2002
Haere mai i Ziona ! Haere mai i Ziona !
Novema 2002


Haere mai i Ziona ! Haere mai i Ziona !

Te mau parau tumu no te here, te ohipa, te faaravaʻiraa iaʼna iho, e te haamoʻaraa, e mea horoʻahia mai ïa e te Atua. O ratou o te rave mai i te reira, e ia vaiiho ia ratou ia faaterehia ia au i te reira, ua mâ ïa te aau.

A farerei ai tatou i te mau melo o te Ekalesia i roto i te ao nei, hoê noa iho râ titauraa i te taatoaraa : ia ravaʻi te taime no te raveraa i te mea e tiʻa ia rave. No te feia aita i ravaʻi ta ratou faufaa, e titau ratou ia rahi te taime no te tururaa i te mau hinaaro o te oraraa. No te feia râ ua ravaʻi, e titau ïa ratou ia rahi te taime no te mau mea o te ao nei. E tarapape ïa te titauraa no te mea ua taotiʻahia te taime ; eita te taata e nehenehe ia faaroa i te mahana eita atoa e nehenehe ia faaroa i te matahiti.

No te ao nei te hape. A aro ai te ao nei i te mau raveʻa maitai no te faanahoraa i te taime, e ume faahou e faahou â te reira ia tatou ia imi i te mau mea o te ao nei. Tera râ, aita te oraraa e aro nei e te taime, e araoraa râ i rotopu i te maitai e te ino.

E riro te ohipa e rave no teie mau mea nei, ei mau faaotiraa auraa ore i roto i te oraraa nei. I te matahiti 1872, ua aʻo te Peropheta Brigham Young i te Feia Moʻa no niʻa i teie nei tumu parau. Teie taʼna i parau : « Faaea na ! Tiaʼi na ! Ia tiʻa mai outou i niʻa i te poʻipoʻi, hou outou a amu ai i te maa, … a piʻo i raro i mua i te Fatu, a ani iaʼna ia faaore i ta outou mau hara, e ia paruru ia outou i te roa raa o te mahana, ia faaora ia outou i te mau faahemaraa e i te mau mea iino atoa, ia arataʻi i to outou mau taahiraa, e ia rave outou i te hoê ohipa i taua mahana ra ia riro ei maitai no te basileia o te Atua i niʻa i te fenua nei. E taime anei to outou no te raveraa i te reira ? … O taʻu teie aʻo i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei i teie mahana. Faaea na, eiaha e rû… te rû noa nei outou ; aita outou e haere pinepine nei i te pureraa, aita outou e pure pinepine nei, aita outou e taiʻo pinepine nei i te mau Papaʻiraa Moʻa, aita outou e ravaʻi nei i te e feruri hohonu, tei niʻa noa outou i te pererau, e na roto i te ruraa, aita atura outou e ite faahou eaha râ te rave na mua roa… E haapoto noaʼtu vau i teie parau – e mea ohie roaʻe ia rave [no te fare] – ‹A faatiʻa i ta outou mau faarii maa› , e ia hee mai te maa, e î oioi ïa ta outou mau faarii1. »

A faaohipa i te faanahoraa o te Evanelia no te tamata i te rave i te mau mea matamua. Ua haapii mai te Fatu : « No reira, eiaha e imi i te mau mea o teie nei ao tera râ, e mata na i te imi na mua roa i te patu i te basileia o te Atua [e aore râ, Ziona], e i te faatiʻa i te parau-tiʻa naʼna ra ; e amui- atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou2. »

Ei tamaiti iti tei paari mai i te pae apatoa o Utaha, e mea anoano toʻu feruriraa no niʻa i te mau tumu o Ziona i teie nei. E noho matou i roto i te hoê oire iti e ere i te mea atea i te Zion National Park. E i roto i te fare pureraa, e himene pinepine i teie mau parau i mataro-noa-hia :

Pii maira te Atua,

I to Iseraela.

A faaruʻe i te ino ;

No to Babulonia ;

Haere mai na i Ziona,

Hoʻi mai i te Fatu.

Haere mai na i Ziona

Hoʻi mai i te Fatu3.

