Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18 : A Faaea noa i te Pae o te Fatu.


Pene 18

A Faaea noa i te Pae o te Fatu

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou nei i te mau faaueraa ia ti‘a ho’i ia tatou ia pato‘i i te ino e ia roaa te oaoa.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

E rave rahi matahiti te taviniraa te papa ruau o George Albert Smith, oia ho’i, o George A. Smith i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e i roto i te Peresideniraa Matamua ei tauturu no Brigham Young. Ua faahiti pinepine o George Albert Smith i te a‘o ta to’na papa ruau i mataro i te horo‘a i to’na utuafare : « Te vai ra hoê reni faataa-ê-raa papû i ropu i te pae o te Fatu e i te pae o te diabolo. Mai te peu e, e faaea noa outou i te pae o te Fatu e vai noa ïa outou i raro a‘e i ta’na faaururaa e aita ïa te hinaaro i roto ia outou ia rave i te ino ; mai te mea râ e, e ou‘a outou hoê initi i ô mai i te reni i te pae o te diabolo, tei roto ïa outou i te mana o te faahemaraa, e mai te mea e, e manuïa oia, eita ïa e nehenehe ia outou ia mana‘o e aore râ, ia feruri maitai no te mea ua mo‘e ia outou te Varua o te Fatu ».

Ua parau o George Albert Smith e, ua faaohipa oia i teie a‘o i roto i to’na oraraa taatoa no te arata‘i i ta’na mau ma‘itiraa : « Ia faahemahia vau i te tahi taime ia rave i te hoê mea, ua ui au ia‘u iho e, ‘Tei teihea pae au o te reni ?’ Mai te mea e, ua faaoti au ia vai i te pae maitai, te pae o te Fatu, e rave ïa vau i te ohipa ti‘a i te mau taime atoa. No reira, ia tae ana‘e mai te faahemaraa, a feruri, na roto i te pure, i to outou fifi e na te faaururaa a te Fatu e tauturu ia outou ia rave i te hoê faaotiraa paari. To tatou paruru tei te pae ana‘e ïa o te Fatu ».1 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 215.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

No te faaea i te pae o te Fatu, e titauhia ia haapa‘o ti‘a roa i te mau faaueraa.

Tei te pae o te Fatu e itehia ai te taatoaraa o te parururaa, te taatoaraa o te parau-ti‘a e te taatoaraa o te oaoa. Mai te mea e, te haapa‘o nei outou i te mau faaueraa a te Atua na roto i te haapa‘oraa i te mahana sabati, tei te pae o te Fatu ïa outou. Mai te mea e, e rave outou i to outou mau pure mo‘emo‘e e to outou mau pure utuafare, tei te pae o te Fatu ïa outou. Mai te mea e, te mauruuru nei outou no te maa e te faaite ra outou i te mauruuru i te Atua, tei te pae o te Fatu ïa outou. Mai te mea e, te here nei outou i to outou taata tupu mai to outou here ia outou iho, tei te pae o te Fatu ïa outou. Mai te mea e, e mea parau-ti‘a outou i roto i ta outou ohipa e to outou mau hoa, tei te pae o te Fatu ïa outou. Mai te mea e, te haapa‘o ra outou i te Parau Paari, tei te pae o te Fatu ïa outou. E no reira, e nehenehe ta’u e haere noa mai teie te huru i roto i na Ture Hoê Ahuru e i roto i te tahi atu mau faaueraa ta te Atua i horo‘a mai no te arata‘i ia tatou e te parau faahou nei au e, te mau mea atoa e haafaufaa nei i to tatou oraraa e o te faaoaoa ia tatou e o te faaineine ia tatou no te oaoa mure ore, tei te pae ïa o te Fatu te reira mau mea. Te imiraa i te hape i roto i te mau mea ta te Atua i horo‘a mai ia tatou ei arata‘i ia tatou, e ere ïa te reira i te pae o te Fatu.2 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 215.]

