Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Te Oraraa e te Tau Taviniraa a Ezra Taft Benson


Te Oraraa e te Tau Taviniraa a Ezra Taft Benson

I ni‘a i te puromu mai Logan, Utah haere ti‘a’tu i Whitney, Idaho, teie te tahi ohipa taa ê ta te feia ratere i ite i te 4 no tiunu 1994. E nahoa rahi ta ratou i ite, te tiʻatiʻa ra na te pae puromu, 24 maile (39-kilometera). Te mahana no muri iho, ua faataa Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te tumu ratou i haaputu ai i ô. Te tia‘i ra ratou i te pereoo faauta taata pohe, e faauta ra i te tino o te peresideni Ezra Taft Benson i te vahi hunaraa taata pohe o to’na oire tumu i muri iho i te mau pureraa i tupu i te oire no Roto Miti i Utah. Teie te mau parau a Elder Hales :

« Ua riro te tere haere ti‘a’tu i Whitney, Idaho ei faahanahanaraa haaputapû mau no teie peropheta na te Atua.

« Ua tupu te faahanahanaraa a te mau melo o te Ekalesia a tiʻatiʻa ai ratou na te pae puromu, i ni‘a i taua puromu ra. Te vai ra ua oomo roa i to ratou ahu nehenehe no te sabati i tera avatea mahana maa ra. Te vai ra ua faaea tura noa, ma te tape‘a i to ratou pereoo e ma te ti‘a tura noa, ia tere atu te peropheta. Ua ti‘atiʻa te feia faaapu i roto i ta ratou faaapu, te taupoo i ni‘a i te mafatu. Hau atu râ, o te feia apî tamaroa ïa tei iriti roa i to ratou taupoo haʻuti taʻiri popo « baseball » ma te tape‘a te reira i ni‘a i to ratou mafatu. Tahirihiri hau atoa te mau reva ei tapa‘o faatau aroha i te tereraa’tu te peropheta. E mau tapa‘o tei papa‘ihia, ‘Ua here matou i te peresideni Benson’. E te tahi atoa tei parau, ‘A tai‘o i te Buka a Moromona’ ».1

Ua riro mau teie maniiraa here ei faahanahanaraa, e ua hau roa’tu râ. Ua itehia te faa‘iteraa e, ua taui te oraraa o te mau taata no te mea ua pee ratou i te parau aʻo a te hoê peropheta. E ua riro te feia tei haaputuputu na te pae puromu ei faaʻiteraa no te mau taata e rave rahi atu â. Mai te tau a fanauhia ai Ezra Taft Benson i te vahi piri ia Whitney, Idaho i te taime a tanuhia ai to’na tino tahuti i reira, ua tavini oia ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu, ma te ratere na te ao taatoa e ma te tauturu tau milioni taata ia haere mai i te Mesia ra.

Te mau haapiiraa i apohia i roto i te faaapu o te utuafare

I te 4 no atopa 1899, ua farii o Sarah Dunkley Benson raua George Taft Benson Jr i ta raua tamarii matahiapo i roto i to raua utuafare. Ua topa raua i to’na i‘oa o Ezra Taft Benson, mai to’na atoa metua tupuna, o Elder Ezra T. Benson, tei tavini ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Ua fanauhia Ezra i roto i te fare faaapu piti piha, ta to’na metua tane i patu hoê matahiti na mua’tu. Ua maoro rii to’na fanauraa e ua fifi atoa, e ua mana‘o roa te taote e, eita teie aiû iti 5,3 kg e ora mai. E mana‘o ê râ to to’na mau metua vahine tupuna. Ua faaî raua e piti pani pape—hoê e mea mahanahana, hoê e mea toʻetoʻe—e ua patia i ta raua mootua hoê taime i roto i te hoê pani, hoê i roto i te tahi, e taʻi roa mai nei oia.

Hōho’a
Ezra Taft Benson at three months old.

