

Te ti‘aturi nei au e, te feia tei farii i teie horo‘a faahiahia o te faaroo te ora nei ïa ratou no te tape‘a i te reira.17 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 203.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A imi i te mau haapapûraa o te faaroo o George Albert Smith i roto i te aamu i te mau api 193–95. Ua parau te hoê o te mau misionare a te peresideni Smith e, ua riro ta’na mau ohipa i rave ei « haapapûraa ia matou i te iteraa e, te arata‘i nei te Atua i teie ohipa » (api 195). Nahea outou i te faauru-raa-hia na roto i te faaroo o vetahi ê, mai te hoê melo o te utuafare e aore râ, te hoê hoa fatata roa ?

  2. A tai‘o faahou i te mau hi‘oraa no ni‘a i te faaroo i te mau api 195–97. Eaha te tahi atu mau hi‘oraa o te faaroo tei riro ei mea faufaa no outou ? Nahea e nehenehe ai ia outou ia faaohipa i teie mau hi‘oraa no te tauturu i te tahi taata e faaohipa nei i te faaroo aitâ râ oia i farii atu ra i te mau haamaitairaa ta’na e hinaaro ra ?

  3. E mea nahea to outou faaroo i te horo‘araa mai ia outou « i te ti‘aturiraa i roto i te aroraa o te oraraa nei » ? Nahea e nehenehe ai i te faaroo i te tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te măta‘u e aore râ, i te tahi atu « mau fifi, mai te huru ra e, eita tatou e upooti‘a » ? (api 197).

  4. A tai‘o i te aamu e haamata i te api 200, e a faaau i te reira i te aamu i roto i te « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith ». Eaha te mau iteraa i roaa ia outou e tuati i ni‘a i teie mau iteraa ? I to outou mana‘oraa eaha te auraa no te parau ra « e horo‘a i te hoê taime i te Fatu » ?

  5. Ua haapii te peresideni Smith e « te faaroo e horo‘a ïa na te Atua » o « te ore e roaa ia tatou na roto i ta tatou noa aniraa » (api 201). Nahea teie ture i te arata‘i ia outou a tamata ai outou i te faarahi i to outou faaroo e i te faauru i te faaroo i roto ia vetahi ê ? Eaha te tahi mau mea papû maitai e nehenehe ia tatou ia rave no te « tape‘a » i te horo‘a o te faaroo ? (a hi‘o Alama 32:35–43).

Te mau papa‘iraa mo‘a : Hebera 11:1–11, 17–34 ; Iakobo 2:17–24 ; Alama 32:26–43 ; Etera 12:6–22 ; Moroni 7:27–39 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 136:42

Tauturu haapiiraa : « No te tauturu i te mau piahi ia faaineine no te pahono i te mau uiraa, e nehenehe ta outou e faaite ia ratou i te mea ta outou e ani ra ia ratou ia pahono mai, hou a tai‘ohia ai e a vauvauhia ai… Ei hi‘oraa, e nehenehe ta outou e parau e, ‘E tai‘o vau i teie mau parau e e faaroo mai outou ia ti‘a ia outou ia faaite mai i te mea tei auhia e outou’ e aore râ, ‘Ia tai‘ohia teie papa‘iraa mo‘a, a hi‘o e, te taa ra anei ia outou i te mea ta te Fatu e parau mai nei ia tatou no ni‘a i te faaroo’ » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 69).

Te mau nota

  1. « Greeting », Millennial Star, 10 no tiurai 1919, 440–41.

  2. I roto i te Glenn R. Stubbs, « A Biography of George Albert Smith, 1870 to 1951 » (PhD diss., Brigham Young University, 1974), 142–43.

  3. James Gunn McKay, i roto i te Conference Report, Atopa 1921, 156.

  4. James Gunn McKay, i roto i te « A Biography of George Albert Smith », 160.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1923, 75–76.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1913, 102.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1923, 75–76.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1913, 102.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1913, 102–3.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1913, 102–3.

  11. « As to This Generation », Improvement Era, Fepuare 1949, 73.

  12. « Give the Lord a Chance », Improvement Era, Tiurai 1946, 427.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1947, 164.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 6.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1915, 27–28.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1913, 103.

  17. I roto i te Conference Report, Eperera 1923, 77.

« Ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te mau tapa‘o faaite no te mana o te faaroo… Na roto i te faaroo, i ti‘aoro ai te peropheta Elia i te auahi o te ra‘i ra ia ama e ia pau ta’na tusia taauahi ra ».

« Na roto i te faaroo i arata‘i ai Mose i te tamarii a Iseraela mai roto mai i te faatîtîraa, a ratere ai na roto i te miti Uteute mai ni‘a i te fenua marô ra ».

« Na roto i te faaroo i arata‘i ai Brigham Young i te taata i roto i [te Afaa no Roto Miti] ».