Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13 : Te Raveraa i ta Tatou Tuhaa no te Faaite i te Evanelia


Pene 13

Te Raveraa i ta Tatou Tuhaa no te Faaite i te Evanelia

Ua rau te rave‘a e nehenehe ai ia tatou ia rave i te ohipa rahi no te faaiteraa i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

Taa ê noa’tu fatata e 48 matahiti i te taviniraa ei Hui Mana Faatere Rahi, ua tavini o George Albert Smith e toru tau misionare rave tamau na te Ekalesia, i roto i te reira, e piti ïa matahiti ei peresideni no te Misoni no Europa. Ua faaitoito oia i te mau melo o te Ekalesia ia faaineine ia ratou i te pae varua no te ohipa misionare rave tamau e ia farii i te reira mau piiraa ia tae ana‘e mai. Ua haapii atoa râ oia ia ratou e, aita ratou i titauhia ia piihia no te haere e poro i te evanelia. Ua riro o George Albert Smith ei misionare i te taato‘araa o to’na oraraa, e ua faahaamana‘o pinepine oia i te mau melo o te Ekalesia i to ratou mau taime e rave rahi no te faaite i te evanelia i to ratou mau taata tupu e i te mau hoa e ia faaitoito ia ratou ia riro ei mau pĭpĭ hi‘oraa maitai no te Mesia.

Ua haamata te ohipa a te peresideni Smith i roto i te Misioni no Europa i muri noa mai i te hopea o te Tama‘i Rahi Matamua o te Ao nei. Ua faaiti-roa-hia te rahiraa misionare i roto i te misioni na roto i taua tama‘i ra, e e mea fifi roa ia haamaraa faahou i te rahiraa o te mau misionare no te mea aita i horo‘ahia ta ratou parau faati‘a no te faaea i roto i te mau fenua. Taa ê noa’tu te reira, ua haaparare atoa te mau enemi o te Ekalesia i te mau aamu hape no ni‘a i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, e ua riro te reira ei mau faataupupuraa fifi roa no te faatiti‘aifaro. Noa’tu râ teie mau faataupupuraa, ua ti‘aturi te peresideni Smith e, e haere te ohipa i mua no te mea, ua faaite te mau feia mo‘a haapa‘o o te mau mahana hopea nei i te hi‘oraa maitai. Te parau ra oia e, a haamata ai te Ekalesia i te ite-maitai-hia, « ua faaturahia to’na mau melo no to ratou mau huru maitai », e « e mea oioi roa te mau faainoraa i te tamâhia i te mau faataupupuraa ti‘a ore, ia û mai te reira i ni‘a i te mau feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. … No reira, ua haavâ ratou ia tatou ia au i ta tatou mau hotu, na roto i te iteraa o te taata iho, e ia faahiti ana‘e ratou i te parau, e riro ïa ei mana‘o maitai no tatou ».1

I muri noa iho i to’na haamataraa i ta’na ohipa ei peresideni no te misioni, ua papa‘i oia i te mau melo o te Ekalesia i Europa, ma te faahaamana‘o ia ratou i ta ratou mau hopoi‘a ia faaite i te evanelia e ia tauturu i te faahaereraa i te ohipa i mua:

« Ma te ti‘aturi hope e, e faafariu te Fatu i te aau o te mau taata ti‘amâ atoa i ni‘a i te evanelia ia ite ana‘e ratou i te reira, te ani nei au ia tatou ia imi tatou i te mau rave‘a atoa no te rave i te ohipa a vai noa’i te taime. E mata na tatou i te ueue i te mau haapiiraa no te faaoraraa a te Fatu, te faaoraraa pae tino e te faaoraraa pae varua, no te mau taata maitai no Peretane e no te tahi atu mau fenua o te misioni no Europa ».2

Tau ava‘e i muri iho ua papa‘i oia : « Ia oaoa te mau melo paatoa o te Ekalesia i te haapiiraa i te parau mau e ti‘a ai. E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia rave i te hoê ohipa i te mau mahana atoa no te hopoi atu i te maramarama i to tatou mau taata tupu ra. E faufaa rahi to ratou paatoa i mua i te aro o te Metua i te Ao ra, e e haamauruuru maite oia ia tatou no to tatou haamaramaramaraa ia ratou. Eita ta tatou hopoi‘a e nehenehe e faautahia i ni‘a i te tahi atu mau tapono ».3

