2002
Maitihia e te Atua
Novema 2002


Maitihia e te Atua

Ua horoʻahia ia tatou te mana rahi no te autahuʻaraa. E haamaitai te reira ia tatou tataʻitahi e e horoʻa i te mau haamaitairaa no to tatou utuafare.

Te faaite ra te hiroʻa faaroo pae e : « Te tiʻaturi nei matou e, hou te taata e aʻo ai i te Evanelia, e hou oia e faatere ai i te mau oroʻa no te reira, e mea tiʻa iaʼna ia maitihia e te Atua na roto i te tohu, e te tuuraa rima o te feia i haamanahia1. »

Hoê o te mau piiraa faufaa rahi roa aʻe o te autahuʻaraa, o te toroʻa ïa o te titau i to tatou ara tamau maiteraa, i to tatou mau utuafare e to tatou mau fare. E au mau taeaʻe, ei mau metua tane e ei mau patereareha i roto i to tatou mau utuafare, « na roto i te faanahoraa moʻa … ua faataahia tatou ia peresideni i niʻai to [tatou] mau utuafare na roto i te here e te parau-tiʻa… e ua titau-atoa- hia tatou ia imi i te ora e ia paruru ia ratou…

« E hopoiʻa moʻa ta te mau tane e te mau vahine no te here e te aupuru i te tahi e te tahi e tae noaʼtu i ta raua mau tamarii… E hopoiʻa moʻa atoa na te mau metua ia faaamu i ta raua mau tamarii i roto i te here e te parau-tiʻa, ia haapaʻo i to ratou mau hinaaro no te pae tino e no te pae varua, ia haapii ia ratou ia here e ia tavini i te tahi e te tahi, ia haapaʻo i te mau faaueraa a te Atua e ia riro ei feia haapaʻo i te ture o te fenua i reira ratou e oraʼi. Te mau tane e te mau vahine, te mau metua vahine e te mau metua tane, e haavahia outou i mua i te aro o te Atua ia iriti ê outou i teie mau titauraa2. »

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao o te hiaai nei i te feia faatere parau-tiʻa.

I roto i ta tatou Ekalesia, ua haapiihia tatou, na roto i ta tatou iho mau raveʻa taaê, i te mau parau tumu tiʻa no te faatereraa, arataʻihia e te mana o te autahuʻaraa. Te tiʻaturi nei au e e mea iti roa o tatou o te feruri nei i te mana teitei o te autahuʻaraa e i te haamaitairaa no roto mai i te reira. Ia rahi noaʼtu to tatou ite no niʻa i te mauraa i te autahuʻaraa e ia maramarama i toʼna tereraa, e rahi atoa ïa tatou i te mauruuru i te mau haamaitairaa ta te Fatu e horoʻa na tatou.

Te na ŏ ra o John Taylor :

« E mea tiʻa… iaʻu ia pahono poto e, taua [autahuʻaraa ra] o te faatereraa ïa a te Atua, i niʻa i te fenua nei e aore râ, i te raʻi ra, inaha e mea na roto i taua manaʻ ra, te tiʻamâraa, e aore râ, te parau tumu e [faaterehiaʼi] te mau mea atoa i niʻa i te fenua nei e i te raʻi ra, e [e mea] na roto i taua mana ra e faaterehiaʼi e e paturuhiaʼi. Na te reira e faatere i te mau mea atoa, e arataʻi i te mau meaʼtoa, e paturu i te mau mea atoa, e amui atoa i roto i te mau mea atoa a te Atua e te parau mau.