[Ua parau mai te Fatu e] ; « Aita e ti‘a ia‘u ia hi‘o noa’tu i ni‘a i te hara ma te faati‘a i te reira ; » [PH&PF 1:31]. No te aha ? No te mea ua ite Oia e, mai te mea e, e rave tatou i te hara, e ere ïa tatou i te haamaitairaa ta tatou e fana‘o ahiri aita tatou i faaru‘e i te e‘a e tae atu ai i taua haamaitairaa ra.3

I te tahi taime te faaroo nei tatou i te hoê taata ia parau e, « Aita vau e haape‘ape‘a roa. Eita te Fatu e faautu‘a rahi roa ia tatou mai te mea e, e rave tatou maa vahi iti noa ». Te taata e parau mai te reira te huru, tei te pae a‘e na ïa oia o te diabolo, e aita outou e hinaaro e faaroo ia’na no te mea, mai te peu e, e faaroo outou, e nehenehe ïa outou i te haavarehia. Te taata tei roto ia’na te Varua o te Fatu eita ïa oia e parau mai te reira te huru. Te Fatu iho tei parau mai e, e mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa : « Te vai nei te hoê ture, o tei faatumu-mau-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao, ei ni‘a iho i te reira te mau haamaitairaa atoa i faatumuhia’i ». (PH&PF 130:20.) Na te evanelia a Iesu Mesia e haapii ia tatou e nahea e roaa ai taua haamaitairaa ra.4

E horo‘a mai to tatou Metua here i te Ra‘i ra i te mau faaueraa ia tatou no te tauturu ia tatou ia roaa te oaoa.

A hi‘o ai Oia i te huru o Ta’na mau tamarii, e ma te ite e, e hinaaro ratou i te arata‘iraa, i roto i To’na maitai ua horo‘a mai Oia ia tatou i na Ture Hoê Ahuru, e i te tahi atu mau faaueraa tei horo‘ahia mai i tera e tera taime, no te tauturu ia tatou ia roaa te oaoa. Te hi‘o nei outou i te taata ia horo i tera e tera vahi i roto i te ao nei, no te imi i te oaoa aita râ e itehia. Ahiri pai ratou e parahi maa taime rii no te farii i te haapiiraa a te Fatu, e iteahia ïa te oaoa, eita râ te reira e iteahia ia ratou na roto i te tahi atu rave‘a.5

I to’u tamarii-rii-raa ua ite au, e aore râ, ua mana‘o vau e, ua ite au e, te mau faaueraa a te Fatu o Ta’na ïa mau ture e Ta’na mau faatureraa no te arata‘i ia‘u. Ua mana‘o vau e ua ite au e, te haapa‘o-ore-raa i taua mau ture ra, e tae mai te faautuaraa, e mai te hoê tamarii, te feruri nei au e, ua mana‘o vau e, ua faanaho te Fatu i te mau ohipa e ua faataa i te mau mea i roto i teie oraraa ia ti‘a ia‘u ia haapa‘o i te tahi mau ture, aita ana‘e, e tae o‘io‘i mai te faautuaraa. Tera râ, ia paari mai au, ua haapii mai au i te haapiiraa na roto i te tahi atu hi‘oraa, e i teie nei, no’u nei, te mau ture a te Fatu, ia au i te piiraa, te a‘oraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau heheuraa a te Fatu ia tatou i teie anotau o te ao nei, ua riro ïa ei pehe mărû no te reo o to tatou Metua i te ra‘i ra i roto i To’na aroha ia tatou. Ua riro te reira ei haapiiraa e ei a‘oraa na te hoê metua here tei mana‘ona‘o i to tatou oraraa maitai, hau atu i te mana‘ona‘oraa a to tatou mau metua i te tino nei, e no reira, mai te mea ra ia‘u e, te mea tei parauhia i te hoê taime i te i‘oa teimaha ra, e ture, ua riro mai ïa i teie nei, ei haapiiraa nehenehe e te maitai na te hoê Metua paari i te Ao ra. E no reira te parau nei au e, e ere i te mea teimaha no’u ia ti‘aturi e, e mea maitai a‘e no’u ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua.6