Te aiû Ezra Taft Benson, matahiti 1900

E oraraa tamarii oaoa to Ezra Taft Benson iti, ta te utufare e te mau hoa e pii noa « T », i roto i te faaapu e faaati ra i te fare i reira o’na i te fanauraahia mai. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley, tei tavini i piha‘i iho i te peresideni Benson fatata e 33 matahiti i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e i roto i te Peresideniraa Matamua, no ni‘a i te mau haapiiraa ta Ezra iti i haapii :

« E tamarii faaapu oia, e tamarii faaapu mau e te papû, te ahu e te papaa mahana, e ua haapii i to’na apî-roa-raa i te parau no te ture no te ootiraa : ‘O ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai » (Gal. 6:7).

« Ua haapii oia i tera ra mau tau aravihi ra e, aita ana‘e e haa rahi i te ohipa, aita atoa ïa e mea e tupu maori râ te aihere. Titau-roa-hia ia ravehia te ohipa, rave tamau noa ma te tuutuu ore, no te ooti mai arauaʻe. E no reira, ua utaru i te tau faatoparaa rauʻere e ua utaru atoa i te tau tupuraa raau—i te mahana taatoa teie ohipa rohirohi, te aroteraa na muri i te tahi puaahorofenua pautuutu maitai. I tera ra tau, mea utaru rima noa, e na te rima e haru i te arote no te arata‘i e no te tape‘a i te reira a tapu ai te tipi oeoe i te repo e a huri ai i te hiti. Ia pô te mahana, ua oti roa te tamaiti i te rohirohi, e taʻoto maitai oia. E ti‘a oioi mai râ te mahana.

« Titau-faahou-hia ia tapu i te repo, ma te huti-faahou-hia e te puaahoro fenua, e haamărû i te repo e faaineine no te ueue i te huero. Teie atura ïa te ohipa no te tanuraa, e ohipa haamauiui tua. E i muri iho roa, te pîpîraa ïa i te pape. Tei te hoê vahi maro te faaapu a te utuafare Benson, e na te pape i faaoraora. E hi‘opo‘a-noa-hia te pape, i te ao e te pô. Aita e mori pata e aore râ e mori hinu (« gaz »). E mori hinu manureva ihoa ïa, e mea momohi râ e te paruparu to’na mâoaoa auahi. Titau-roa-hia ia tae te pape i te hopea roa o te hutiraa pape. E haapiiraa te reira eita roa e moʻe.

« E nehenehe roa ta’u e ite na roto i te mata o to’u feruriraa i teie tamaiti iti, te ope i ni‘a i te tapono, te haere ra na te mau pouohu i roto i te faaapu, te hi‘opo‘a ra e e, te tae nei anei ihoa teie haumi faatupu ora.

« Aita e maoro roa, teie mai nei te tau no te tapuraa aihere, e rave rahi tâ fenua. Taamu i te puaahorofenua i ni‘a i te matini tapu aihere, pa‘uma te tamaiti i ni‘a i te parahiraa tutae auri, e faaohu i teie mauhaa ooti, a huti noa ai te puaahorofenua, hoê eʻa hoê metera e te afa te aano te tapuhia. Tapiri i te reira te raʻo e te naonao, te repo e te veʻaveʻa rahi, e ohipa rohirohi mau. Ia oti te tapuraa, te pâra’uraa ïa e te patiaraa te reira no te haapuʻeraa i te hoê vahi ia marô. E hi‘o maitai i te maororaa. Ia tano to’na marôraa, e patia-faahou-hia te reira i ni‘a i te hoê pereoo aihere, e te hoê pani rahi e te aano. E i te vahi haaputuraa, na te hoê hivi raau hutihia e te puaahorofenua e otaa i te reira ei otaaraa teitei roa. I tera ra tau, e ere e mea taamuamu te maa aihere, e aita atoa te mau matini faauta. E patia noa e te puai o te rima

« … Aita ihoa ïa e maere e, ua aano mai teie taata e te pautuutu maitai. Matou tei mâtau ia’na i to’na mau mahana hopea, pinepine roa matou i te faahiti i te parau no te rahi o to’na na rima. E ea maitai hope, no roto mai i to’na vai-tamarii-raa, ua riro atoa ïa ei haamaitairaa rahi i roto i to’na oraraa. Tae roa mai i to’na mau matahiti hopea, e taata itoito taa ê oia.