I muri a‘e i to’na faaru‘eraa i Europa i te matahiti 1921, ua faaite o George Albert Smith i roto i te amuiraa rahi e, « te ino tei vai na i ni‘a ia tatou i mua a‘e nei, ua iti roa ïa i teie nei, e e rave rahi hanere e tauatini tane e te vahine tei faaitehia i te ohipa ta tatou e rave nei ». I reira, ua a‘o oia i te feia mo‘a ia imi tamau noa i te mau rave‘a no te faaite i te evanelia ia vetahi ê : « To tatou fifi o te imiraa ïa i te hoê rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia vauvau i mua i te mau taata atoa i te evanelia a to tatou Fatu. Tera to tatou fifi, e na roto i te tauturu a te Atua e itehia ïa ia tatou te hoê rave‘a no te tatara i te reira fifi. Na tatou e haapapû e, aita anei e rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia rave hau atu i ta tatou i rave a‘e na, mai te mea e, e hinaaro tatou e pahono i te mau titauraa a to tatou Metua i te Ao ra ».4 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 156.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

E hopoi‘a na te melo tata‘itahi o te Ekalesia ia faaite i te evanelia.

E oaoa rahi to’u no to’u mau haamaitairaa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia, no to’u auhoaraa e te mau tane e te mau vahine o teie Ekalesia e o te tahi atu mau ekalesia. E oaoa rahi to’u no to’u mau hoa e rave rahi i roto i te mau ekalesia rau o te ao nei, i roto i tera fenua e tera fenua. E oaoa rahi to’u no taua mau auhoaraa ra, tera râ, eita vau e mauruuru e tae roa’tu i te taime a ti‘a ai ia‘u ia faaite ia ratou i te tahi o te mau mea aita â i fariihia e ratou.5

Te tono nei tatou i te mau misionare i roto i te mau nunaa o te fenua nei no te poro i te Evanelia mai tei heheuhia mai i teie nei anotau hopea. Tera râ, e ere te reira noa ta tatou hopoi‘a. I piha‘i iho noa ia tatou, te vai nei e rave rahi hanere e e rave rahi tauatini mau tamaiti e mau tamahine maitai a to tatou Metua i te Ao ra. Te ora nei ratou i rotopu ia tatou, te riro nei tatou ei mau hoa, tera râ, aita tatou e haapii nei ia ratou mai tei titauhia ia tatou, no ni‘a i te Evanelia ta tatou i ite e, e mana ïa no te Atua no te faaoraraa. Te rave nei te Peresideniraa o te Ekalesia i te mau mea atoa i au i to ratou puai ; te horo‘a nei ratou i to ratou taime i te ao, e e mea pinepine i te mau hora maororaa pô, ei maitai no te Ekalesia. Te mau taea‘e e rave nei i piha‘i iho ia ratou, te horo‘a atoa nei ïa i to ratou taime, na roto i te ratereraa e te haapiiraa i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e te hopoiraa i te Evanelia i te mau tamarii a to tatou Metua. Te haa nei te mau peresideni tĭtĭ, te mau melo apooraa teitei, te mau episekopo o te mau paroita e to ratou mau tauturu, ma te tuutuu ore no te haamaitai i te mau taata, e ua papû maitai ta ratou haamauruururaa. Tera râ, te rave ra anei tatou i te mau mea atoa i titauhia ia tatou, ia ti‘a’tu tatou i mua i te haavâraa a to tatou Metua i te Ao ra, a parau mai ai oia e, ua rave tatou i ta tatou hopoi‘a atoa no to tatou mau taata tupu, Ta’na mau tamarii ?6

Te hoê o te mau heheuraa matamua roa… i roto i te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau, te na ô ra ïa e :

« E teie nei inaha, te fatata mai nei te tau e tupu mai ai te hoê ohipa maere i rotopu i te mau tamarii a te taata nei…

« No reira, mai te mea e hinaaro to oe i te tavini i te Atua, ua ma‘itihia ïa oe i te ohipa i reira ». [PH&PF 4:1, 3.]