I roto i toʻu feruriraa tamarii, e ite au i te mau mato tarere e te mau oeʻoeraa o te mau patu ofaʻi o te national park. E anavai te tipuupuu ra na roto i teie mau patu teitei o te mau mouʻa – i te tahi mau taime e mea mărû, e i te tahi taime mai te hoê ïa opape riʻariʻa rahi. Te itera anei outou te feruriraa taa-ore o te hoê tamaiti iti o te tamata nei i te faatanotano i te mau parau o te himene e te mau faaatiraa o teie âua rahi. Noaʼtu e e ere i te mea maitai roa, te mea râ o tei vai i roto i toʻu nei feruriraa o te nehenehe ïa o Ziona e toʼna hanahana. I te mau matahiti i mairi, ua roaa mai te hoê maramarama taaê. I roto i te mau papaʻi raa moʻa e taiʻo tatou : « No reira, oia mau, te na o mai nei te Fatu, a tuu atu ia Ziona ia oaoa, no te mea o teie hoʻi ziona – tei mâ te aau4. »

Ia riro te faatiʻaraa o Ziona ei fâ na te mau melo tataʻitahi o teie Ekalesia. E nehenehe ia parauhia : A imi ai tatou ma to tatou aau atoa i te faahaereraa i mua e i te faatiʻaraa ia Ziona, e mahuta ê ïa te mau fifi no te mea aita e taime no te feruriraa i te reira. E roaa te mau oaoa e te mau haamaitairaa na roto i te amuiraaʼtu i roto i teie tumu faahiahia. E taui te oraraa o te hoê taata. E ere atura te fare i te hoê hotera tera râ, e riro ïa ei vahi no te hau, e vahi aueue ore e te here. E nehenehe te mau taiete e taui. E ore te mau maroraa e te mau manianiaraa i Ziona ; e morohi ê te faataaraa i te huru o te taata ; aita e veve, i te pae varua anei, e aore râ, i te pae tino ; aita hoʻi e mau ohipa iino faahou. E rave rahi tei faaite papu e, « e mea papu maitai e, aita e feia hau atu i te oaoa i roto i te mau taata atoa … i hamanihia e te rima o te Atua ra5. »

Te peropheta i tahito ra, o Enoha, ua ohipa na oia e rave rahi matahiti no te faahoʻi mai i te nunaa i teie faito no te parau-tiʻa. Mai to tatou atoa nei mahana, ua ora atoa ratou i roto i te oraraa feii, te ino, te tamaʻi e te faataheraa toto. Tera râ, ua pahono atu te feia parau-tiʻa : « E mairi ihora te Fatu i te iʻoa o toʼna ra feia, o Ziona, no te mea hoê â to ratou aau e hoê â to ratou manaʻo, e ua parahi hoʻi ratou ma te parau-tiʻa ; e aore e taata veve i rotopu ia ratou6. »

A feruri na i te auraa no te parau no te mea o te papaʻiraa moʻa. Ua faatiʻahia Ziona e ua pua no te mea o te Atua i faaurû i te oraraa e i te ohipa a toʼna ra feia. Aita Ziona i horoʻahia mai ei taoʻa pûpûhia mai, tera râ, no te peu maitai, e no te feia e fafauraa na te reira i amui hoê ia ratou no te paturaa i te reira. Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball : « A himene amui ai tatou ‹Haere mai i Ziona› te auraa ra … a haere mai i te paroita, i te amaa, i te misioni, i te tĭtĭ, e a patu ia Ziona na roto i te tae rahi raa mai7 ». I te haaputuputuraa mai te au i ta te Fatu, te faaitoito nei te Feia Moʻa i te faariro i Ziona ei « basileia no to tatou Atua e toʼna Mesia hoʻi8 », faaineineraa i te tae pitiraa mai o te Fatu9.