« Na roto i te mau matahiti o to’na paariraa, a ohipa ai oia e te mau peresideni e te mau arii, aita roa aʻe oia i haamoʻe i to’na hiro‘a tamaiti faaapu. Aita roa’tu oia i haamoʻe i to’na aravihi i te ohipa. Aita roa’tu oia i haamoʻe i to’na hinaaro ia ara i te aahiata e ia ohipa e pô roa’tu.

« E ohipa rahi atu â i te mâtauraa faahiahia i te ohipa tei mahiti mai mai roto mai i tera fare o to’na vai-tamarii-raa. E puai taa ê tei mahiti mai mai roto mai i te repo fenua. Ua vai noa te faahaamanaʻoraa tamau i te parau faaue ia Adamu raua o Eva i te tiavaruraahia raua i rapae i te ô : ‘E amu oe i ta oe maa ma te hou i ni‘a i to rae, e hoʻi noa’tu oe i raro i te repo’ (Gen. 3:19). E varua no te faarava‘iraa ia‘na iho tei patuhia i roto i te feia tei patia i te rima i roto i te repo. E i tera ra tau, aita e faanahoraa faaapu ta te faatereraa hau, aita hoê a‘e. Na te reva noa o te tau e faaoti i to’na hinaaro. Te toʻetoʻe rahi, te mau vero, te mataʻi e te paʻura, farii pauroa te taata i te reira ei haapeʻapeʻaraa o te oraraa e aita e rave‘a i mua i te reira. Hiti mai nei te hinaaro ia haaputu i te maa no te mau mahana ati, ia ore anaʻe, e pohe ïa te taata i te poʻia. Te rave‘a noa i mua i te mau haapeʻapeʻaraa o te oraraa, te pure, te pure i to tatou Metua mure ore, Metua here, te Atua Manahope o te ao nui.

« Hopea ore te pure i roto i tera fare faaapu iti no Whitney, Idaho. Te pure utuafare, i te pô e i te poʻipoʻi, tei roto te mau haamauruururaa no te ora e no te mau tamataraa e no te mau rave‘a, tei roto atoa te mau taparuraa ia roaa mai te puai no te rave i te ohipa o tera mahana. Ua haamanaʻo-atoa-hia te feia i roto i te ati, e ia ti‘a mai te utuafare mai te pure tuturi, e haere te metua vahine, oia te peresideni no te Sotaiete Tauturu o te paroisa, e opere haere i te mea i roto i ta’na pereoo iti turaʻi, i te feia i roto i te ati, e o ta’na tamaiti matahiapo te taata faahoro. Aita teie mau haapiiraa i moʻe noa a‘e ».2

Te mau haapiiraa i haapiihia mai roto mai na metua haapa‘o maitai

Teie mau haapiiraa no te ohipa itoito, te tahoêraa utuafare, te taviniraa e te oraraa i te evanelia, ua haamata ïa i te faarahihia i te hoê mahana e 12 matahiti to Ezra, ua hoʻi mai to’na na metua mai te fare pureraa e teie te parau apî mana’o-ore-hia. Ua faati‘a mai te peresideni Benson i te reira :

« Te faahoro ra papa i te puaahorofenua no te hoʻi i te fare, e ua iriti mama i te hoê rata, ei reira, ua hitimahuta raua i te rata no ô mai i te afata B i te oire no Roto Miti—e piiraa no te reva i te misioni. Aita e aniraa e, ua ineine anei, ua hinaaro anei e aore râ ua aravihi anei. Na te episekopo e hi‘o, e o to’u papa ruau, o George T. Benson, te episekopo, te papa o to’u papa.

« I te taeraa mai papa raua mama i roto i te aua, te taʻi ra raua—e ohipa hoʻi teie ta matou i ore a‘enei i ite i roto i to matou utuafare. Ua haafatata matou i te pereoo—e hitu matou—e ua ani atura eaha te fifi.

« Parau mai nei raua e, ‘aita e fifi’.

« ‘No te aha ïa orua i taʻi ai ?’ ta matou ia uiraa.

« ‘Mai e haere tatou i roto i te piha faafaearaa e e faataa atu maua ia outou’.