Te tumu i roaa ai ia‘u e i to’u utuafare te mau oaoa atoa, no to matou ïa tamataraa i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e i te oraraa ia ti‘amâ no te farii i te mau haamaitairaa ta’na i fafau i te mau taata e faatura ia’na e e haapa‘o i ta’na mau faaueraa.7

Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te haapiiraa e i te a‘o ta te Fatu i horo‘a mai, e riro ïa to tatou haere‘a ei haere‘a oaoa. Eita paha e riro ei haere‘a ohie e te mărû i te mau taime atoa, tera râ, i te pae hopea e hope ïa te reira haere‘a i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, e e roaa te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore ia tatou.8 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 215.]

E tamata te enemi i te arata‘i ê ia tatou i rapae i te e‘a afaro na roto i ta’na mau haavareraa e ta’na mau peu ino e te ha‘uti.

E piti na faaururaa i roto i te ao nei i teie mahana e mai tahito mai â te reira. E faaururaa maitai te hoê, e faaururaa o te faaite mai i te oaoa e o te hamani i te huru o te taata. Area te tahi ra, e haamou ïa, e faariro ïa i te mau taata ei mau demoni, e faaino e e haaparuparu ho’i. Te haru nei to tatou mana‘o i ni‘a i teie na huru e piti. No ô mai te hoê i to tatou Metua i te Ao ra ra, e te tahi ra, no ô mai ïa i te tumu o te ino tei vai na i roto i te ao nei mai te omuaraa mai â, e o te imi nei i te haamouraa o te utuafare o te taata nei.9

E hope paatoa tatou i te faahemahia ; aore e taata e ore e faahemahia. E faaohipa te enemi i te mau rave‘a atoa no te haavare ia tatou ; ua tamata oia i te rave i te reira i ni‘a i te Faaora o te ao nei, aita râ i manuïa. Ua tamata oia i ni‘a i te tahi atu mau taata e rave rahi tei mau i te mana o te Atua, e i te tahi taime ua itehia ia’na te vahi paruparu e ua ere te reira taata i te mea e riro mai ei haamaitairaa rahi ahiri oia i vai haapa‘o noa.10

I te hoê taime ua parau mai te hoê taata ia‘u e aore râ, ua parau oia i roto i te hoê vahi tei reira vau « No te aha teie mau taata i ô nei i mana‘o ai e, ua î au i te diabolo, aita ho’i au i î i te diabolo ». E ua parau atu ra vau ia’na e, « e ta’u taea‘e, ua ite a‘e nei oe i te hoê taata tei ite e, ua î oia i te diabolo ? Tera ïa te hoê o te mau rave‘a haavare a te diabolo : E haru oia ia oe e e paruru ia ore oe e ite i te reira. E tera ïa te tahi o to tatou mau fifi.11

E rave rahi hanere matahiti i ma‘iri, ua ite te peropheta Nephi eaha te mau mea e tupu mai, e aro te taata te tahi e te tahi, e e huna i te mana o te Varua Maitai e i tei Mo‘a no Iseraela, e haapii ratou i te mau faaueraa a te taata. I roto i te ao nei i teie mahana te vai ra hoê faaururaa o te tamata nei i te tura‘i i te taata ia ti‘aturi e, na roto i to ratou iho maramarama e na roto i to ratou iho puai e roaa ia ratou te ora mure ore. Te hinaaro nei au… e tai‘o i te parau a Nephi :

« E e parau te taata e rave rahi e, a amu, a inu, e ia oaoa ; Area râ, a măta’u i te Atua, e faati‘a ho’i oia ia oe i te raveraa i te hara iti ».

