2002
Haamaitai i to tatou mau utuafare na roto i ta tatou mau fafauraa
Novema 2002


Haamaitai i to tatou mau utuafare na roto i ta tatou mau fafauraa

Ia haapaʻo tatou i ta tatou mau fafauraa, e farii tatou i te mau fafauraa rarahi.

E te mau tuahine e, aue te nehenehe ia tiʻa i rotopu ia outou i teie ahiahi. E mau tamahine faaroo outou e te parau tiʻa na te Atua, te faaitoito nei i te haapaʻo i te mau fafauraa ta outou i fafau i mua i to tatou Metua i te Ao ra.

Te tiʻaturi nei au e, ua ite paatoa outou i te hohoʻa ta matou i maiti no te faahohoʻa i ta tatou tumu parau, « Inaha teie au, o vau ta oe e tono. « Te vaira te hohoʻa ra Te taeraa mai te Feia Omua, penihia e te tuahine ra o Minerva Teichert, e metua vahine oia, e vahine, e e taata aravihi faahanahanahia. E mea au roa na matou teie hohoʻa. E mea au roa na matou te hohoʻa mata o te vahine e haere ra e toʼna utuafare i pihai iho iaʼna. Taʼna hoa râ pute. Noaʼtu e, eita roaʼtu tatou e ite e, eaha to roto i taua pute ra, te faahaamanaʻo nei râ te reira iaʻu i te tahi atu mau pute taʻu e ite nei i te fare pureraa. Ua taʻitaʻi au i te reira huru pute, e ua papu roa iaʻu e, ua na reira atoa outou ! I roto i taʻu pute, ua taʻitaʻi au i te mau papaʻiraa moʻa, te mau materia no te haapiiraa, te mau mohina, te mau buka no te tamarû i te tamarii, te api parau e te mau penitara.

E te mau Tuahine, mai ia tatou hoʻi e taʻitaʻi i ta tatou mau pute i te fare pureraa, e titau-atoa-hia ia tatou ia taʻitaʻi i te tahi atu huru pute i te mau vahi atoa ta tatou e haere – tei roto ta tatou mau fafauraa taoʻa rahi i taua pute ra – no te mea, e mau vahine fafau tatou. Te hinaaro nei au e paraparau ia outou i te raveʻa e nehenehe ai i ta tatou mau fafauraa ia haapuai i te mau utuafare paieti.

E mea faufaa ia ite tatou e, e ere hoê anaʻe huru utuafare paieti. Te tahi mau utuafare paieti, e piti o ratou na metua i roto ; i te tahi râ taime, hoê anaʻe ïa no te mea ua pohe te tahi e aore ra ua faataahia raua. Te tahi mau utuafare e rave rahi ta ratou mau tamarii, area te tahi râ, aita ïa ta ratou e tamarii, no te tahi noa taime. E rave rahi mau melo o ratou anaʻe i roto i to ratou oraraa, tera râ, ua haapii mai o Elder Marvin J. Ashton ia tatou e : « Te Atua e te hoê taata, e utuafare ïa1. » I roto i te tahi mau utuafare paieti, te metua tane anaʻe te rave nei i te ohipa, e i te tahi taime, titauhia i na taata paari toopiti ia rave i te ohipa. No reira, noaʼtu e, e mea taaê te tahi i te tahi, te vahi hoê i rotopu i te mau utuafare paieti, o te mau fafauraa ïa o ta ratou e haamoʻa nei.

Na mua roa, te feruri nei au i te mau fafauraa no niʻa i te mau ture o te Evanelia : mai te huru i te tuhaa ahuru, te haereraa i te pure, e te parau paari. E te mau tuahine e, aita e titauhia iaʻu ia parau atu e, mai te mea e, e haapaʻo tatou i teie mau fafauraa, e haamaitaihia to tatou utuafare. Aita vau e parau nei e, eita roaʼtu tatou e farii i te oto ; tera râ, i te pae hopea, ua ite tatou e, te vaira te hoê haamaitairaa no to tatou haapaʻoraa i ta tatou mau parau tapu.

I roto i te tahi atu mau fafauraa, te fafau ra tatou no niʻa i to tatou huru i te pae morare : oia hoʻi, to tatou huru i niʻa ia vetahi ê, e to tatou huru i roto i te parau no te ture faatere i to tatou tino. E mea tiʻa ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii i te peu maitai : te haavare ore, te faatura, te parau tiʻa, te ohipa maitai e te parau maitai. Te tuu nei tatou i ta tatou mau tamarii i roto i te hoê ao te morohi atura hoʻi teie nei mau peu, e haapii râ tatou ia ratou i te mau peu no te faatura e no te maitai, na roto i te parau, e, te mea faufaa roaʼtu, na roto i te hiʻoraa maitai.