« Ua haaputuputu matou i ni‘a i te parahiraa marû iti o te piha faafaaearaa, ei reira ua parau mai papa no ta’na piiraa misioni. Ei reira, parau mai nei mama, ‘E haapeuraa na maua ia ite e, e mea ti‘amâ papa no te haere i te misioni. Te taʻi rii nei maua no te mea e taa ê maua e piti matahiti i te maoro. Ua ite outou, aita maua i taa ê a‘enei hau atu i te piti pô mai te mahana o to maua faaipoiporaa—te mahana ïa ua haere papa i roto i te faa tahoni no te tii mai i te tahi raau, te tahi pou e te tahi vahie’ ».3

No te mea tei te misioni to’na metua tane, na Ezra i amo i te rahiraa o te hopoi‘a no te faaapu utuafare. Ua rave « oia i te ohipa a te taata paari, a tamarii noa ai oia », te haamana‘o ra to’na tuahine o Margaret. « Ua mono oia ia papa fatata e piti matahiti i te maoro ».4 I raro a‘e i te faatereraa a Sarah, ua rave amui Ezra e to’na mau taea‘e e tuahine i te ohipa, ua pure amui e ua tai‘o i te mau rata a to ratou papa. Hitu ahuru ma pae matahiti i muri iho, ua feruri te peresideni Benson no ni‘a i te mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a i to’na utuafare no te taviniraa to’na metua tane i te hoê misioni :

« Te feruri nei au e, e parau paha te tahi mau taata i te ao nei e, ua riro to’na fariiraa i taua piiraa ra ei tapa‘o faaʻite e, aita oia i here maitai i to’na utuafare. Faaru‘e e hitu tamarii e hoê vahine hapû i te fare o ratou ana‘e e piti matahiti te maoro, nahea e nehenehe e parau e, e here mau te reira ?

« Ua ite râ to’u metua tane i te hoê hi‘oraa rahi a‘e o te here. Ua ite oia e, ‘te faatupu nei te mau mea’toa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua’ (Roma 8:28). Ua ite oia e, te mea maitai roa a‘e ta’na e nehenehe e rave no to’na utuafare, o te haapa‘oraa ïa i te parau a te Atua.

« Noa’tu e, ua mihi rahi matou ia’na i te roaraa o tera piti matahiti, e noa’tu e, ua faatae to’na atearaa i te mau tamataraa rahi i ni‘a i to matou utuafare, ua riro to’na fariiraa ei horo‘araa aroha. Ua haere papa i ta’na misioni, ma te vaiiho ia mama i te fare e na tamarii e hitu. (Ua fanauhia te vaʻu e maha avaʻe i muri iho to’na taeraa i roto i te aua misioni). Areʻa ua tae mai i roto i teie fare te hoê varua no te ohipa misionare tei ore i morohi. E ere râ ma te tusia ore. Ua hoo papa i ta matou faaapu tahito no te aufau i ta’na misioni. Ua faahaere mai oia i te tahi taata faaipoipo i roto i te hoê tuhaa o to matou fare no te haapa‘o i te maa auhune, e na ta’na na tamaiti e ta’na vahine te hopoi‘a ia haapa‘o i te maa aihere, te fenua no te nana e teie hoê nana naʻinaʻi puaatoro û.

« Ua riro te mau rata a papa ei haamaitairaa no to matou utuafare. No matou te mau tamarii, mai te huru ra e, na te tahi roa mai pae o te ao te reira, e ere hoʻi, no ô noa mai i Springfield, Massachusetts e Chicago, Illinois e Cedar Rapids e Marshalltown, Iowa. Oia mau, ua tae mai i roto i to matou fare, maoti te misioni a papa, te hoê varua no te ohipa misionare tei ore i morohi.

« I muri iho, ua rahi faahou te utuafare, ahuru ma hoê atura tamarii—e hitu tamaiti e maha tamahine. Pauroa na tamaiti e hitu ua haere i te misioni, e te vai ra, ua tapiti e ua tatoru te misioni. I muri mai, e piti tamahine e ta ratou tane tei faaoti atoa i te misioni rave tamau. Te tahi na tuahine e piti e toe ra, e vahine ivi ïa—hoê e vaʻu tamarii e te tahi e ahuru—ua tavini raua ei hoa misionare i Birmingham, Peretane.