Te hinaaro nei au ia tapa‘o outou i teie parau : « e faati‘a ho’i oia ia oe i te raveraa i te hara iti ». Ua ite taua enemi aravihi ra e, mai te peu e, e nehenehe ta’na e tura‘i i te hoê tane e aore râ, i te hoê vahine ia rave i te tahi ino iti na‘ina‘i, te atearaa o to ratou tomoraa i roto i to’na aua, te reira atoa ïa te atearaa o to ratou riroraa i roto i to’na mana.

« Area râ, a măta’u i te Atua, e faati‘a ho’i oia ia oe i te raveraa i te hara iti : oia ïa, a haavare rii, a faahapa i te tahi no ta’na parau, a ô i te apoo no to oe taata tupu ; e ere te reira i te hara. A rave ho’i i teie mau mea atoa, ananahi ho’i e pohe ai tatou : e mai te mea e hara ta tatou, e papa‘i mai te Atua ia tatou i te ta‘iriraa iti, e i te hopea ra, e faaorahia’i tatou i te basileia o te Atua ». [2 Nephi 28:8.]

E ere anei o te reira mau ta te diabolo e parau nei i te mau tamarii a te taata nei i teie mahana ma te maramarama maitai mai tei papa‘ihia ? E, a rave i te hara iti, e ere te reira i te hara, a haavare rii, e ere te reira i te fifi rahi, e faaore mai te Fatu i te reira e e papa‘ihia oe i te ta‘iriraa iti e i te pae hopea e faaorahia oe i roto i te basileia o te Atua. Tera ta’na e parau i te tane e aore râ, i te vahine tei haapiihia i te Parau Paari, i te na-ô-raa e, a inu i te ti maa vahi iti, eita oe e ino ; a faaohipa i te avaava maa vahi iti, aita e itehia te taa-ê-raa ; aita e ino ia inu i te ava maa vahi iti. E mau mea na‘ina‘i teie ; i te mau taime atoa e haamata oia na ni‘a i te mea iti i tera taime e tera taime, eiaha te taatoaraa i te taime hoê. Te hinaaro nei au ia haamana‘o tatou i te reira. … Na teie mau muhumuhu iti ha‘iha‘i roa e haavare i te taata e o te tuu ia tatou i roto i te mana o te diabolo…

E i muri iho te parau nei o Nephi e :

« E te tahi pae, e faahau oia ia ratou, e e faataoto ho’i ia ratou i te taoto hau roa, e parau ai ratou e, E maitai to Ziona ; oia ïa, ua manuïa Ziona, e maitai to’na ; e na reira te diabolo i te haavare i to ratou varua ».

I teie nei, te hinaaro nei au ia tapa‘o outou i teie : « e na reira te diabolo i te haavare i to ratou varua, e te arata‘i maite atu ho’i ia ratou i raro i hade ». [2 Nephi 28:21.] E tera ïa ta’na huru raveraa, tera mau ïa ta’na huru raveraa. Eita oia e haere tino mai e haru ia outou no te hopoi ia outou i roto i to’na vahi, e muhumuhu mai râ oia, « a rave i teie ino iti », e ia manuïa oia i roto i te reira, te tahi ino iti e te tahi faahou, e, ia au i te parau i faahitihia ra, « e na reira oia i te haavare i to ratou varua ». Tera ta’na raveraa. E tura‘i oia ia outou ia ti‘aturi e, te roaa nei te hoê mea ia outou, i te taime iho a ere ai outou. No reira, i te mau taime atoa aita tatou e haapa‘o i te hoê ture a te Atua e aore râ, aita e haapa‘o i te hoê faaueraa, te haavarehia ra ïa tatou, no te mea, aore e apî i roto i teie ao e aore râ, i roto i te ao amuri a‘e maori râ na roto i te haapa‘oraa i te ture a to tatou Metua i te Ao ra.