Aita e titauhia ia outou ia piihia ia haere i roto i te misioni no te poro i te parau mau. A haamata na ni‘a i te taata e ora ra i piha‘i iho i to outou fare na roto i te faaururaa i te ti‘aturiraa i roto ia’na, na roto i te faaururaa ia here oia ia outou no to outou parau-ti‘a, ua haamata ïa ta outou ohipa misionare i reira.

« No te mea inaha ua teatea te aua e ua ineine no te tau auhune ». [PH&PF 4:4.]7

Te ueueraa i te parau mau, e ere ïa i te hopoi‘a na te tahi taata ê atu, e hopoi‘a râ na outou e na’u ia hi‘o e, te haapiihia ra anei te evanelia a Iesu Mesia i roto i to’na viivii-ore i te mau tamarii a te taata nei. Aita anei te reira e faatupu nei i te mauruuru rahi i roto ia outou ?8

Te vai nei te rave‘a rahi roa no tatou tata‘itahi. Te hinaaro nei au e haapapû maitai i te ohipa misionare ta tatou tata‘itahi e rave i rotopu i to tatou mau taata tupu. Mai te mea e, e rave tatou ma to tatou itoito atoa, e maere ïa tatou i te rahiraa o te taata e faaroo mai, e eita ratou e mauruuru ia tatou no to tatou noa hopoiraa’tu i te parau mau ia ratou ra, e te iritiraa i to ratou mata i te mau hanahana e i te mau haamaitairaa ta to tatou Metua i te Ao ra i faaineine, e here atoa râ ratou ia tatou e e mauruuru ho’i ratou ia tatou e amuri noa’tu.

E rave rahi te mau mea ta te Fatu i tuu mai i ni‘a ia tatou tei ore â i fariihia e te tahi atu mau taata. E mea papû maitai e, eita tatou e tape‘a i te reira na tatou ana‘e. Ia vai râ i roto i to tatou aau te hinaaro ia faaite i te tahi atu mau varua atoa e rave rahi i te mau parau mau oaoa o te evanelia a Iesu Mesia.9

No reira, ia haere ana‘e tatou i mua, tatou tata‘itahi, tatou te vai ra te mana no te faauru i to tatou mau taata tupu e to tatou mau hoa, eiaha tatou e haamamahu. Aita e titauhia ia tatou ia faatupu i te riri i roto i te taata, e imi râ tatou i te rave‘a ia ite ratou e, te hinaaro nei tatou eiaha i te faariro ia ratou ei melo no te Ekalesia no to ratou noa ti‘araa melo, no te arata‘i mai râ ia ratou i roto i te Ekalesia ia ti‘a ho’i ia ratou ia fana‘o atoa i te mau haamaitairaa ta tatou e fana‘o nei.10 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 156.]

Mai te mea e, e ora tatou i te hoê oraraa hi‘oraa maitai, e riro ïa te reira ei faaitoitoraa ia vetahi ê ia haapii mai no ni‘a i te evanelia.

A haamana‘o e, e hopoi‘a ta tatou paatoa. Aita paha tatou e piihia i roto i te hoê â ohipa papû maitai, tera râ, i roto i te mau vahi faaearaa atoa te vai ra te rave‘a no tatou tata‘itahi no te faaite i te hoê varua hau e te here e te oaoa ia ti‘a i te reira mau taata ia haroaroa i te evanelia e ia haaputuhia mai i roto i te aua nănă.11

Te tahi noa tau mahana a‘e nei, i roto i te hoê tere no’na, ua paraparau te hoê tuahine to tatou i te hoê taata maramarama tei parau mai ia’na e, « aita ta’u e nehenehe e ti‘aturi mai ia outou, tera râ, te hinaaro nei au ia na reira atoa. E mea faahiahia mau ». Mai te reira atoa ïa no te mau tamarii e rave rahi a to tatou Metua, na roto i to ratou hi‘oraa i te huru o teie ohipa, na roto i to ratou hi‘oraa i te mau ohipa a te mau tane e te mau vahine tei farii i te parau mau, ua î ratou i te maere no te ohipa i ravehia, e no te hau e te oaoa e roaa i te feia tei haapa‘o, e ua hinaaro ratou ia roaa atoa te hoê tuhaa o te reira ia ratou ; e roaa te reira ia ratou mai te mea e, e faaroo to ratou.12