« O te mana ïa o te Atua tei horoʻahia i te mau maramarama i te raʻi ra e i te mau taata i niʻa i te fenua nei … Ia tae tatou i te basileia tiretiera o te Atua, e ite atu tatou i te faanahoraa maitai roa aʻe, inaha o te reira te hohoʻa maitai roa aʻe, te faatereraa hau maitai roa aʻe, ia faarahi anaʻehia taua mau parau tumu ra i te ao nei, i te faito tiʻa ia au i toʼna opereraa e i toʼna faaohiparaa, i roto i te faito i horoʻahia mai ai te mau haamaitairaa e te ora o te utuafare o te taata nei ; e ia tavai- anaʻe-hia te faatereraa tiʻa a te Atua, e ia pahono-anaʻe-hia te pure a Iesu, o Taʼna i haapii i Taʼna mau pĭpĭ, e ia tae mai te basileia o te Atua i niʻa i te fenua nei, e ia haapaʻohia Toʼna hinaaro i te fenua nei mai tei te raʻi ra, i reira, e i reira noa te here, te hau, e te tahoêraa e vai ai3. »

Ua horoʻa te Fatu ia tatou i te hoê iteraa eaha mau te autahuʻaraa mai Taʼna i horoʻaʼtu i Taʼna mau Aposetolo, tei amo i te ohipa i muri aʻe i Toʼna poheraa. Ua parau atu oia ia ratou : « E ere na outou i maiti mai iaʻu, naʻu ra i maiti atu ia outou, e i faatoroʻaʼtu ia outou, ia haere hoʻi outou e ia afaʻi mai i te hotu, ia vai noa a ta outou hotu : e te mau mea atoa ta outou e ani i te Metua ra na roto i toʻu nei iʻoa, ia horoʻa mai ia oia i te reira ia outou e tiʻa ai4. »

Hoê o te mau haamaitairaa o te fariihia na roto i te autahuʻaraa, o te riroraa ei melo no te hoê pŭpŭ autahuʻaraa. Te vaira i roto i te pŭpŭ autahuʻaraa te hoê pŭpŭ taata taaê o tei mau i taua iho autahuʻaraa ra, tei faanahonahohia ia tupu rahi noaʼtu â te baseileia o te Atua.

I te hoê taime, ua horoʻa mai te peresideni Stephen L. Richards e toru faaauraaa no niʻa i te hoê pŭpŭ autahuʻaraa. Teie taʼna parau te hoê pŭpŭ autahuʻaraa e toru ïa na mea : « a tahi, e pŭpŭ haapiiraa ; a piti, e autaeaʻeraa, e a toru, e pŭpŭ rave ohipa tauturu5. »

Ua haapiihia vau i te faatereraa a te hoê pŭpŭ autahuʻaraa i roto i teie na tufaa ohipa e toru e rave rahi matahiti i mairi, a haere ai au i te pureraa a te hoê pŭpŭ tahuʻa rahi i roto i te hoê oire iti i te pae apatoerau no Wyoming. Te haapiiraa o taua hebedoma ra, no te faatiʻaraa e te haamoʻaraa o te taata nei. E mea papu ihoa, ua faaineine maitai te orometua i te haapii i toʼna mau taeaʻe. Area râ, ua uihia mai te hoê uiraa tei taui roa i te faanahoraa no te haapiiraa. Ei pahonoraa i taua uiraa ra, parau mai ra te hoê taeaʻe : « Ua faaroo maitai au i teie nei haapiiraa. Te manaʻo nei ra vau e e moʻe- oioi-hia te mau parau o teie nei haapiiraa, mai te mea aita tatou e faaohipa i teie mau tumu parau i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa. » Horoʻa maira oia i te hoê opuaraa ohipa na te pŭpŭ ia rave.

I te aruʻi na mua atu, ua pohe te hoê taata no taua oire ra. E melo te vahine no te Ekalesia eiaha râ oia. Ua haere teie nei tahuʻa rahi e farerei i teie vahine ivi no te faatae i toʼna tapaʻo aroha. A faaruʻe atu ai oia i te fare o taua vahine ivi ra, ua mataʻitaʻi oia i te faaapu nehenehe a te taeaʻe i pohe ra. Ua horoʻa rahi oia i toʼna taime i niʻa i taʼna faaapu. Ua ineine te maa animala, ua fatata te sitona i te tapu. Nahea râ ïa teie nei tuahine no teie mau hopoiʻa tei topa taʻue mai i niʻa iaʼna ? E riro oia i te titau i te taime no te faanaho iaʼna iho no taʼna mau hopoiʻa apî.