…Teie parau taa ê, « e e arata‘i maite atu ho’i oia ia ratou i raro i hade » e parau faufaa roa, o tera ïa ta’na raveraa. Te fati nei te mau tane e te mau vahine i te ao nei i teie mahana i raro a‘e i taua faaururaa ra, e te hutihia nei ratou i tera vahi e tera vahi, te haere noa ra taua muhumuhu ra, e aita ratou e taa ra e, eaha ta te Fatu e hinaaro nei ia ratou, te tamau noa ra ratou i te haere i roto i te pae o te ino, i raro a‘e i to’na mana i te vahi aore te Varua o te Fatu e haere.

Te parau faahou ra oia e : …

« E inaha, te taparu atu ra oia i te tahi pae, e te parau atu ra oia ia ratou e, aita e hade ; e te na ô atu ra oia ia ratou e, aita vau e diabolo, aita roa ho’i e diabolo ; e na reira oia i te parau riirii i to ratou tari‘a, ia tape‘a oia ia ratou i to’na mau fifi ri‘ari‘a, aita roa e ora i te reira ». [2 Nephi 28:22.]

E tena na, e au mau taea‘e e au mau tuahine, tera ïa te huru o te ao nei i teie mahana. Eita ta Nephi e nehenehe e parau maramarama’tu â ahiri e tei ô nei oia i roto i te ao nei i teie nei. E te rave nei te enemi i te ohipa, e no te mea ua hinaaro to tatou Metua i te Ao ra ia paruru i ta’na mau tamarii i te ino o taua haapiiraa ra e o taua ti‘aturiraa ra, ua tono mai oia i te tamaiti peropheta ra, o Iosepha Semita, i roto i te ao nei, e ua horo‘a ia’na i te mana o te Atua, no te faati‘a i Ta’na Ekalesia, e ia haamata faahou i te haapii i te parau mau i te mau tamarii a te taata nei, ia arata‘ihia ho’i ratou i rapae i te hape o to ratou mau haere‘a.12

E haapii tatou ia haavî i to tatou mau hiaai, to tatou mau hinaaro iino. E haapii tatou ia pato‘i i te mau faahemaraa. No reira tatou i tae mai ai i ô nei, e no te tauturu ia tatou ia rave maitai roa i te reira, ua faaho‘ihia mai te evanelia i ni‘a i te fenua nei, e ua ti‘a ia tatou ia rave i te reira, e ua roaa te puai ia tatou na roto i te puai o te Varua Maitai. Aita i roaa noa ia tatou te paari o te hoê taata iti nei, e to’na mau oti‘a no te oreraa e ite i te parau mau—ua aifaito to tatou paari e to’na, e taa ê atu i te reira, tei ia tatou atoa te paari no roto mai i to tatou iteraa i te parau mau e te iteraa i te tumu o to tatou oraraa.13 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te mau api 215.]

E nehenehe ia tatou ia tinai i te ino na roto i te faaotiraa ia tuu ia tatou i raro a‘e i te mana faauru o te Fatu.

Te haamana‘o nei au e rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei i te hoê taata maitai, i taua taime ra, e raatira oia no te tomite hi‘opo‘a o te Universalist Church of America. Ua haere mai oia i ô nei no te mata‘ita‘i ia [Salt Lake City] e ua haere oia i roto e piti pureraa Haapiiraa Sabati ta tatou. I roto i te hoê o te mau piha haapiiraa a te mau [tamarii] ua tupu to’na anaanatae rahi. I te pae hopea, ia fatata te [piha haapiiraa] i te faaoti, ua na ô a‘e ra te peresideni e, « aita anei oe e hinaaro e paraparau i te tahi mau parau rii i te [piha haapiiraa] ? … Na ô maira oia e, « te hinaaro nei au e faahiti i te tahi mau parau ». Ua parau a‘e ra oia e, « ahiri e ti‘a noa a‘e ia‘u ia ora i roto i tera huru o ta’u i ite i roto i taua… piha iti na‘ina‘i ra i roto i teie pureraa haapiiraa sabati i teie po‘ipo‘i, e riro mau ïa vau ei taata maitai ». [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 215.]