Ua hi‘o pinepine au, e te mana‘o nei au e, te rahiraa o outou tei farii i te iteraa misionare, e paturu mai outou ia‘u, oia ho’i, aita hoê tane e aore râ, hoê vahine maitai e nehenehe e parahi i piha‘i iho i te mau melo haapa‘o o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ma te tape‘a i to ratou mau iteraa no ni‘a i te mau mea ta ratou i ite a parahi ai ratou i piha‘i iho ia tatou. Ia faaru‘e mai ratou ia tatou, i te tahi taime e mea taa ê, tera râ, a vai noa ai ratou i roto i taua faaururaa ra no ô mai i te Fatu ra, tei mauhia e To’na ra mau tavini, o te tavini nei ia’na, i te rahiraa o te taime e haapoupou ratou ma te oaoa i te mau mea ta ratou i ite.13

Ua faaohipa te enemi i ta’na mau tautooraa puai roa a‘e no te tape‘a i te mau parau mau o te evanelia ia parare. E hopoi‘a na outou e na’u nei, ma te mărû e ma te here taea‘e e te faaroo, ia upooti‘a i ni‘a i te ino ta te enemi i ueue i roto i te aau o te mau tamarii a to tatou Metua, no te faaore i te mau mana‘o hape e vai ra i te tahi taime i roto roa i te feruriraa o te mau tane maitai e te mau vahine maitai, e no te haapii ia ratou i te evanelia a to tatou Fatu, o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa i te mau taata atoa o te ti‘aturi e o te haapa‘o.14

Te mana‘o nei au e, e ti‘a i teie faanahoraa rahi ta tatou e ti‘a nei ia faaite i taua huru hi‘oraa ra ia nehenehe i te mau taata i te mau vahi ta tatou e noho ra, e ere i te melo no te Ekalesia, na roto i te iteraa mai i ta tatou mau ohipa maitai, ia faahanahana i te i‘oa o to tatou Metua i te Ao ra. Tera to’u mana‘o no ni‘a i taua tumu parau ra. Te mea noa tei titauhia ia tatou ia rave maori râ, te faaiteraa ïa i te hi‘oraa maitai, ia riro ei tane maitai e ei vahine maitai, e e ite ïa ratou i te reira. Penei a‘e e faati‘a mai ratou ia tatou ia haapii ia ratou i te mau mea aita ratou i ite.15

Mai te mea e, tatou te mau melo o te Ekalesia, te haapa‘o ra tatou i te mau faaueraa a te Atua, mai te mea e, e tuu tatou i ni‘a i te parau mau i te faufaa i titauhia ia tatou, mai te mea e, e tuati to tatou oraraa i te mau mea nehenehe o ta’na mau haapiiraa, ia ti‘a ho’i i te mau taata ati a‘e i ô tatou, na roto i te hi‘oraa i to tatou huru, ia imi i te parau mau, te rave ra ïa tatou i te ohipa misionare faahiahia.16 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 156.]

E rave tatou i te ohipa misionare na roto i te tautururaa ia faaineine i te mau misionare no ananahi e na roto i te patururaa ia ratou i roto i ta ratou misioni.

E ere ta tatou misioni i te haapii-noa-raa i te Evanelia a Iesu Mesia e te oraraa i te reira, e misioni atoa râ na tatou te tonoraa i roto i te ao nei i ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine ia piihia ratou i tera taime e tera taime ia haa i roto i te ohipa a te Ekalesia. Ia haere ana‘e ratou, e ti‘a ïa ia ratou ia ineine maitai, ia ore ratou ia aueue i mua i te mau faahemaraa a te enemi ; ia riro ratou i roto i to ratou oraraa ei feia mâ e te viivii-ore e te parau-ti‘a i te hoê faito teitei roa, ei reira ho’i te mana o to ratou huru e itehia ai e te feia ta ratou e farerei atu. E ore te Varua o te Atua e parahi i roto i te mau sekene viivii, e parahi râ to’na Varua i piha‘i iho i te feia mâ e te maitai.