Ua paraparau oia i te pŭpŭ autahuʻaraa ia faaohipa i te mau parau tumu i haapiihia mai ia ratou – na roto i te tautururaa i teie vahine ivi no te faahaereraa i taʼna faaapu e tae roaʼtu i te taime ua roaa te hoê raveʻa i teie vahine ivi e i toʼna utuafare. E te toeʻa o taua apooraa ra, te faanahoraa ïa i te hoê opuaraa no te tauturu iaʼna.

A faaruʻe atu ai matou i te piha haapiiraa, ua o mai te huru maitai i roto i te mau taeaʻe. Ua faaroo vau i te mau parau a te hoê o ratou i te pae opani, « E riro teie opuaraa tauturu ei faatahoêraa i teie pŭpŭ autahuʻaraa. » Ua roaa mai te hoê haapiiraa ; ua faaitoitohia te autaeaʻeraa ; ua faanahonahohia te hoê opuaraa ohipa no te tauturu i te hoê taata i roto i te ati.

Eita noa teia mau parau tumu i haapiihia ia matou i roto i te faanahoraa o te hoê pŭpŭ autahuʻaraa no te hoê noa pŭpŭ, area râ, no te faatereraa autahuʻaraa i roto i te utuafare. Tei raro aʻe tatou i te titauraa a te Atua no te « arataʻi i ta [tatou] mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau6. » Ia ore râ te mau metua e arataʻi i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau, eita roa ïa te Fatu e mauruuru ia ratou. Teie te parau poroʻi :

« Tera râ, oia mau te parau atu nei au ia oe e taʻu tavini ra… , ua vai noa oe i raro aʻe i teie nei faahaparaa ;

Aita hoʻi oe i haapii atu i to oe mau tamarii i te maramarama e te parau mau, mai te au i te mau faaueraa, e e mana atoa râ te taata ino ra, i teie nei, i niʻa ia oe, e o teie hoʻi te tumu no to oe maʻi nei.

« E i teie nei e faaueraa taʻu e horoʻaʼtu nei ia oe : mai te mea e hinaaro oe ia faaorahia mai ra ia faaafaro na oe i to oe iho utuafare e tiʻaʼi, no te mea e rave rahi te mau mea tiʻa ore i roto i to oe utuafare7. »

Eita te Ekalesia e taui i taʼna faanahoraa utuafare. E mea tiʻa ia haapii tatou i te parau tumu no te paturaa ia manuïa te mau uʻi o te mau melo tei faaipoipohia i te hiero ia vai parau-tiʻa noa. E mea titauhia ia haapii tatou i te mau parau tumu matamua no te Evanelia e ia maramarama i te auraa i rotopu i te haereraa i mua i te pae varua o te taata e to te utuafare. Te hinaaro nei matou ia haapapu : ia titau manihinihia te mau melo ia haere mai i te Mesia e ia tapeʻa maite e tae roaʼtu i te hopea.

I rotopu i te mau haapiiraa matamua tei horoʻahia i te tane e i te vahine, teie ïa : « No reira e faaruʻe ai te taata i toʼna metua tane e toʼna metua vahine, a ati atu ai i taʼna vahine, e e riro hoʻi raua ei hoê8. »

I roto i Taʼna opuaraa hanahana, ua faatupu te Atua i te faaipoiporaa no te hopoi mai i Taʼna pŭpŭ taata matamua, oia hoʻi te utuafare. Hoê o te mau parau tumu matamua Taʼna i haapii ia Adamu raua o Eva, o te rave-amui-raa ïa i te ohipa. Te na ŏ ra te papaʻiraa :

« E ua tiʻaoro atura Adamu raua o Eva, taʼna vahine, i te iʻoa o te Fatu, e faaroo ihora raua i te reo o te Fatu no ô mai i te pae o te Ô i Edene, i te parauraa mai ia raua, e aore raua i ite atu iaʼna ; ua opanihia hoʻi raua i rapae i toʼna ra aro.

