2002
Te uʻi faahiahia roa aʻe o te mau misionare
Novema 2002


Te uʻi faahiahia roa aʻe o te mau misionare

Te pii nei matou ia outou to matou mau taeaʻe apî no te Autahuʻaraa Aarona, ia tiʻa i niʻa, e ia rohi, e ia faaineine maitai no te tavini i te Fatu.

I roto i te hoê o te mau aamu faahiahia roa e te maitai hoʻi, no roto mai i te Buka a Moromona, ua fafau te nunaa o Amona e, e ore roa ratou e rave faahou i te mauihaa tamaʻi no te haamanii i te toto. Area râ, « ia ite ratou i te peʻapeʻa, e te mau ati … ta te ati Nephi i farii no ratou, ua tupu to ratou aroha e ua hinaaro ratou i te rave i te mauihaa tamaʻi no te tauturu i to ratou fenua » (Alama 53:13). Faahaamanaʻo atura Helamana e toʼna mau taeaʻe ia ratou ia faatura i ta ratou fafauraa i te Atua.

Aita te papaʻiraa moʻa i faaite ia tatou e o vai tei parau matamua e, aita ta ratou mau tamarii tamaroa i fafau mai ta to ratou mau metua i na reira. Te manaʻo nei râ vau e, na te hoê o te feia apî tei horoʻa i te manaʻo tauturu i toʼna mau hoa « ia rave i te mauhaa tamaʻi, e ua [mairi] ia ratou iho i te iʻoa ra Ati Nephi.

« E ua fafau ratou i te hoê faufaa ia tamaʻi no te tiʻamâ o te Ati Nehi, oia ïa, ia parururu i te fenua e tae noaʼtu i te faaruʻeraa i to ratou iho ora » (Alama 53:16-17).

Ua riro mau teie ei ohipa faahiahia no teie pŭpŭ 2.000 taureʻareʻa apî, teie râ, e feia apî tamaroa maitai roa. Ia au i te irava : « e ua itoito roa ratou, e e aito anaʻe i te puai, te itoito e te mâtaʻu ore ; inaha râ, te vai ra te parau – e taata haavare ore ratou i te mau mea atoa e poroʻihia ratou ra.

« Oia ïa, e taata parau mau ratou e te haapaʻo maitai, i haapiihia hoʻi ratou ia haapaʻo i te mau faaue a te Atua, e ia haere i mua iaʼna ma te tiʻa » (Alama 53:20-21).

Te faaite nei te aamu ia tatou e, ua aro itoito teie feia apî tamaroa i te Ati Lamana paari aʻe ia ratou ra. Mai ta Helamana to ratou arataʻi i parau ra « i tamaʻi hoʻi ratou mai te mea e, tei roto ia ratou te puai o te Atua ; … e ma te puai rahi roa i haere aro atu i te Ati Lamana, i mâtaʻu ai ratou ; no reira i tuu mai ai te Ati Lamana ia ratou ei tîtî no te tamaʻi » (Alama 56:56).

A feruri ana tatou ! Teie nei feia apî tamaroa aravihi ore, ua faaineine maitehia ratou i te pae varua e i te pae tino, e te puai hoʻi, i mătaʻu rahi ai to ratou enemi ! Noaʼtu e ua paruparu o na feia apî tamaroa e 2.000, aore roa te hoê o ratou i pohe i roto i te aroraa i tera taime e tera taime (a hiʻo Alama 57:25). Ua faahiti faahou Helamana : « E ua tiʻa roa ta matou parau e, no te mana taaê o te Atua ïa te reira, e no to ratou faaroo rahi i tei haapiihia ia ratou ra, oia hoʻi ia faroo ratou e, te vaira e Atua parau-tiʻa ra ; e tei ore e feaa, e faaorahia ratou i te mana taaê o te Atua » (Alama 57:26).

