2012
Te raveraa i te taime no te paraparau e no te faaroo
Eperera 2012


To tatou nohoraa, to tatou utuafare

Te raveraa i te taime no te paraparau e no te faaroo

No roto mai i te haapurororaa peeutari o te hoê a‘oraa no te hoê amuiraa titi no Roto Miti tei horo‘ahia i te 24 no atopa 2010.

Ta tatou tautooraa ia faatupu i te aparauraa maitai i teie mahana, e haamaitai te reira i to tatou utuafare e a muri noa’tu.

Hōho’a
Rosemary M. Wixom

I roto i te hoê ao maitai roa, e ho‘i te mau tamarii paatoa i te fare i muri a‘e i te haapiiraa no te farii i te oaoa no te mau faraoa monamona i oti noa mai i te hamanihia, no te hoê hapaina û toetoe maitai, e te hoê metua vahine tei ineine no te horo‘a i te taime no te paraparau e no te faaroo i ta’na tamarii ia faati‘a mai i to’na mahana. Aita tatou e ora nei i roto i te hoê ao maitai roa, no reira, e nehenehe ta outou e faaore i te faraoa monamona e te û, mai te mea e, e hinaaro outou, eiaha râ e faaore i te « rave i te taime no te paraparau e no te faaroo ».

E piti ahuru ma iva matahiti i ma‘iri a‘enei, ua haape‘ape‘a te Peresideni James E. Faust (1920–2007), Tauturu Piti i roto i te Peresideniraa Matamua, i te mea e, e mea iti roa te taime e amuihoê ai te utuafare. A feruri na e—a 29 matahiti i ma‘iri a‘enei—ua parau oia i roto i te amuiraa rahi : « te hoê o te mau fifi rarahi i roto i te mau utuafare i teie mahana, maori râ, te iti-noa-raa te taime tatou e parahi amui ai … Te taime o te vai amuiraa, e taime faufaa rahi ïa—e taime ïa e titauhia no te paraparau, no te faaroo, no te faaitoito, e no te faaite nahea ia rave i te tahi mau mea ».1

Mai te mea e, e rave tatou i te taime no te parahi amui e no te paraparau i ta tatou mau tamarii, e matau tatou ia ratou, e e matau ratou ia tatou. E riro mai ta tatou mau ohipa tumu mau, oia te mana‘o mau o to tatou aau, ei tuhaa no ta tatou aparauraa i te tamarii tata‘itahi.

Eaha te parau poro‘i matamua i to outou aau o ta outou e ma‘iti no te faaite i ta outou tamarii ?

Te haapii mai nei te peropheta Mose ia tatou i roto i te Deuteronomi :

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

« E teie nei mau parau ta’u e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai :

« E e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i ta’na mau parau nei, o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te e‘a ti‘a ra, e ia taoto noa oe ra, e ia ti‘a noa oe i ni‘a ra » (Deuteronomi 6:5–7; teiaharaa papa‘i tei ano‘ihia).

E te hinaaro nei au ia parau faahou atu : « E ia amu amui noa oe i te amuraa maa ra ».

Mai te mea e, e hinaaro tatou ia hoê to tatou utuafare e a muri noa’tu, e haamata ïa tatou i te reira raveraa i teie mahana. Te horo‘araa i te taime no te aparau e ta tatou mau tamarii, o te hoê ïa tuuraa faufaa i roto i to tatou utuafare mure ore a haere amui ai tatou na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra.

Ua faaite mai te hoê metua vahine no Illinois, USA, e mea nahea to’na faataaraa i te taime no te paraparau i ta’na mau tamarii :

« I te na‘ina‘iraa o ta maua mau tamarii, ua matau roa vau i te mata‘ita‘i i te tahi mau faanahoraa afata teata auhia e au … Te vahi fifi râ, te taime o te reira mau faanahoraa o te taime atoa ïa no te mau tamarii ia haere e taoto

… I te hoê taime ua ite a‘era vau e, ua tuu vau i ta’u mau faanahoraa i te reni matamua o ta’u tapura, e ta’u mau tamarii ra, tei raro roa ïa. No te tahi taime iti, ua tamata vau ia tai‘o i te mau aamu no te taime taotoraa ma te vaiiho noa i te afata teata ia tere noa, tera râ, ua ite au e, e ere te reira i te mea maitai. A feruri ai au i te mau mahana e te mau hepetoma i mau‘a i roto i te mata‘ita‘iraa i te afata teata, ua haamata a‘era vau i te tatarahapa e ua faaoti a‘era vau e taui i te reira. E mea huru maoro to’u haaraa ia tupohe au i te afata teata.