« E faufaa aiʻa te reira e tamau noa nei i te haamaitai i te utuafare Benson e tae noa’tu i te toru e te maha o te uʻi. E ere mau anei teie i te hoê horo‘araa no te here ? »5

Taviniraa i roto i te Ekalesia ei taure‘are‘a

Na roto i te faaûruraa a te hi‘oraa o to’na na metua, e no to’na iho hiaai ia patu i te basileia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei, ua farii anaanatae Ezra Taft Benson i te mau piiraa ia tavini. I te 19raa o to’na matahiti, ua ani to’na episekopo, to’na atoa ïa papa ruau, ia tavini ei tino i rotopu i na feia faatere paari no e 24 feia apî tamaroa i roto i te paroisa. Ua amui atoa teie feia apî tamaroa i te Boy Scouts of America, e o Ezra te tauturu no te taata faatere o te scout.

I roto i te reira piiraa, ua riro te hoê o ta Ezra mau hopoi‘a rau te faahimeneraa i te feia apî tamaroa i roto i te hoê pŭpŭ himene. I raro a‘e i ta’na faatereraa, ua rê teie feia apî tamaroa i te hoê tata‘uraa pŭpŭ himene e te tahi atu mau paroisa o te tĭtĭ, e ua roaa i te parahiraa i roto i te tata‘uraa retioni. No te tauturu e no te faaitoito ia ratou no te haapiipii e no te himene maitai a‘e, ua parau fafau oia ia ratou e, mai te peu noa’tu e upootiʻa ratou i te tata‘uraa retioni, e rave o’na ia ratou na muri ia’na no te haere i roto i te mouʻa, 35 maile i te atea, tei reira te hoê roto. Ua manuïa maitai te faanahoraa—ua upootiʻa teie nau tamaroa no Whitney.

« Ua faanaho atura matou i to matou tere », te faati‘a nei te peresideni Benson, « e i roto i te apooraa ua afa’i mai te hoê tamaiti 12 matahiti i te rima i ni‘a e ma te parau mana mai, ‘… e mana‘o teie to’u’ … Ua parau vau, ‘Na reira, eaha ?’ Parau mai nei, ‘Teie to’u mana‘o, ia ore tatou ia apiapi i te pahere e te purumu rouru i roto i teie tere, e paoti i to tatou rouru’ ».

E ua farii pauroa te feia apî tamaroa ia tapu-poto-hia to ratou rouru no te faaineine no teie tere. O raro faahou atu te anaanatae i te parauraa te hoê ia tapu-poto-atoa-hia te rouru o te feia faatere scout. Te na ô faahou ra te peresideni Benson e :

« E piti ti‘a faatere scout tei parahi i ni‘a i te parahiraa a te pa‘oti rouru, e o raro te pa‘oti rouru i te pa‘otiotiraa i te rouru. I te hoperaa te reira ohipa, parau mai nei oia, ‘Teie nei, mai te peu e hinaaro outou ia hahu roa vau i to outou upoo, e ere i te mea aufau’. E ua haere atura matou i to matou tere—24 tamaroa e te rouru poto e piti ti‘a faatere scout e te upoo anaana ».

I to’na feruriraa i ni‘a i te mau ohipa ta’na i ora e te feia apî o ta’na paroisa, ua parau te peresideni Benson : « Hoê o te mau haapopouraa rahi no te ohiparaa i rotopu i te mau tamaroa, o te vai-noa-raa ïa teie mea hoona a haere noa ai oe i mua. E ite oe i te hotu o ta oe faatereraa i te mau mahana atoa a ohipa ai oe e ratou na roto i te mau matahiti, e a hi‘o atoa ai oe ia ratou i te tupuraa i te rahi ei tane aueue ore, o te farii ma te aau tae i te mau tamataraa e te mau hopoi‘a. Aita roa’tu e nehenehe e hoo mai i teie mana‘o au i te moni ; e apî oe i te reira na roto i te taviniraa e te pûpûraa ia oe iho. Auê ïa ohipa hanahana no teie noa a‘e tuhaa iti tautururaa, no te paturaa i te mau tamaroa ei tane, ei tane mau ».6