E te m au taeaʻe, i teie nei mahana, te aro nei tatou i te mau aroraa huru rau e hau atu i te fifi o tei î i te mau haafifiraa hau atu i te tamaʻi i rotopu i te Ati Nephi e i te Ati Lamana. Te aro nei tatou ia Lutifero, te metua o te mau parau haavare atoa, te enemi o te mau mea maitai e te afaro e te moʻa. Parau mau, te ora nei tatou i te anotau a tohu ai o Paulo e, « e riro te taata nei i te miimii, te nounou moni, te faaahaaha, te teoteo, te faaino, te faaroo ore i te metua, te mauruuru ore e te viivii,

« E aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapaʻo ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai,

« … e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra, aore e hinaaro i te Atua ;

« E hohoʻa paieti hoʻi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira » (2 Timoteo 3:2-5).

E te mau taeaʻe, te haroʻaroʻahia nei râ teie mau mea ? Iaʻu nei, ua faaauhia te reira i te mea ta tatou e hiʻo nei i te mau pô atoa i roto i te afata teata.

« E mau taime fifi roa teie ». Te aro nei tatou no te varua o te taata. E riri maha ore to te enemi e te etaeta. Te faatîtî nei oia i te mau taata i tapeʻahia i te hoê faito peʻapeʻa mau. E aita te reira e faaite ra i te tapaʻo no te aro mai.

E mauruuru rahi to matou i te mau melo e rave rahi o te Ekalesia e rave nei i te mau mea maitai i roto i te aroraa no te parau-mau e te parau-tiʻa, e tiʻa roa iaʻu ia faaite papu atu ia outou e, aita â ra te reira i navaʻi. Te hinaaro rahi nei matou i te tauturu. E no reira, mai ta te nunaa o Amona hiʻoraa i ta ratou mau tamarii tamaroa ia haapuai i roto i te tamaʻi e te mau Ati Lamana, te hiʻo atoa nei matou ia outou e toʻu mau taeaʻe apî no te Autahuʻaraa Aarona. Te hinaaro nei matou ia outou. Mai na 2.000 faehau apî roa a Helamana, e mau tamaroa varua outou na te Atua, e nehenehe atoa outou e farii i te puai no te paturaa e te parururaa i Toʼna basileia. Te hinaaro nei matou ia outou ia rave i te mau fafauraa moʻa, mai ta ratou i rave. Te hinaaro nei matou ia outou ia haapaʻo maite e ia faaroo, mai ia ratou atoa ra.

To matou hinaaro rahi i teie nei, o te uʻi faahiahia o te mau misionare i roto i te aamu o te Ekalesia. Te hinaaro nei matou i te mau misionare tiʻamâ, aravihi e te itoito i te pae varua, mai na faehau apî e 2.000 a Helamana « ua itoito roa ratou, e e aito anaʻe i te puai e te itoito » e ua riro « ei taata-haavare ore ratou i te mau taime atoa e poroʻihia ratou ra » (Alama 53:20).

A faaroo na i teie mau parau e toʻu mau taeaʻe apî : mătaʻu ore, itoito, puai, vitiviti, parau-tiʻa. Aita e hinaarohia te feia apî tamaroa paruparu i te pae varua e te afa ineine. Aita matou e hinaaro ia outou no te farii noa i te tiʻaraa ; te titau nei râ matou i to outou aau e to outou varua atoa. Te hinaaro nei te mau misionare vitiviti, feruri maite, e te hinaaro mau, tei ite nahea ia faaroo e ia pahono atu i te muhumuhuraa a te Varua Maitai. E ere teie i te taime no te haaparuparu i te pae varua. Aore roa e tiʻa ia matou ia tono atu ia outou i roto i hoê misioni, no te faaitoito ia outou, no te haapii faahouraa, e aore no te farii i te hoê iteraa papu. Aita e taime no te reira. Te hinaaro nei râ matou ia outou ia î i te « faaroo, i te tiʻaturi, i te aroha, i te here, ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua » (PH&PF 4:5).