E piti hepetoma to’u tupoheraa i te afata teata, ua ite a‘era vau i te mâmâ o te hopoia. Ua ite a‘era vau e, e mea maitai a‘e au, e e mea mâ atoa a‘e, e ua ite a‘era vau e, ua rave au i te ma‘itiraa ti‘a ».2

E taime maitai roa te taime taotoraa no te paraparau.

Teie ta Helamana i parau no ni‘a i te mau faehau apî roa, « Ua fatiatia maira ratou ia’u i te mau parau a to ratou mau metua vahine, ua na ô maira: Aita matou i feaa e, ua ite to matou mau metua vahine i te reira » (Alama 56:48).

Na « te mau parau a to ratou mau metua vahine » i haapii ia ratou. A paraparau ai ratou i ta ratou mau tamarii, ua haapii atu teie mau metua vahine i te parau na te Atua.

Parururaa i te aparauraa i te taata iho

E maitai rahi to roto i te parau, e ua ite te enemi i te mana o te reo parau. E mea au na’na ia faaiti i te varua e tae mai i roto i to tatou fare na roto i ta tatou paraparauraa, te faarooraa, te faaitoitoraa te tahi i te tahi, e te rave-amui-raa i te mau mea e rave rahi.

Ua tamata o Satane i te tapea i te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia i roto i teie tau tuuraa a tamata ai oia i te tapea i te hoê aparauraa faufaa roa i rotopu ia Iosepha Semita e te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia.

Ia au i te mau parau a Iosepha, « Aita vau i maoro i te na reiraraa, ua haruhia vau e te hoê mana tei hau a‘e i to’u, e no te puai o taua mana ra i nia iho ia’u, ua tapea-roa-hia to’u arero e aita ta’u e nehenehe ia parau faahou » (Iosepha Semita—Aamu 1:15).

E hinaaro roa te enemi i te taamu i to tatou arero—te mea atoa e noaa no te tapea ia tatou ia faaite i te mau mana‘o o to tatou mafatu i mua i te tahi e te tahi. E mea au na’na ia faaatea e ia faaapiapi; e mea au na’na ia haamaniania; e mea au na’na ia paraparau noa hoê ana‘e taata—te mea atoa e tapea ia tatou ia faaroo i te mahanahana o te hoê reo e te mau mana‘o no roto mai i te aparauraa e mata e mata.

Te faarooraa i te mea i te aau o ta tatou mau tamarii

Ua aifaito te faufaa no te faarooraa e no te parauraa. Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e : « Mai te mea e faaroo tatou ma te here, aita tatou e feruri eaha te mea e parau. E horo‘ahia mai te reira ia tatou na roto i te varua e na te mau hoa ».3

Ia faaroo tatou, e ite tatou i roto i te aau o te mau taata i piha‘i iho ia tatou. E faanahoraa ta te Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii tata‘itahi. A feruri na e, e ite tatou i te faanahoraa no ta tatou mau tamarii tata‘itahi. Ahani e, ua ite tatou e nahea ia haamaitai i to ratou mau horo‘a varua ? Ahani e, ua ite tatou e nahea ia faaitoito i te hoê tamarii ia tae‘a to’na huru mau ? Ahani e, ua ite tatou e nahea ia tauturu i te tamarii tata‘itahi ia taui i te faaroo tamarii ei iteraa papû ?

Nahea tatou e ite ai ?

E haamata tatou i te ite na roto i te faarooraa.

Ua parau te hoê metua tane no te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei : « E maitai rahi a‘e ta’u e rave ia faaroo vau i ta’u mau tamarii i te paraparauraa ia ratou … Ua haapii maite au e, aita ta’u mau tamarii e hinaaro i ta’u mau pahonoraa ineine noa, e tei tamatahia, e te paari. … No ratou, mai te mea e, e nehenehe ta ratou e ui i ta ratou mau uiraa e e paraparau i to ratou mau fifi, e mea faufaa a‘e ïa te reira i te fariiraa i ta’u mau pahonoraa. I te rahiraa o te taime, ia oti ana‘e ta ratou paraparauraa, mai te mea e, ua faaroo maitai au ia ratou, aita ïa ratou e titau faahou i ta’u pahonoraa. Ua ite a‘ena ratou i ta ratou pahonoraa ».4

E taime roa te titauhia no te faatumu i ni‘a i te mau mea faufaa a‘e. Te paraparauraa, te faarooraa, e te faaitoitoraa, eita te reira e tupu oioi mai. Eita te reira e rûhia e aore râ, e tarenahia—e maitai mai ratou i te roaraa o te tau. E tupu mai te reira ia rave amui ana‘e tatou i te ohipa : ohipa amui, faatupu amui, e ha‘uti amui. E tupu mai te reira ia tupohe ana‘e tatou i te afata teata, ia vaiiho ana‘e i te mau faaapiapiraa, e ia haapa‘o i te tahi e te tahi.