« E ua horoʻa atura oia i te mau faaueraa ia raua, ia haamori raua i te Fatu to raua Atua, e ia pûpû i te fanauʻa matamua o ta raua mau nănă ei ô i te Fatu. E ua haapaʻo ihora Adamu i te mau faaueraa a te Fatu9. »

I muri iho, faaue atura te Fatu i to tatou na metua matamua ia haapii i ta raua mau tamarii i te parau ra no te haapaʻo i Taʼna mau ture e « Ua haamaitai Adamu e Eva i te iʻoa o te Atua, e ua faaite raua i te mau mea atoa i ta raua mau tamarii tamaroa e ta raua mau tamarii tamahine10. »

Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball ia tatou i te huru mure ore o te utuafare :

« E mea ohie hoʻi te faataaraa ; e mea iti roa te mau mea e anoʻihia, e mea rahi râ te mau faarahiraa.

« A tahi, te vaira te hoê haafatataraa tiʻa i te faaipoiporaa, oia ïa te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo tano maitai ia raeʻahia te teitei raa o te maitai roa i roto i te mau mea faufaa rahi no raua. I muri iho e haere mai raua toopiti i te fata o te hiero ma te feruri maite e e mea tiʻa ia haa raua ia haamanuïa i teie nei taatiraa.

« A piti, te vaira paha te piripiri rahi, a haamoʻe ia oe iho, e a rave i te mau mea maitatai no te utuafare.

« A toru, a tamau noa i te faahoa i te tahi e te tahi, a faaite atu i te huru mărû e te maitai, e a tapeʻa i te here ia tupu noa.

« A maha, a haapaʻo i te taatoaraa o te mau faaueraa a te Fatu, mai tei au i tei tatarahia mai i roto i te Evanelia a Iesu Mesia11. »

A faariro i te mau fare ei tutau, ei uahu parururaa, ei vahi no te tapuniraa, ei vahi faaearaa oaoa i reira te mau utuafare e faaeaʼi, ei vahi i reira te mau tamarii e herehiaʻi. I roto i te mau fare, e mea tiʻa i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau haapiiraa rahi no te oraraa. Ia riro te mau fare ei pû no te mau iteraa rau o te oraraa tahuti nei, i reira e taamuhiaʼi te here e te faatura amui.

A piti, te riroraa ei na hoa faaipoipo mure ore o te faufaa ïa no te riroraa ei na metua i te tahuti nei. E mea tiʻa roa i te metua tane e te metua vahine ia maramarama i to raua tiʻaraa i roto i teie nei hopoiʻa rahi. Ua haapii mai taʻu mau tamarii iaʻu i te hoê haapiiraa rahi roa a tau matahiti i teie nei. Ua nuu toʻu utuafare mai Califonia i New York, a farii ai au i te ohipa i roto i te hoê taiete apî. Ua imi matou i te hoê fare apî i roto i te mau oire iti piri atu i te oire rahi. Area râ, i te pae hopea, ua haere atu matou i te hoê vahi ateaʼtu i te oire te hoê vahi tano noa no matou. Ua roaa mai te hoê fare nehenehe roa ia matou, e mea atea râ i New York. E fare hoê tahua noa te reira i roto i te mau uru raau no Connecticut. Te faaotiraa hopea hou a hoo mai ai i teie fare oia ïa, o toʻu ïa tere na niʻa i te pereoo auahi e eaha te maororaa e tae ai i New York. Ua tere au, e ua hoʻi mai ma te oto. Hoê hora e te afa no te haere noa oiaʼtoa no te hoʻiraa. Tomo atura vau i roto i to matou piha i te hotera tei reira toʻu utuafare i te tiaʻiraa i te maitiraa.