Aita te peresideni Benson i haamoʻe noa’tu i teie feia apî tamaroa, e ua imi oia ia faaroo noa i te parau apî no ratou. E rave rahi matahiti i muri mai i teie tere 35 maile, ua tere oia i te paroisa no Whitney ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e ua paraparau oia i te tahi pŭpŭ iti o ratou. Ua oaoa ratou i te parauraa’tu ia’na e, 22 i ni‘a i na 24 tei vai haapa‘o maitai i roto i te Ekalesia. Aita faahou e parau apî no na e piti e toe ra. Ua imi te peresideni Benson ia raua e ua itehia mai, e ua tauturu ia raua ia hoʻi mai i roto i te Ekalesia e ia haere i te hiero no te taatiraa hiero.7

Te arapaeraa ia Flora

I te tau faatoparaa rauʻere no te matahiti 1920, ua haere Ezra i Logan, Utah, fatata 25 maile (40 km) te atea ia Whitney, no te faaô ia’na i roto i te haapiiraa tuatoru, te Utah Agricultural College (i teie nei Utah State University). Tei rotopu oia i te tahi mau hoa i haru ai to’na mata i ni‘a i te hoê tamahine. Ua haamana‘o oia i muri mai :

« Tei ô matou i te fare hooraa û, te tere mai nei te hoê tamahine—haviti e te nehenehe mau—na ni‘a i to’na pereoo iti i te fare û no te hoo i te tahi û. Ua taraperape te mau tamaroa ia’na, e ua na reira atoa mai oia. Ua parau atura vau e, ‘O vai tera tamahine ?’ Ua parau maira ratou e, « O Flora Amussen tera’.

« Parau atura vau ia ratou, ‘Ua ite outou, no hiti noa mai nei te mana‘o e, e faaipoipo vau ia’na’ ».

Ata mai nei na hoa o Ezra i ta’na parau, ma te parau e, « Eita oia e tano no te hoê tamaiti faaapu ». Aita râ oia i haaparuparu i te mana‘o. « Tera ïa te mea anaanatae roa a‘e », ta’na ïa pahonoraa.

Hōho’a
Flora Smith Amussen at college graduation Mrs. Ezra Taft Benson

Flora Amussen, na mua i to’na faaipoiporaa ia Ezra Taft Benson

Aita i maoro roa i muri iho i teie paraparauraa, ua farerei Flora e Ezra no te taime matamua i Whitney, ua haere mai oia i te fare o te tahi fetii to Ezra. E aita i maoro roa, ua ani Ezra ia’na i te hoê oriraa. Ua farii oia, e i te tahi atoa mau farereiraa o ta raua i pii te hoê « tau arapaeraa nehenehe roa ». Mau a‘enei râ ta raua arapaeraa—i te tahi râ pae, ua faarahi atu â—i te fariiraa Ezra i te piiraa ia tavini ei misionare rave tamau i roto i te misioni no Peretane.

Ei faaineineraa no te misioni a Ezra, ua paraparau raua Flora no ni‘a i teie auraa to raua. Ua hinaaro raua ia vai noa to raua auhoaraa, ua ite atoa râ raua i te titauraa ia pûpû Ezra ia’na iho ei misionare. Ua parau oia « Na mua i to’u revaraa, ua faaoti maua Flora e papa‘i [i te rata] hoê noa taime i te avaʻe » « Ua faaoti atoa maua e riro ta maua mau rata ei rata faaitoitoraa, ei rata ti‘aturiraa e te parau apî. Tera mau ïa ta maua i rave ».8

Piti misionare

Ua taa ê rii te misioni no Peretane no Elder Benson e to’na mau hoa, tei riro na, ei vahi ootiraa rahi no te mau misionare Feia Mo‘a matamua. Te taata pato‘i na te mau motu Peretane, tae noa’tu te tahi faatere faaroo, tei haaparare i te tairoiro no te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ma te haapuroro atoa i te tahi veʻa papa‘i, te tahi aamu, te tahi teata taata ora e te tahi hoho‘a e pato‘i i te Momoni. Ua oto mau Elder Benson i te mana‘o inoino o te feia no ni‘a i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, aita râ oia i vaiiho i te reira huru tamataraa ia haatapetepete i to’na faaroo. E ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu no ni‘a i te feia apî o tera mau vahi tei faaoo noa ia raua to’na hoa ma te tuô « Momoni ma ! » Ta’na râ pahono i roto ia’na, oia hoʻi, « Mauruuru e te Fatu no te riroraa ei momoni ».9