No reira, e mata na tatou i te [aupuru] i ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine i roto i te mana o te Varua o te Atua.17

Eiaha e vaiiho i ta outou mau tamarii ia paari ma te haapii ore ia ratou i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia. Eiaha e tia’i ia tono ia ratou i roto i te misioni no te haapii mai i te auraa o te evanelia. Te haamana‘o nei au i te taime tei te pae apatoa vau [ei misionare] a pae ahuru ma pae e aore râ, a ono ahuru matahiti i teie nei, ua haere maira te hoê taata no roto mai i te hoê utuafare rahi e ua parau maira e, « aita vau i ite eaha te parau e parau. Aita vau i ite eaha te parau e parau i teie mau taata ».

Na ô atu ra te hoê taea‘e e, « no te aha, a haapii ia ratou i te Bibilia. Haere a tii i ta oe Bibilia e a tai‘o i te Genese ». Na ô maira oia e, « aita vau i ite e, tei hea te Genese i roto i te Bibilia », na roto atu ho’i oia i te hoê… utuafare no te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei no te hopoi i te parau poro‘i o te ora e te faaoraraa i te mau taata i te pae apatoa. Area râ, aita i maoro i muri iho ua taui to’na feruriraa. Ua farii oia i te hoê iteraa papû no ni‘a i te parau mau na roto i te tuatapaparaa e te pure, e ua ite oia e, tei ô nei te evanelia, e ua nehenehe ia’na ia ti‘a i ni‘a i to’na na avae e ia faaite hua i to’na iho iteraa papû e e parau mau te evanelia a Iesu Mesia.18

Te faahiahia nei au i te faufaa o te faaineineraa no te ohipa. Aita e nava‘i te faaite-noa-raa te hoê tamaiti i to’na hinaaro, no to’na ti‘aturi i to’na na metua, ia rave i te mea ta raua i hinaaro ia rave oia, ia haere i roto i te ao nei e ia poro i te evanelia ; aita i nava‘i te pahono-noa-raa oia i te mau piiraa ta to tatou Metua i te Ao ra i tuu mai i tera taime e tera taime na roto i to’na mau tavini no te ohipa misionare ; e mea titauhia râ ia ma‘itihia oia no te ohipa, ia imi i te mau papa‘iraa mo‘a, e ia haapii mai i te mea ta te Fatu e ani ia’na ia ite. E mea faufaa ia paari ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine i roto i to ratou faaroo e ia ite mai to ratou mau metua i ite ra e, na to tatou Metua teie ohipa…

E mea faufaa a‘e hoê tatini tane aravihi i roto i te misioni i te hoê hanere aore i ite i te parau mau e o te ti‘a ia haapiihia hou a noaa ai ia ratou ia haapii atu ia vetahi ê.

Na to tatou Metua teie ohipa e eiaha roa e haafaufaa ore i te reira. E ohipa faufaa rahi roa te reira no tatou. E mata na tatou… i te rohi no te haamau i te faaroo i roto i ta tatou mau tamarii, ia tupu ho’i te hinaaro i roto ia ratou ia pahono i te mau piiraa atoa, e ia hinaaro i roto i te hohonuraa o to ratou aau ia parau e, « ua ineine au no te haere i te mau huru vahi atoa ta to’u Metua i te Ao ra e hinaaro ia haere au ».19 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 156.]

Ua tuuhia mai te hoê aniraa… ia tono tatou i ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine i roto i te misioni. … Ua riro ei oaoaraa no’u ia ite i te mau tane e te mau vahine ia haaputu i te moni e ia faanahonaho ia haere ta ratou mau tamarii i roto i te ao nei. I roto i te tahi tau hepetoma rii i ma‘iri a‘e nei… ua reva’tu te hoê taure‘are‘a i roto i te misioni, e te hapono nei… to’na na tuahine e piti i te hoê tuhaa o ta raua moni ohipa na‘ina‘i na’na ia nehenehe ia’na ia oaoa i te haamaitairaa o te hoê misioni. O’na te matamua o te hoê utuafare tamarii rahi o tei haere i te misioni no te ueue i te parau mau. … Te ite nei au i te oaoa o te tae mai i roto i te aau o teie na tamahine maitai e piti tei roaa te faaroo no te horo‘a i ta raua rave‘a na to raua taea‘e ia nehenehe ho’i ia’na ia tavini i te Fatu i roto i te misioni. E farii ïa raua i te haamaitairaa e tae mai na roto mai i te haapiiraa i te Evanelia, ia au i te ti‘a ia raua ia farii ma te ore raua iho e rave i te reira ohipa.20