Ei aposetolo na te Fatu o Iesu Mesia, te pii nei au ia outou ia haamata i te reira i teie nei, i teie pô, ia vai tiʻamâ noa. A faatitiʻaifaro e a rave i te fafauraa i rotopu ia outou e i te Atua e, mai teie atu taime e haapaʻo outou ia vai viivii ore noa to outou aau, to outou rima e to outou feruriraa i te ofatiraa i te mau ture o te pae morare. A tamata i te ape i te mau hohoʻa faufau e ia ara i te mau maʻi haavare tei faaitehia, eiaha te reira. A opua i te haapae i te avaava, i te inu i te ava e te raveraa i te mau raau taero. Ia riro outou ei mea parau-tiʻa. Ia riro outou ei taata tiʻamâ maitai e ia haapaʻo i te mau ture o te fenua ta outou e ora ra. A opua mai teie atu pô, e ore roa outou e haaviivii i to outou tino e aore râ, ia faaohipa i te mau parau auraa ore e te tano ore e i te oreraa e farii i te autahuʻaraa.

E ere o te reira anaʻe to matou hinaaro e toʻu mau taeaʻe apî. Te hinaaro nei matou ia farii outou i te hiʻoraa e te hoê iteraa papu mau e te paari no niʻa i te Evanelia a Iesu Mesia i faahoʻihia mai. Te hinaaro nei matou ia rave itoito outou i te ohipa. Ia riro ei feia fafau e i te haapaʻoraa i ta outou fafauraa. Te hinaaro nei matou ia riro outou ei misionare ia au i ta tatou parau poroʻi hanahana mau.

E mea teitei teie mau titauraa. Ua ite matou i te reira, area râ, eita matou e tatarahapa no te reira. E hohoʻa te reira no te mau faatureraa a te Fatu ia nehenehe outou ia farii i te Autahuʻaraa Melehizedeka, ia haere i te hiero, ia tavini ei misionare, e ia riro ei hoa faaipoipo parau-tiʻa e ei mau metua tane. E ere teie i te parau apî, ua faaroo nâ outou i te reira na mua aʻe. Area i teie pô, te pii nei matou ia outou to matou mau taeaʻe apî no te Autahuʻaraa Aarona, ia tiʻa i niʻa, e ia rohi, e ia faaineine maitai no te tavini i te Fatu.

Tei niʻa e rave rahi o outou i teie eʻa, e te mauruuru nei matou no to outou vai tiʻamâraa e te hinaaro mau. No vetahi aita â i na reira, a haamata i to outou faaineineraa i teie pô. Mai te mea te vai nei to outou hiaai ia vai parau-tiʻa, e parau atu vau, a faataa i te rave i te tahi mau tauiraa e a haamata i teie nei. Mai te mea te hinaaro nei outou i te aparau i to outou mau metua tane e i to outou episekopo no te tahi mau hapa, eiaha e tiaʻi ; a rave i teie nei. E tauturu matou ia outou ia tatarahapa e ia taui ia nehenehe outou ia tiʻa faahou mai ei melo no te uʻi faahiahia no te mau misionare.

A feruri na i teie parau : ua hutihia te reva tei riro ei faatureraa i titauhia no te ohipa misionare. Te mahana no te « tatarahaparaa e ia riro ei misionare », ua hope ïa. Ua ite outou i te auraa o taʻu parau e toʻu mau taeaʻe apî ? Ua hape roa te manaʻo o te tahi feia apî tamaroa, e nehenehe ratou e rave i te mau peu iino, e tatarahapa ia raeʻahia to ratou matahiti i te 18 1/2, no te raveraa i ta ratou tau misioni i te 19raa o te matahiti. E parau mau, e nehenehe outou e tatarahapa i ta outou mau hara, eita râ e faataahia ia riro ei misionare. E mea maitai aʻe ia vai mâ noa outou, e te viivii ore e te itoito na roto i te raveraa i te tahi mau mea ohie, mai :

  • Faatupu i te hoê taatiraa mau i roto i te pure e to oe Metua i te Raʻi râ.

  • Faatura i te mahana sabati.

  • Rave i te ohipa e haaputu i te hoê tuhaa o ta oe moni.

  • Aufau i te tuhaa ahuru tiʻa.

  • Taʻotiʻa i te taime no te hauti i niʻa i te matini roro uira. E hia rahiraa enemi o ta outou e haamate i niʻa i te roro uira i te minuti hoê, eita te reira e tauturu ia outou ia riro ei misionare maitai.