Ua feruri au i te reira e rave rahi taime. E ma‘iti maite tatou i te mata‘i ta tatou e huti, ia ti‘a ia tatou ia ora ma te tino maitai. Tera râ, i te tahi taime, no to tatou haapa‘o ore, te tuu nei tatou ia tatou iho i roto i te mau arata‘iraa faufau o te haamou roa i to tatou paari i mua i te ino, e e arata‘ihia tatou i roto i te mau mea o te ore e ti‘a ia tatou ia rave, e o ta tatou e ore e rave ahiri e, tei raro a‘e tatou i te faaururaa a te Fatu. Ahiri e faahaehaa tatou ia tatou, ahiri e pure tatou, ahiri e ora tatou i te hoê oraraa ma te parau tatou i te mau hora atoa o to tatou oraraa e, « e te Metua i te ra‘i ra, te hinaaro papû nei au ia rave i te mea ta oe e hinaaro ia rave au », e faufaahia ïa to tatou oraraa i te mau mahana atoa a ratere ai tatou i roto i teie oraraa tahuti nei.14

Na tatou e ma‘iti i te vahi i reira tatou e haere atu ai. Ua horo‘a mai te Atua i to tatou ti‘amâraa. Eita Oia e iriti ê atu i te reira ia tatou nei, e mai te peu e, e rave au i te ino e ia haere i te pae o te diabolo, te rave ra ïa vau i te reira no te mea te vai ra te hinaaro e te mana i roto ia‘u no te rave. Eita e ti‘a ia‘u ia faahapa i te tahi taata ê atu, e mai te mea e, e faaoti au ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia ora mai te ti‘a ia‘u ia ora, e ia ti‘a noa i te pae o te Fatu, te rave ra ïa vau i te reira no te mea e mea ti‘a ia‘u ia rave, e e farii ïa vau i to’u haamaitairaa no te reira. E ere ïa i te hopearaa o te ohipa i ravehia e te tahi atu taata.15

E mea ti‘a ia tatou te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ia ora i to tatou oraraa ia ti‘a ho’i ia tatou ia faauruhia i te mana o te Fatu, e ia ti‘a ia tatou ia faaru‘e i te mau mea e tura‘i ra ia tatou ia haamou i to tatou mana ia farii i te basileia tiretiera.16

A ara e ia tanuhia to outou avae i ni‘a i te păpă. A ara ia ite outou i te mau hinaaro o te Fatu no ni‘a ia outou, e ia ite ho’i outou i te reira mau hinaaro ra, a ara ia haapa‘o i Ta’na mau ture e Ta’na mau faaue. A ara ia ti‘a i to outou oraraa mâ ia faatae mai i ni‘a ia outou i te mana o te Varua Mo‘a, no te mea, mai te mea e, e mea mâ outou e te viivii-ore e te parau-ti‘a, aita ïa to te diabolo e mana no te haamou ia outou.17

Te pure nei au ia hi‘opo‘a tatou ia tatou iho e ia ite e, tei te hia pae tatou ; e mai te mea e, tei te pae tatou o te Fatu, a faaea noa ïa i reira, no te mea, o te oaoa mure ore ïa te reira i roto i te hoaraa o te mau tane e te mau vahine maitai roa a‘e tei ora i ni‘a i te fenua nei.