Teie taʻu parau : « Eaha ta outou e hinaaro, teie fare e aore râ te hoê metua tane. » I toʻu maere rahi i ta ratou pahonoraa, ua parau mai ratou, « E rave matou i te fare. Aita roa hoʻi oe e mau nei i te fare. » Ua oto roa vau. E parau mau teie ta taʻu mau tamarii e parau nei. Ua tiʻa roa iaʻu ia tatarahapa oioi. Ua hinaaro taʻu mau tamarii i te hoê metua tane i te fare. Inaha, ua faaoti matou e ua hoohia mai te hoê fare piri atu i te oire, e mea poto aʻe ïa te taime ia tere. Ua taui au i taʻu tabula ohipa ia nehenehe au ia faaea rahi mai i te fare.

I roto i te mau uʻi atoa, ua faaue te Fatu i Toʼna mau taata ia haapii i ta ratou mau tamarii i te parau mau e te parau-tiʻa. Te aʻo uana atu nei matou ia outou ia haaputuputu i to outou mau utuafare no te pure utuafare, no te taiʻoraa i te Evanelia, no te ohipa utuafare, e no te mau ohipa faaoaoaraa utuafare. Te poroʻi atu nei matou ia outou ia aʻo i te mau melo o to outou utuafare e ia faaitoito ia ratou ia faao i roto i te mau faaotiraa faufaa rahi, oia hoʻi te faanahonahoraa i te mau ohipa huru rau a te utuafare.

Ua haapii te peresideni Brigham Young : « Te autahuʻaraaa … o [te] faatereraa maitai roaʻe, e na te reira e faaora i te utuafare taata i te mau ino atoa o te hamauiui nei i toʼna mau melo, e a haapapu ia ratou i te oaoa e te arue i te tau a muri atu12. »

Ua horoʻahia ia tatou te mana rahi no te autahuʻaraa. E haamaitai te reira ia tatou tataʻitahi e e horoʻa i te mau haamaitairaa no to tatou utuafare ; e haamaitai te reira i ta tatou mau pŭpŭ autahuʻaraa ; e haamaitai te reira i te mau amuiraa o ta tatou e tavini nei ; e haamaitai atoa mai te reira i te aʻo o ta tatou e ora nei. E mea tiʻa roa ia tatou ia ite nahea i te haapaʻo maite i te mau haapiiraa ta te Fatu i horoʻa mai ia tatou ei mau melo no Toʼna autahuʻaraa moʻa. Ua aʻohia mai tatou :

« No reira, i teie nei a tuu atu i te mau taata atoa ia haapii mai i taʼna iho ohipa, e ia rave hoʻi i te ohipa i roto i te toroʻa tei faataahia noʼna ra, ma te itoito atoa.

« O oia o te faatau noa ra e ore oia e taiʻohia ei mea au ia tiʻa noa mai, e o oia o tei ore i haapii i taʼna ohipa e o tei faaue mai iaʼna iho ei taata tiʻa-ore-hia e ore oia e taiʻohia ei mea au ia tiʻa noa mai13. »

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou, ei mau melo no Taʼna Ekalesia, ia ite hoʻi tatou i te haamaitairaa mau no te mauraa i te autahuʻaraa i niʻa i te fenua nei e no te tiʻaraa ia faaohipa i te reira no te maitai o to tatou mau utuafare e o te mau taata atoa. Ia maramarama maitai tatou i to tatou auraa e te Atua to tatou Metua Mure Ore e i te autahuʻaraa Taʼna i horoʻa mai ia tatou, o taʻu ia pure haehaa na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Te mau hiroʻa faaroo 1:5.

  2. « Te Utuafare : E Poroʻi i to te Ao nei, » Liahona, atopa 1998, 24.

  3. « On Priesthood, » Improvement Era, tiunu 1935, 372.

  4. Ioane 15:16.

  5. I roto i te Conference Report, atopa 1938, 118.

  6. PH&PF 93:40.

  7. PH&PF 93:41-43.

  8. Mose 3:24.

  9. Mose 5:4-5.

  10. Mose 5:12.

  11. Marriage and Divorce (1976), 17-18.

  12. Discourses of Brigham Young, maitihia e John A. Widtsoe (1954), 130.

  13. PH&PF 107:99-100.