  • Horoʻa hau i to outou taime i te Fatu na roto i te haapiiraa i te mau papaʻiraa moʻa e ia roaa te hoê maramaramaraa i te faufaa no te parau poroʻi o te Faatiʻa-Faahouraa e vaira ia tatou no te ao nei.

  • Tavini ia vetahi ê, e ia faaite atu i to oe iteraa papu ia ratou.

E teie nei, te mau metua tane, ua riro outou ei tufaa faufaa roa no teie faaineineraa. Ua ite matou e, te mana rahi aʻe no te tauturu i te feia apî tamaroa ia faaineine no te Autahuʻaraa Melehidezeka, te faaipoiporaa e te riroraa ei metua, o te utuafare ïa. Mai te peu te haaroʻaroʻa nei ta outou mau tamarii tamaroa i te tumu o te mau haapiiraa e titauhia ia riro ei metua tane faaroo puai e mea papu ua ineine ratou no te tavini ei misionare rave tamau. Teie râ hoʻi, e rave rahi metua tane e patoʻi nei i teie hopoiʻa mure ore. Te manaʻo nei ratou e mau tiʻaraa teitei anaʻe to te mau episekopo, te mau orometua e te feia faatere o te haapiiraa Evanelia, te Haapiiraa Sabati, e te Feia Apî Tamaroa, no te faaitoito e no te faaurû i ta outou mau tamaroa eiaha râ ratou. E ere roaʼtu i te reira. No te mea râ e mea faufaa te feia faatere no te faaineineraa autahuʻaraa e misionare, te vai nei ïa te mau raveʻa ta te Ekalesia ei tauturu no outou. Eita te reira e mono i ta outou mau haapiiraa faaurûhia, te arataʻiraa e te faatitiʻaifaroraa.

No reira, mai te mea e, « e faateitei outou i te reva o te faatureraa » no ta outou mau tamarii tamaroa ia tavini ei misionare poro Evanelia, te « faateiteiraa râ ïa outou i te reva o te faatureraa » no outou iho. Mai te mea e titau rahi atu â tatou ia ratou, te auraa ra, e titau rahi atu ïa matou ia outou e i ta outou mau vahine atoa. A haamanaʻo i na faehau apî e 2.000 a Helamana, e faaroo rahi to ratou no te mea « i haapiihia ratou ia haapaʻo i te mau faaue a te Atua, e ia haere i mua iaʼna ma te tiʻa » (Alama 53:21) ; no roto mai ïa taua haapiiraa ra i to ratou mau utuafare.

Te manaʻo ra vetahi mau metua tane eita e tiʻa ia ratou ia uiui no te tiʻamâraa o ta ratou mau tamarii. Te manaʻo ra ratou e, e hopoiʻa anaʻe te reira na te episekopo. E te mau metua tane, e mana to outou ia ite i te tiʻamâraa o ta outou mau tamarii, e ere râ i te reira ana’e, e hopoiʻa atiʻa râ te reira na outou. E ohipa te reira na outou ia ite e, te aha ra ta outou mau tamarii i to ratou pae varua e i to ratou haereraa i mua. E mea tiʻa ia tapeʻa maite outou i te mau manaʻo o ta ratou e faaite ia outou. A ani atu i te mau uiraa taaê ia au i to ratou tiʻamâraa, e a patoʻi atu i te faaoti i te mau pahonoraa e ere i te mea papu.

E mea pinepine to tatou mau episekopo i te haapii i ta ratou feia apî ia aparau i to ratou mau metua no to ratou mau fifi. E mea tiʻa ia taui i teie nei faanahoraa. E mea tiʻa ia ite te mau metua i te mau mea e tupu nei i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii e ia ite ratou i te mau fifi hou aʻe te episekopo. E mea tiʻa ia aʻo atu ratou i ta ratou mau tamarii e ia apee atu ia ratou no te farerei i te episekopo no te hoê tatarahaparaa hope roa. E ei haava hanahana i faataahia no Iseraela, na te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ e faaoti i te tiʻamâraa e e fatitiʻaifaro ia au i te arataʻiraa o te mau ture a te Ekalesia, teie râ, e te mau metua tane, e hopoiʻa mure ore na outou te maitai pae varua o ta outou mau tamarii. A amo ma te parau-tiʻa i to outou tiʻaraa ei haapii, ei arataʻi, ei taata faatere i roto i te autahuʻaraa, ia faaineine i ta outou mau tamarii tamaroa ia mau i te Autahuʻaraaa Melehizedeka e ia tavini ei mau misionare poro Evanelia.