Ua faaara mai te peresideni Hinckley ia tatou e : « teie ohipa o ta tatou i faaô i roto e ere ïa i te hoê ohipa ohie noa. E ohipa râ na te Mesia. O te basileia o te Atua te Metua Mure Ore. O te paturaa ïa ia Ziona i niʻa i te fenua nei10. »

« Mai te mea e patu tatou i taua Ziona ra o ta te mau peropheta i parau na e o ta te Fatu i horo’a mai i te mau fafauraa rahi, e mea tiʻa ia tatou ia haapae i to tatou mau haapaʻoraa ia tatou iho. E mea tiʻa ia tatou ia vaiiho i to tatou here no te hoê oraraa au e te ohie, e na roto i te rohiraa o te tautooraa e te aroraa, tae noaʼtu i te hopea o to tatou puai, e mea tiʻa ia tatou ia ite i to tatou Atua11. »

I rotopu i te mau parau haapiiraa tei riro ei tumu no te haapaʻoraa teitei o te amuiraa autahuʻaraa oia ïa te here, te taviniraa, te ohipa, te faaravaʻiraa iaʼna iho, te haamoʻaraa, e te tiaauraa12. » Ia maramarama maitai e mea nahea tatou i te patu ia Ziona i niʻa i teie nei mau parau mau i niuhia, a feruri na tatou e maha o teie nei mau parau.

Te matamua o te here ïa.

« Ua parau Iesu … Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaʻo atoa.

« O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

« E mai te reira atoa te piti, E arohaʼtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.

« Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ia pue ture e piti nei13. »

Ia here i te Atua hau atu i te mau mea atoa e faaitoitohia ïa tatou ia haapaʻo i te mau mea matamua roa, no te faanaho maiteraa i to tatou mau oraraa ia aifaito e Toʼna. Ia roaa ia tatou i te here i te mau poieteraa atoa a te Atua, oia atoa ïa i to tatou mau taata tupu. Ia tuu i te Atua i mua roa i te mau mea atoa te here rahi e te haapaʻo maitai i rotopu i te tane e te vahine, te mau metua e te mau tamarii. E ite tatou i Ziona, « te taata atoa i te imiraa i te maitai no toʼna ra taata tupu, e i te raveraa hoʻi i te mau mea atoa ra ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua ra14. »

Te piti o te ohipa ïa. Te ohipa, o te tautooraa ïa i te pae tino, i te pae manaʻo e aore râ, i te pae varua. Ua faaue te Fatu e : « E amu oe i te maa ma te hou i niʻa i to rae15. » Ua riro te ohipa ei tumu no te oaoa, te faaturaraa ia oe iho, e te maitai roaraa. I roto i te faaravaʻiraa a te Atua, aita e vairaa no te oto e te nounou. Ia riro te ohipa ei ohipa parau-tiʻa no te monoraa i te mau tumu hanahana : « E te rave ohipa i Ziona, ia ohipa oia no Ziona ; e ia rave ratou i te ohipa no te moni, e pohe ïa ratou16. »

Te faaravaʻiraa iaʼna iho to muri mai ïa. Ia vai te reira na mua roa no te tiʻamâraa o te taata e no toʼna hau. Ua faauehia teie Ekalesia e toʼna ra feia ia faaineine, ia faaravaʻi iaʼna iho, e ia vai tiʻamâ noa17. Te mau tau auhune e mau tau ïa no te ora ma te paari e te haaputuraa i te mau mea i hau. Te mau tau no te ereraa o te mau tau ïa ia ora rii noa e ia haafatataʼtu i te mau vahi haaputuraa maa.

« Aita te Feia Moʻa mau, te nehenehe i ta te tino e aore râ, i ta te pae emotionare, e opua i te huri i taʼna hopoiʻa e aore râ, i ta toʼna utuafare i niʻa i te tahi. Mai te mea e nehenehe iaʼna, i raro aʻe i te faaurûraa a te Fatu e na roto i taʼna iho ohipa, e faaravaʻi oia iaʼna iho e i toʼna utuafare i te mau hinaaro o te oraraa i te pae varua e i te pae tino18. »

E mau tamarii tamaroa e e mau tamarii tamahine tatou na te Atua e te turuʻi nei tatou i niʻa Iaʼna no te mau mea atoa e vaira ta tatou. Mai te mea e haapaʻo tatou i Taʼna mau faaue, eita roa Oia e haamoʻe ia tatou. Tera râ, eita to tatou Metua i te Ao ra e faaoti i ta tatou ohipa, na tatou iho te reira e rave. Ua titau Oia ia faaohipa tatou i te mau raveʻa o Taʼna i horoʻa na tatou e to tatou mau utuafare. Ia na reira tatou, ua faaravaʻi ïa tatou ia tatou iho19. »