Taa ê noa’tu i te faa‘iteraa i te evanelia i te feia e ere i te melo o te Ekalesia, ua tavini atoa Elder Benson ei ti‘a faatere e ei papa‘i parau i rotopu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i Peretane. Na teie mau ohipa taviniraa i faatae i te tahi ohipa au, taa ê noa’tu i te mau fifi ta’na i faaruru. Ua bapetizo e ua haamau Elder Benson i te tahi taata, e ua tauturu e rave rahi ia haafatata i te Fatu. Ei hi‘oraa, ua faati‘a oia i te hoê taime, i te hoê pureraa taa ê tei faatupuhia e te mau melo haapa‘o maitai o te Ekalesia, ua arata‘ihia oia e te Varua no te faahiti i te parau tei tauturu i te mau hoa o te mau melo ia farii i te hoê iteraa papû no Iosepha Semita ei peropheta na te Atua.10 Ua tapaʻopaʻo atoa oia e, i te hoê taime ua horo‘a oia e to’na hoa i te hoê haamaitairaa i te hoê vahine tei roohia i te maʻi rahi, e 10 noa minuti i muri iho, ua ora to’na maʻi.11 Ua oaoa oia i te hoê taime, e papa‘i parau oia, ua itehia mai ia’na te tahi Feia Mo‘a, tei tapaʻohia to ratou i‘oa i roto i te parau meloraa a te Ekalesia e o tei moʻe roa i te feia faatere o tera vahi.12 E haapiipiiraa taata faatere faahiahia ta’na i farii, i to’na taviniraa i raro a‘e e piti peresideni misioni, e melo atoa hoʻi no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo : o Elder Orson F. Whitney e o Elder David O. McKay.

Ua mauruuru roa Elder Benson no te parururaa a te Fatu a poro ai oia i te evanelia. I te hoê pô, ua faaatihia raua to’na hoa e te tahi pŭpŭ taata ino tei hinaaro ia huri ia raua i roto i te anavai. Ua pure marû noa oia no te ani i te tauturu. I muri iho, mai ta’na i parau i muri aʻe, « ua turaʻiraʻi te tahi taata iti rahi e te pautuutu maitai i te mau taata e tae roa mai ia’u nei. Ua hi‘o afaro mai oia i roto i to’u na mata ma te parau e to’na reo puai e te papû, ‘Taure‘are‘a, ua ti‘aturi au i te mau parau atoa ta oe i parau i teie pô’. E te paraparau noa ra oia, faaateatea atura te taata ia’u nei. No’u nei, ua riro te reira ei pahonoraa afaro i ta’u nei pure. Ei reira, tae mai nei te tahi mutoi [piihia te British bobby] ».13

Aita ana‘e Elder Benson i piha‘i iho i te mau taata no te tavini ia ratou, tei « ni‘a noa ïa i te ‘amuraa i te Buka a Moromona’, te tuhaa ihoa râ no ni‘a i te mau tamaiti misionare a Mosia.14 Ua farii atoa oia i te tamahanahana e te paturu na roto i te mau rata no ô mai i te fare, e ua parau oia, « ua tai‘o e ua tai‘o faahou â ». A haamana‘o ai oia i ta’na misioni, ua parau oia : « Ua manii mama e papa i to raua na aau ia’u nei na roto i te mau rata, e ua riro mau raua ei puai no’u ei taure‘are‘a tamaroa. Ua î atoa [te mau rata] a Flora i te varua e te faaitoitoraa, aita hoê a‘e parau no ni‘a i te faahinaaroraa. I to’u mana‘o, ua faarahi te reira i to’u here e to’u mauruuru ia’na, hau atu i te tahi mau mea ».15

Ua farii Elder Benson i te haamauruururaa no to’na taviniraa ei misionare rave tamau i te 2 no novema 1923. Taupupu rii te mana‘o no te faaru‘eraa i tera vahi, e ua parau oia e, ua riro te parauraa i te faatau aroha i na « Feia Mo‘a iti » no Peretane i te « tuhaa paari roa a‘e o [ta’na] misioni ».16 Atira noa’tu, ua oaoa atoa oia i te mana‘oraa e amui faahou i to’na utuafare, e ua anaanatae roa oia i te mana‘o ia ite faahou ia Flora.