I teie nei, e ere i te ohipa ohie. Ia faaea ana‘e tatou e ia tupohe ana‘e i te mau mea atoa, e mea ti‘a ia faaineine ia tatou no te mau mea e tupu mai i muri iho. I te haamataraa e riro te maniania ore ei mea teimaha ; e nehenehe e tupu mai te hoê huru au ore. A faaoromai, a tia‘i maa tetoni iti, e i muri iho, a oaoa na ra. A horo‘a i to outou mana‘o atoa i ni‘a i te feia e haati ra ia outou na roto i te uiraa i te hoê uiraa no ni‘a ia ratou, e i muri iho a haamata i te faaroo. E te mau metua, a paraparau i te hoê mea auhia e ta outou tamarii. A ata no ni‘a i te mau mea i tahito ra—e a moemoea i te mau mea a muri a‘e. E nehenehe i te hoê aparaparauraa maau e iriti i te hoê aparauraa maitai.

Faataa i te ana‘iraa no ta outou opuaraa mure ore

I te pu‘e tau faatupuraa raau i ma‘iri a‘enei, ua ratere au i roto i te hoê piha na te feia apî tamahine, ua ani te orometua i te piha haapiiraa ia papa‘i i ta matou na ohipa tumu mau e 10. Ua haamata vitiviti au i te papa‘i. Te faî nei au e, to’u mana‘o matamua o teie ïa « Numera 1 : tamâ i te afata ume no te penitara i roto i te piha tunuuraa maa ». Ia oti ta matou mau tapura i te hamanihia, ua ani maira te ti‘a faatere no te feia apî tamahine ia matou ia faaite i te mau mea ta matou i papa‘i. O Abby te parahi ra i piha‘i iho ia’u, no ti‘a noa a‘enei to’na matahiti i te 12. Teie te tapura a Abby :

  1. Haere i te fare haapiiraa tuatoru.

  2. Ia riro ei taata faaunauna i roto i te fare.

  3. Haere i te misioni i Initia.

  4. Faaipoipo i roto i te hiero i te hoê misionare tei faaoti i te misioni.

  5. Farii e pae tamarii e te hoê fare.

  6. Tono i ta’u mau tamarii i te misioni e i te haapiiraa tuatoru.

  7. Ia riro ei mama ruau « horo‘a faraoa monamona ».

  8. Aupuru rahi i te mau mootua.

  9. Haapii â i te evanelia e oaoa i te oraraa.

  10. E ho‘i e ora i piha‘i iho i te Metua i te Ao ra.

Na ô atura vau e, « Mauruuru e Abby. Ua haapii mai oe ia’u ia hi‘o i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra no tatou paatoa. Ia ite ana‘e outou e, te vai ra to outou haerea, noa’tu te mau tipuuraa, AITA outou e FIFI. Mai te mea e, ua haamauhia to outou haerea i ni‘a i te opuaraa rahi—oia ho‘i, te faateiteiraa e te ho‘iraa i piha‘i iho i te Metua i te Ao ra, e tae mau outou i reira ».

I hea te roaaraa ia Abby teie ite i te opuaraa mure ore ? E haamata te reira i roto i to tatou nohoraa. E haamata i roto i to tatou utuafare Ua ani au ia’na, « Eaha ta outou e rave i roto i to outou utuafare no te haamau i te reira mau ohipa tumu mau ? »

Teie ta’na pahonoraa : « Taa ê noa’tu te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, te tuatapapa atoa nei matou i te A poro i Ta’u Evanelia ». E ua parau mai oia e, « E mea paraparau roa matou—i te pureraa pô utuafare, i te taime tamaaraa amui, e i roto i te pereoo a tere noa ai te pereoo ».

Ua papa‘i o Nephi e : « Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia ». No te aha ? « Ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:26).

Paraparau, faaroo, faaitoito te tahi i te tahi, e haa amui ei utuafare, na te reira e haafatata ia tatou i to tatou Faaora, te here nei ia tatou. Ta tatou tautooraa no te aparau maitai a‘e i teie mahana—i teie iho mahana—na te reira e haamaitai i to tatou utuafare mure ore. Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e paraparau tatou i te Mesia, e oaoa atoa tatou i roto i te Mesia e i roto i te horo‘a o te taraehara. E ite ta tatou mau tamarii « i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara ».

Te mau nota

  1. James E. Faust, « Enriching Family Life », Ensign, Me 1983, 41.

  2. Susan Heaton, « Talk Time Instead of TV Time », Ensign, Atopa 1998, 73.

  3. Jeffrey R. Holland, « E ei ite hoi outou no‘u », Liahona, Tiurai 2001, 16.

  4. George D. Durrant, « Pointers for Parents : Take Time to Talk », Ensign, Eperera 1973, 24.

Hoho‘a no te Tuahine Wixom © Hoho‘a Busath; hoho‘a papa‘i na Bradley Slade