Te hopea ra, o te haamoʻaraa ïa. Tei roto i te fafauraa o te haamoʻaraa te parau no te tusia ; ua amuihia mai i roto te here, te ohipa, e te faaravaʻiraa iaʼna iho ; e e mea faufaa hoʻi no te faatiʻaraa i te basileia o te Atua. « E ore roa e tiʻa ia faatiʻahia mai o Ziona », ua parau mai te Fatu « maori râ, ia na roto i te mau parau tumu no te ture o te basileia tiretiera20. » Ua faatumuhia ïa teie nei fafauraa no te haamoʻaraa i teie nei ture. Aita te reira i faaorehia e aore râ, i vaiihohia. O te « horoʻaraa ïa i te taime, te mau taleni e te utuuturaa i te ravaʻi ore – i te pae varua anei e aore râ, i te pae tino anei – e i te paturaa i te basileia o te Fatu21. »

Teie mau parau tumu no te here, te ohipa, te faaravaʻiraa iaʼna iho, e te haamoʻaraa, e mea horoʻahia mai ïa e te Atua. O ratou o te rave mai i te reira, e ia vaiiho ia ratou ia faaterehia ia au i te reira, ua mâ ïa te aau. Te tahoêraa parau-tiʻa ra o te titiro ïa o ta ratou taiete, e riro ïa to ratou hau e te auraa ei reva no te mau fenua i te atea ê ra. Ua parau te Peropheta Iosepha Semita :

« Te paturaa i Ziona o te hoê ïa tumu e faaanaanatae i te feia o te Atua noaʼtu eaha te matahiti ; o te tumu parau ïa tei haapaʻohia e te mau peropheta, te mau tahuʻa e te mau arii ; … ua vaiihohia mai ia ite tatou, ia faaô tatou i roto e ia tauturu i te faanuuraa i mua te hanahana o te Feia Moʻa [o Ziona] … e ohipa o tei faataahia no te haamouraa i te mau mana o te poiri, te faaapîraa i te fenua, te hanahana o te Atua, e te ora o te utuafare taata22. »

Te faaite nei au i toʻu iteraa papu e parau mau teie mau mea. E peropheta o Gordon B. Hinckley na te Atua i te ao nei, mai ia Iosepha Semita atoa. Te basileia o te Atua o te Ekalesia ïa a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Nei e e riro ïa ei Ziona i roto i toʼna nehenehe atoa. O te Mesia te Ora o to te ao, te Tamaiti Here a te Atua ora, o tei Moʻa roa. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Deseret News Weekly, 5 no tiunu 1872, 248 ; haapapuraa apitihiaʼtu.

  2. Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:38.

  3. « Pii Maira te Atua », Te mau Himene, no. 8.

  4. PH&PF 97:21.

  5. A hiʻo 4 Nephi 1:16 ; a hiʻo atoa te mau irava 1-18.

  6. Mose 7:18 ; haapapuraa apitihiaʼtu.

  7. I roto i te Conference Report, Amuiraa no te area o Paris 1976, 3.

  8. PH&PF 105:32 ; a hiʻo atoa 68:25-31 ; 82:14 ; 115:1-6.

  9. A hiʻo PH&PF 65:2, 6.

  10. I roto i te Conference Report, atopa 1989, 70 ; e aore ra Ensign, novema 1989, 53.

  11. I roto i te Conference Report, atopa 1991, 78 ; e aore râ Ensign, novema 1991, 59.

  12. A hiʻo Spencer W. Kimball, « ‹And the Lord Called His People Zion› », Tambuli, ditema 1984, 2-9.

  13. Mataio 22:37-40.

  14. PH&PF 82:19.

  15. Mose 4:5 ; a hiʻo atoa Genese 3:19.

  16. 2 Nephi 26:31.

  17. See PH&PF 78:13-14 ; 38:29-31.

  18. Spencer W. Kimball, i roto i te Conference Report, atopa 1977, 124 ; e aore ra Ensign, novema 1977, 77-78 ; a hiʻo atoa 1 Timothy 5:7.

  19. A hiʻo Providing in the Lord’s Way : A Leader’s Guide to Welfare (welfare handbook, 1990), 5.

  20. PH&PF 105:5.

  21. A hiʻo Tambuli, ditema 1984, 7.

  22. Teachings of the Prophet Joseph Smith, maitihia e Joseph Fielding Smith (1976), 231-32 ; haapapuraa apitihiaʼtu.