Eaha ïa te ture faatere i to tatou tino ? E te mau tuahine e, e mea tiʻa ia tatou ia riro ei mau hiʻoraa maitai no ta tatou mau tamarii i roto i te parau no te ahu, no te huru o to tatou tino, e no te taiata ore. A piti matahiti i mairi aʻe nei, ua tiʻa mai te peresideni Hinckley i roto i teie amuiraa e ua aʻo mai ia tatou ia « haapii i [ta tatou] mau tamarii i to ratou apîraa ra, e i to ratou naʻinaʻiraa ra, e e ore roa ratou e piʻo ê2. » E mea papu maitai te arataʻiraa no tatou paatoa, tera râ, eaha ta tatou e ite nei ? I te rahiraa o te taime, te ite nei tatou e, te riro nei te haereʻa o te ao nei ei haereʻa no tatou e no ta tatou mau tamarii.

I te hoê taime ua faaroo vau i te hoê metua vahine i te parauraa e, no te rahi o te mau ino e haati nei i taʼna mau tamahine, e mea tiʻa iaʼna ia maiti eaha taʼna e aro. Ua maiti oia eiaha e aro i te huru o to ratou mau ahu. Tera râ, ua riro te haehaa i roto i te huru o te ahu ei aroraa faufaa roa, no te mea, na roto mai i te reira e tupu mai ai te mau fifi rarahi. Teie nei, aita tatou e parau nei e, e titau tatou i ta tatou mau tamahine e ta tatou mau tamaiti ia tapoi ia ratou mai te arapoa e tae roaʼtu i raro i te fatiraa avae ; te auraa no te reira maori râ, e tauturu tatou ia ratou ia faanehenehe ia ratou ia itehia e, e tamarii ratou na te Atua. E te mau tuahine e, e mau metua vahine paari outou e te faahiahia. Aita outou e hinaaro i te hoê buka arataʻi no te faaite ia outou i te mea tano no niʻa i te parau no te ahu. A pee i te Varua, i reira outou e ta outou mau tamarii e ite ai i te mea tiʻa.

E mea tiʻa atoa ia tatou ia haapapu e, ua maramarama maitai anei ta tatou mau tamarii i te mea ta te Fatu e titau nei ia ratou i roto i te parau no te taotoraa te tane e te vahine. Aita i taui te ture no niʻa i te parau no te viivii ore ; e mea tiʻa i te tamarii ia ite e, tei hea te reni. Tera râ, mea pinepine roa tatou i te ite i ta tatou mau tamarii ia faatano i te mau peu o ta ratou i ite e, ua hape, e ia faatano i te reira i niʻa i te mau peu a to te ao nei. E mea tiʻa ia tatou ia vaiiho i to tatou haama i te hiti, ia tiʻa ia tatou ia tauʻaparau papu maitai e ta tatou mau tamarii. E mea tiʻa ia ratou ia ite huʻahuʻa roa e, eaha te mau peu e tano no te tane e no te vahine i rapae i te faaipoiporaa, eiaha râ te iterii noa. Ia ore tatou e haapii ia ratou i te ture mau, na to te ao nei ïa ratou e haapii, e te mau fifi atoa o te reira huru haapiiraa.

Mai te reira atoa te parau no teie fifi apî roa : te mau raveʻa aravihi o teie tau. A tae hoʻi e, eita te titiʻa maitai roa aʻe e paruru papu i te ino ia ore ia tomo mai i roto i to tatou mau fare. E mea faahiahia te parau no te itenati, tera râ, e ara tatou i te reira e i te tahi atu mau faahemaraa o te parau apî i roto i te utuafare. Te rahi noaʼtu ra te parau no te peu faufau, e te tomo roa nei te reira i roto i te oraraa o te feia moʻa, ma te ruri ê i to ratou aau i te mau ture a te Atua.

Te fafauraa faufaa roa aʻe no niʻa i te utuafare, o te fafauraa ïa no te faaipoiporaa mure ore. Ua ite tatou e « na te Atua i faaue i te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine, e o te utuafare hoʻi te pû no te faanahonahoraa a Tei Hamani, no te haereʻa mure ore o Taʼna ra mau tamarii3. » To tatou utuafare, o ta tatou ïa hopoiʻa e ta tatou atoa haamaitairaa rahi roa aʻe.