Teie nei, no outou e te mau episekopo. Te ite nei au e, e rave rahi o te feia apî tamaroa e ere to ratou metua tane i te mea itoito i roto i to ratou utuafare. No te reira, a faaohipa i te mau raveʻa a te Ekalesia ia ite e, te haapiihia nei teie feia apî o te Autahuʻaraa Aarona e te mau taeaʻe o te Autahuʻaraaa Melehizedeka o te nehenehe ia tauturu no te faaineine ia ratou no to ratou taviniraa i roto i te autahuʻaraa. Tei ia outou te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ te hopoiʻa no te horoʻa i te parau faatiʻa na te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine tei ineine i te pae varua, i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae aehuehu ia maramarama i teie mahana i te huru mau o te ohipa misionare. E te mau taeaʻe, a hiʻopoa maite e a haamanaʻo, eita te rahiraa o te feia apî e piihia ia tavini i rapae atu i toʼna iho vahi nohoraa ; e mea maitai ia tavini ratou ei misionare paroita i raro aʻe i ta outou arataʻiraa.

Ia outou o tei tavini ei misionare rave tamau, te haamauruuru atu nei matou ia outou no to outou hinaaro mau ia tavini. E taime au teie i teie pô no tatou tataʻitahi, ia hiʻopoa i to outou itoito ; e mai te mea aita e raeʻahia ia outou teie mau faatureraa, e tauturu ïa to outou peresideni misioni ia outou ia rave i te mau tauiraa e titauhia ia riro outou ei mau tavini papu e te maitai no te Fatu Iesu Mesia.

O outou o tei tavini aʻe nei, a haamanaʻo e, ua haamauruuruhia outou i ta outou misioni eiaha râ i te Ekalesia. Ua tavini outou e piti matahiti ei tiʻa no te Fatu o Iesu Mesia. Te tiʻaturi nei matou e na reira noa outou, ia riro noa mai ei pîpî Naʼna. A haapaʻo. A rohi. Eiaha e pee i te mau mea o teie nei ao. Ua hau atu outou i te reira. E mai te peu e, ua paruparu outou, a rave i te mea e au ia itoito faahou i te pae varua. Te mau ture no te oaoa e te manuïa i muri aʻe i ta outou tau misioni, hoê a ïa huru e a tavini ai outou : a pure tamau, a ohipa ma te itoito, e a haapaʻo. A faaitoito i teie nei, a imi i te hoê hoa faaipoipo mure ore ia oaoa outou i roto i te oraraa. A tavini toopiti atoa i te Fatu, ia faatupu i te uʻi faahiahia no muri nei.

E toʻu mau taeaʻe, ua paraparau rahi roa vau i teie aruʻi. Te tiʻaturi nei au e, te ite maira outou i te here e te manaʻonaʻoraa o te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e te tahi atu feia faatere o te Ekalesia na roto i teie aniraa ia faaineine ia outou ia tauturu mai ia matou i te pororaa i te haamaitairaa o te Evanelia o tei faahoʻi-faahou-hia mai i te mau taata atoa o te ao nei. E mea faufaa outou tataʻitahi, e te hinaaro nei matou ia upootiʻa outou e ia paruruhia outou i roto i teie tamaʻi no te varua o te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra. Ia haamaitai te Atua ia outou ia vai itoito noa, ia riro « ei taata haavare ore i te mau taime atoa » (Alama 53:20) e ia ite outou e o vaira outou, e eaha ta te Fatu e hinaaro nei ia outou ia rave, o taʻu ïa pure na roto i te iʻoa o te Fatu, o Iesu Mesia, amene.