Mai te mea e, ua hahi ê tatou, mai te mea e, aita tatou i haapa‘o maitai ; mai te mea e, ua faaroo tatou i te faahema e ua haere i ô mai i te reni no te rave i te mau mea ta te ao nei e mana‘o nei e, e mea au roa e ua parau mai te Fatu e, e ere i te mea maitai no tatou, e mata na tatou i te ho’i o‘io‘i mai i te tahi pae, a ani i te Fatu ia faaore mai i ta tatou ohipa maamaa, e na roto i ta’na tauturu ia ora faahou i te oraraa o te horo‘a mai i te ora mure ore.18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A tai‘o « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith » (api 205) e Moroni 7:10–19. Nahea outou e ite ai e, tei « te pae o te Fatu outou » ? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te tauturu te tahi i te tahi ia faaea noa i te pae o te Fatu ?

  2. I roto i te paratarafa matamua i te api 207, te faaite nei te peresideni Smith e rave rahi mau faaueraa o te ti‘a ia tatou ia haapa‘o no te faaea noa i te pae o te Fatu. Eaha te tahi atu mau ture ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou no te tauturu ia tatou ia faaea noa i To’na ra pae ?

  3. A tai‘o ai outou i te tuhaa e haamata i te api 208, a feruri e nahea outou ia faaohipa i te mau haapiiraa a te peresideni Smith no te tauturu i te hoê taata o te feruri ra e, e mea vî roa te mau faaueraa.

  4. A tai‘o faahou ai outou i te mau api 209–12, a imi i te mau rave‘a a Satane tei faaitehia mai e te peresideni Smith, e a feruri i te mau taime a ite papû ai outou i teie mau rave‘a. Nahea e nehenehe ai ia tatou ia tauturu i te feia apî ia ite atu i te reira e ia haavî i te reira ? Nahea « te iteraa i te tumu o to tatou oraraa » (api 212) i te tauturu ia tatou ia pato‘i i te faahemaraa ?

  5. A feruri na e nahea te aamu i te api 212 e tano ai i ni‘a ia tatou. Eaha te tahi mau vahi e aore râ, te tahi mau huru e ore ai tatou e faatupu i te hinaaro ia rave i te ino ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faatupu i taua huru ra i roto i to tatou utuafare ? i roto i ta tatou mau vahi ohiparaa ? i roto i te vahi ta tatou e noho ra ? i roto i to tatou iho oraraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Mataio 4:1–11 (tei roto atoa te mau faahitiraa parau no roto mai i te Iritiraa a Iosepha Semita i roto i te mau nota i raro i te api) ; Iakobo 4:7 ; 1 Ioane 5:3–4 ; Alama 13:27–28 ; Helamana 5:12 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 82:8–10

Tauturu haapiiraa : « E riro te mau uiraa i papa‘ihia i ni‘a i te tapura hou te haapiiraa, i te tauturu i te mau piahi ia haamata i te feruri i te mau tumu parau hou a haamata ai te haapiiraa » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 93).

Te mau nota

  1. « A Faith Founded upon Truth », Deseret News, 17 no tiunu 1944, Church section, 9.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 118.

  3. Sharing the Gospel with Others, ma‘itiraa a Preston Nibley (1948), 198 ; a‘oraa i horo‘ahia i te 4 no novema 1945, i Washington, D.C.

  4. « Seek Ye First the Kingdom of God », Improvement Era, Atopa 1947, 690.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1941, 25.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 43–44.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 87.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1937, 36.

  9. « A Faith Founded upon Truth », 9.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 117.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1948, 179.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1918, 39–41.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1926, 102.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1929, 23.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1932, 27.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1926, 103.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1906, 48.

  18. « Seek Ye First the Kingdom of God », 691.

« Mai te mea e, e pee tatou i te haapiiraa e te a‘o ta te Fatu i horo‘a mai, e riro ïa to tatou haere‘a ei haere‘a oaoa ».

« Te mau heuheuraa a te Fatu ia tatou i teie mahana e teie anotau o te ao nei, e au ïa i te pehe mărû o te reo o to tatou Metua i te ra‘i ra i roto i To’na aroha ia tatou ».

« E mea ti‘a ia tatou te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ia ora i te mau mahana atoa i to tatou oraraa ma te faauruhia e te mana o te Fatu ».