Te tumu parau no teie amuiraa, oia ïa : « Inaha teie au, o vau ta oe e tono. » Ua riro teie mau parau ei fafauraa i te Fatu, e ei faaiteraa i to tatou hinaaro mau ia tavini. Ia haapaʻo tatou i ta tatou mau fafauraa, e farii tatou i te mau fafauraa rarahi. Ua papaʻi te peresideni Boyd K. Packer :

« E ere i te ohipa mataro-ore-hia no te tahi mau metua maitai, ia ite i te hoê o ta ratou mau tamarii, no te tahi taime, ia ô i roto i te mau faahemaraa o te ore roa e roaa ia ratou ia arai. Te oto nei ratou no ta ratou mau tamaiti e aore ra, ta ratou mau tamahine faaroo ore. Te feruri nei ratou e, no te aha aita hoê raveʻa e roaa ia ratou noaʼtu ta ratou mau tautooraa tuutuu ore.

« Te tiʻaturi papu nei au e, te vai ra te mahana e tinaihia taua mau faahemaraa ra…

Eita e hope ia tatou ia faateniteni i te faufaa no te faaipoiporaa hiero, te taamuraa o te oroʻa taatiraa, e te mau ture no te tiʻamâraa i titauhia. Ia haapaʻo te mau metua i te mau fafauraa ta ratou i rave i mua i te fata no te hiero, e taatihia ïa ta ratou mau tamarii i niʻa ia ratou e a muri noaʼtu4. »

E te mau tuahine e, na teie fafauraa e horoʻa mai nei iaʻu i te hoê tiʻaturi rahi. E haere anaʻe tatou ma te tiʻaturi, ma te mau papu i ta tatou pute anaana i roto i to tatou rima, tera râ, e iriti tatou i rapae i te reira pute, i te mau mea aita tatou e hinaaro. E riro te mau kilo hau ei faataereraa ia tatou. E te mau tuahine, eiaha tatou e parau faahou e : « ahani pai » e « ahani noa aʻe », e « e tuu tatou i ta tatou hopoiʻa i niʻa i te Fatu5. » Te hinaaro nei au e rave i teie i niʻa ia outou. E rave noa tatou i te mea maitai roa aʻe e tiʻa ia tatou ia rave i te mau mahana atoa, e e vaiiho tatou i te Fatu ia rave i te toea. O te hoê te reira fafauraa Taʼna i fafau mai ia tatou.

No te faahopearaa, te hinaaro nei au e parau atu ia outou i te parau no te hoê vahine aitâ vau i farerei aʻe nei iaʼna, tera râ, ua here roa vau iaʼna i te mea e, ua haapaʻo oia i taʼna mau fafauraa. Toʻu metua tupuna vahine, o Charlotte Gaieley Clark, te hoê o te mau taata hopea e 295 tei farii i ta ratou mau fafauraa i roto i te hiero no Navu hou a haamata ai te tere rahi i te pae tooa o te râ. Ua opanihia te hiero mai te taime a faahepohia ai te feia moʻa ia reva, tera râ, aitâ te mau taata tiʻamâ atoa i farii atura i to ratou oroʻa hiero. Na toʻu metua tupuna vahine e taʼna tane e arataʻi i to ratou utuafare i te pae tooa o te râ, e ua hinaaro oia ia roaa taʼna mau fafauraa hou a tere ai ratou. E mea pinepine au i te haamanaʻo iaʼna i teie nau avaʻe i mairi aʻe nei. Ia tae i te hoê mahana, te hinaaro nei au e parau iaʼna e : « E mama ruau, mauruuru no to oe haapaʻoraa i ta oe mau fafauraa. E haamaitairaa rahi tei noaa iaʻu i te riroraa ei tamahine na oe. Ua riro to oe faaroo ei haamaitairaa noʻu e no toʻu utuafare, e e tamau noa te reira i te haamaitai ia matou paatoa i tera uʻi e tera uʻi. » E te mau tuahine, ia tae i te hoê mahana, e nehenehe i ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua ia parau atoa mai i te reira mau parau ia tatou e no tatou. Ia tae i te hoê mahana, e haamauruuru mai ratou ia tatou no to tatou tapea-maite-raa i teie « pute » fafauraa i niʻa ia tatou, e te faaohiparaa i te reira no te haamaitai i te oraraa o to tatou mau utuafare.

Ia haamaitai mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ia tiʻa ia tatou ia haapaʻo i ta tatou mau fafauraa, ia nehenehe i to tatou utuafare ia puai e ia haamaitaihia na roto i to tatou oraraa parau tiʻa, i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. « Be a Quality Person », pureraa pae auahi na te feia faaipoipo ore, 30 no atete 1992.

  2. « Your Greatest Challenge, Mother », Liahona, tenuare 2001, 114.

  3. « The Family : A Proclamation to the World », Liahona, atopa 1998, 24.

  4. « Our Moral Environment », Ensign, me 1992, 68.

  5. Salamo 55:22.