Te feruri nei au… i to tatou mau ti‘a i roto i te misioni, tei purara haere i tera tuhaa e tera tuhaa o teie nei fenua e i roto i te tahi mau fenua êê. A pure no ratou, e te mau taea‘e e te mau tuahine. E hinaaro ratou i te tauturu a te Fatu e e hinaaro ratou i to tatou faaroo e ta tatou mau pure. A papa‘i ia ratou e a faaitoito ia ratou, e ia farii ana‘e ratou i te rata no te utuafare mai, e ite ïa ratou e, te haamana‘o-noa-hia ra ratou i te mau taime atoa.21

E rave tatou i te ohipa misionare na roto i te faaineineraa ia tavini tatou iho i te hoê misioni.

Eita e maoro roa e tae mai te titauraa i te mau tane e i te mau vahine aravihi i roto i teie Ekalesia no te haapii i te parau mau i te mau tuhaa o te fenua nei tae roa mai i teie taime ua opanihia tatou ia tomo atu i reira e : e mai te mea e, e hinaaro tatou i te oaoa mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua i piha‘i iho i te mau taata ta’na i haamaitai mai ia tatou i ô nei, ei feia pipiri ore ïa tatou i roto i to tatou oraraa e ti‘a ai : e faaineine ana‘e ia tatou no te ohipa, e e haere ana‘e i roto i te ao nei, e e poro ana‘e i te parau mau, ia tae mai te taime, e ia riro tatou ei rave‘a i roto i te rima o to tatou Metua no te faaho‘i mai i ta’na mau tamarii ia’na ra na roto i te haapiiraa ia ratou i te mau mea nehenehe o ta’na evanelia.22

Te tahi noa tau matahiti rii i ma‘iri a‘e nei e rave rahi o to’u mau hoa e mea maitai roa to ratou oraraa, te vai ra ta ratou te mau mea atoa no te oraraa nei, e e rave rahi mau mea faahiahia, ia tae atu râ te parau e, e mea ti‘a ia ratou ia haere i te misioni, ua parau te tahi pae e : « Aita ta’u e nehenehe e faaru‘e i ta’u ohipa imiraa moni, aita ta’u e nehenehe e haere e e faaru‘e mai i ta’u mau tao‘a ». Tera râ, ua reva ê ta ratou ohipa imiraa moni e ua faaru‘e mai ia ratou. Te mau mea ta ratou i mana‘o e, eita ta ratou e nehenehe e faaru‘e, aita ïa i raro a‘e faahou i ta ratou faatereraa, e e rave rahi o teie mau taata maitai i teie mahana o te oaoa roa ahiri e, e nehenehe ta ratou e ho‘i faahou hoê ahuru matahiti i muri, e ahiri e, ua piihia ratou ia haere e tavini i te Fatu, e parau ïa ratou e : « E faaau vau i ta’u mau ohipa, te oaoa nei au no te rave‘a i pupuhia mai ia‘u ia riro ei taata utuutu no te ora e te faaoraraa ».

… A feruri na i ta tatou mau rave‘a e to tatou mau haamaitairaa, ia nehenehe ia parahi i roto i te fare o te mau taata teitei o te ao nei e ia haapii ia ratou i te Evanelia a Iesu Mesia ; a feruri na eaha te auraa ia parahi i piha‘i iho i te mau taata tei ore i mau i te mana mo‘a, e ia haapii ia ratou i te faanahonahoraa no te faaoraraa e ia faataa ia ratou i te rave‘a e ti‘a ai ia ratou ia fana‘o atoa i te mau haamaitairaa o te mana mo‘a ta outou e fana‘o nei.

Te ite nei au e, e mea pipiri te tahi pae o tatou. Te oaoa nei tatou i to tatou mau haamaitairaa, te oaoa nei tatou ia haatihia i te mau mea maitai o te oraraa e ia apitihia tatou i te mau tane e te mau vahine maitai a‘e e itehia i te ao nei, e no reira, mo‘ehia’tura ia tatou ta tatou hopoi‘a i mua ia vetahi ê. Aue ïa tatou i te oaoa e, mai te mea e, e nehenehe ta tatou i te tutava ia riro ei mau taata puai atu no te maitai i roto i te ao nei na roto i te utuuturaa i te mau taata aitâ i maramarama’tura i te Evanelia a to tatou Fatu.

E rave rahi o tatou ua ma‘iri te afaraa o te oraraa nei, e rave rahi o tatou te faaoti nei i ta tatou ohipa Te hinaaro nei te Ekalesia i te misionare i roto i te aua. E mau taata tei maramarama i te Evanelia e te vai ra te hinaaro i roto ia ratou ia horo‘a i to ratou ora no te reira, mai te mea e titauhia, e ia parau ana‘e au e, te hinaaro nei tatou i te misionare, te parau nei ïa vau e, te hinaaro nei te ao ia ratou.23

Tei mua ia tatou ta tatou aua misionare. Te hinaaro nei te mau tamaiti e te mau tamahine a to tatou Metua ia tatou. …Te vai ra i roto i teie Ekalesia e rave rahi tauatini tane e te vahine o te ti‘a ia haapii i te evanelia e e hau atu to ratou aravihi i te haapii na roto i te raveraa i ta ratou hopoi‘a i roto i te misioni. E haamaitaihia ïa ratou e te mau rave‘a, e nava‘i no te tauturu ia ratou ia rave i te ohipa ta te Fatu e hinaaro nei ia rave tatou.24

I te mea ho’i e, te fatata mai nei te taime e tuuhia ai te mau auri i raro, e e marua ai ho’i te mau patu e tape‘a nei i te haaparareraa o te evanelia, e ia faaroo ho’i outou i te reo o te Fatu, na roto i to’na mau tavini, « a faaineine no te haere i roto i te ao nei no te poro i te evanelia », eiaha e rave mai ta Iona i rave, eiaha e tamata i te tapuni e aore râ, i te faaru‘e i ta outou ohipa ; eiaha e horo‘a i te mau otoheraa e aita ta outou e rave‘a no te haere ; eiaha e tuu i te mau mea maamaa i mua i ta outou hi‘oraa atea o te ore outou e ite faahou i te oraraa mure ore i mua i te aro o to outou Metua i te Ao ra, o te tae mai na roto ana‘e i te faaroo e te raveraa i ta’na ohipa. Ia faanahonaho na te mau taata atoa i to ratou utuafare ; te mau taata atoa e mau nei i te autahu‘araa, ia faanahonaho ia’na iho, e ia tae mai te piiraa mai roto mai i te mau tavini o te Fatu, i te parauraa ia’na ia haere i roto i te ao no te haapii i te parau mau, no te faaara i te mau tamarii a te taata nei, mai ta to tatou Metua e titau nei ia faaarahia ratou, eiaha na te hoê taata e tapuni i muri i te hoê mea maamaa, ia horomiihia, mai te mea e, e ere na te hoê i‘a rahi, na te mau mea maamaa ïa o te ao nei. [A hi‘o Iona 1:1–17.]25

E ere i te ohipa ohie ; penei a‘e e ere i te hoê mea au roa ia tonohia i roto i te ao nei, ia faaru‘e i te mau taata tei herehia e tatou, te parau atu nei râ vau ia outou e, e hoo mai te reira i te hau e te oaoa i ô atu i te mau iteraa atoa, no te feia faaroo, no te feia o te faaoti i taua faaueraa ra mai tei titauhia ia ratou, e e faaineine te reira ia ratou, i tae i te taime i faataahia, ia hope te ohipa o te oraraa nei, ia ti‘a i mua i te aro o tei Hamani ia ratou ra, ia fariihia ratou e A’na no te ohipa ta ratou i rave.26

Te pure nei au ia vai mai to’na Varua i roto i [te Ekalesia], ia vai i roto i to tatou aau te here o te mau tamarii a to tatou Metua, ia ite ho’i tatou i te faufaa o ta tatou misioni i roto i te ao nei, a haru ai tatou i te mau mea e ere i ta tatou, e mau mea râ i horo‘a-tarahu-hia ia tatou ei mau tiaau, ia ore tatou e haamo‘e i te horo‘a faito ore, te haamaitairaa faito ore, e roaa ia tatou, oia te haapiiraa i te evanelia e te faaoraraa i te varua o te mau tamarii a te taata nei.27 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A feruri maite i te mau parau a te peresideni Smith i roto i te « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith » (te mau api 145–46). I to outou mana‘oraa, no te aha oia i ti‘aturi papû ai e, e maitai te ohipa misionare i Europa, noa’tu te pato‘ito‘iraa i farereihia e a’na ? Nahea e ti‘a ai i to’na hi‘oraa maitai ia tauturu ia outou mai te mea e, e pato‘i mai te mau melo o to outou utuafare e aore râ, to outou mau hoa, i ta outou aniraa manihini ia haapii i te evanelia ?

  2. A tai‘o faahou i te tuhaa matamua o te mau haapiiraa (te mau api 146–48). Eaha te tahi mau rave‘a ta outou i ite e, e mau rave‘a maitai a‘e no ta outou mau tautooraa ia faaite i te evanelia i te mau taata e noho ra i to outou vahi e i te mau hoa ?

  3. A tai‘o ai outou i te tuhaa e haamata i te api 149, a feruri i te hoê hi‘oraa ta outou i ite a arata‘i ai te hi‘oraa maitai o te hoê melo no te Ekalesia i te hoê taata ia apo hau atu i te parau no ni‘a i te Ekalesia. Eaha te tahi atu mau tumu i riro ai te oraraa i te mau ture a te Ekalesia ei mea faufaa rahi i roto i te ohipa misionare ?

  4. I ni‘a i te mau api 151–52, a imi i te mau mea e ti‘a i te mau misionare e faaineine ra ia rave no te faaineine ia ratou i te pae varua no ta ratou misioni (a hi‘o atoa PH&PF 4). Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine ia faaineine ? Nahea e nehenehe ai i te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu ia tauturu ?

  5. A tai‘o faahou i te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (te mau api 152–55). Eaha te tahi mau « mea maamaa » o te tape‘a ia tatou ia rave i te hoê misioni ? Eaha te tahi mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te ohipa a te mau misionare faaipoipohia ? A feruri maite i te mea e ti‘a ia outou ia rave no te faaineine ia outou iho no te ohipa misionare.

Te mau papa‘iraa mo‘a : Mataio 5:14–16 ; Mareko 16:15–16 ; 1 Timoteo 4:12 ; Alama 17:2–3 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 31:1–8 ; 38:40–41

Tauturu haapiiraa : « Mai te mea e, e faaohipa outou i te mau rave‘a rau no te haapii, e maitai atu ïa te haroaroaraa e te haamana‘oraa o te mau piahi i te mau parau tumu o te evanelia. Mai te mea e, e ma‘iti-maite-hia te rave‘a haapiiraa, e hau atu ïa te maramarama, te anaanatae e te haamana‘ohia te hoê parau tumu » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 89).

Te mau nota

  1. « New Year’s Greeting », Millennial Star, 6 no tenuare 1921, 2.

  2. « Greeting », Millennial Star, 10 no tiurai 1919, 441.

  3. « New Year’s Greeting », Millennial Star, 1 no tenuare 1920, 2.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 37–38.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 159.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1916, 46.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 50–51.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1929, 23.

  9. I roto i te Deseret News, 25 no tiunu 1950, Church section, 2.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1948, 162.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1950, 170.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1913, 103.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 49.

  14. « The Importance of Preparing », Improvement Era, Mati. 1948, 139.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1941, 26.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 49.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa1932, 25.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 166.

  19. « The Importance of Preparing », 139.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1935, 45.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1941, 98.

  22. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 51.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1933, 27–28.

  24. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, 125.

  25. I roto i te Conference Report, Tiunu 1919, 44.

  26. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 53.

  27. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 51.

Ua tavini o George Albert Smith ei peresideni no te Misioni no Europa mai te matahiti 1919 e tae atu i te matahiti 1921.

« I roto i te mau vahi faaearaa atoa te vai ra te rave‘a no tatou tata‘itahi no te faaite i te hoê varua hau e te here e te oaoa ».

« Te vai ra i roto i teie Ekalesia e rave rahi tauatini tane e te vahine o te ti‘a ia haapii i te evanelia e e hau atu to ratou maitai i te raveraa i ta ratou hopoi‘a i roto i te misioni ».