E ua anaanatae atoa Flora i te tia‘iraa ia Ezra. Ua hau atu râ ta’na tia‘iraa i te haere-faahou-noa-raa na muri ia’na. E ohipa atea atu â ta’na i hi‘o—to’na ananahi e to’na faito puai. Mai to’na ihoa apîraa, ua tape‘a noa oia i te mana‘o e, e « faaipoipo oia i te hoê taata faaapu », 17 e ua oaoa roa oia i te iteraa e, e hiaai to Ezra ia haamau i to’na utuafare i te faaapu utuafare i Whitney, Idaho. Noa’tu râ, ua mana‘o atoa oia e, titauhia ia’na ia faaoti i ta’na haapiiraa na mua. Te parau nei oia i muri iho, « Ua pure [au] e ua haapae i te maa ia tauturu mai te Fatu ia’u ia ite e, nahea i te tauturu ia’na ia riro ei tavini rahi roa a‘e no to’na mau taata tupu. Ua tae mai te mana‘o ia’u e, mai te peu e mana‘o te episekopo e, e mea ti‘amâ vau, e pii mai [oia] ia’u no te rave i te hoê misioni. O te Ekalesia te mea matamua no Ezra, e no reira, ua ite au e, eita oia e pato‘i i te reira ».18

E ua hitimahuta roa Ezra, inaha, a haamata faahou ai raua o Flora i te arapae, te parau mai nei o Flora e, ua farii oia i te hoê piiraa ia tavini i te hoê misioni i te mau motu Hawaii. Ua faataahia oia i te 25 no atopa 1924, e ua reva atura i te mahana no muri iho. I muri noa mai i to’na revaraa, ua papa‘i Ezra i roto i ta’na buka aamu e : « Ua oaoa maua toopiti no te mea ua tae mai te mana‘o e, e ohipa rahi atu â no maua e tae mai ananahi e e riro teie faataa-ê-raa ei maitai no maua arauaʻe. Teie râ, e mea fifi atoa râ ia ite i ta’na tia‘iraa ia maʻurere. E noa’tu â te vai ra te taime ua taʻi rii maua no ni‘a i te reira, ua farii râ maua i te haapapûraa mai Ia’na ra e, e riro te reira ei maitai rahi roa a‘e ».19

E ua riro mau ihoa te reira ei maitai rahi roa a‘e. Ua riro Flora, mai ta to’na peresideni misioni i parau, « te hoê misionare maitai e te itoito »20 tei horo‘a i « to’na aau e to’na varua, te taime e te taleni no te ohipa a te Fatu ».21 Ua haapa‘o oia i te faanahoraa no te Paraimere i te tahi mau vahi o te misioni, ma te haapii i te mau tamarii i roto i te haapiiraa tuatahi, ua tavini oia i roto i te hiero e ua amui atoa’tu i roto i te mau tautooraa no te haapuai i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i tera ra vahi. Ua tavini atoa oia, no te tahi noa taime, ei hoa misionare no to’na metua vahine, e vahine ivi, o Barbara Amussen, tei piihia no te hoê misioni tau poto. Raua toopiti, te metua vahine e te tamahine, tei farerei i te hoê taata tei tomo i roto i te Ekalesia tau matahiti i teie nei i te mau Hau Amui no Marite na roto i te tautooraa a te metua tane o Flora, o Carl Amussen. E ua topa rii teie taata faafariu, e ua atea ê i te Ekalesia, e ua faahoa râ Flora raua to’na metua vahine ia’na ma te tauturu ia’na ia hoʻi mai i te Ekalesia.22

Ua reva Flora, e teie ïa Ezra te ohipa noa ra. Ua hoo mai o’na e to’na taea‘e Orval i te faaapu o te utuafare e ua tamau â i ta raua haapiiraa. No te tahi taime rii, o Ezra tei haere i te fare haapiiraa Brigham Young University i Provo, Utah, e na Orval e faaea i Whitney no te haapa‘o i te faaapu. Ua faaoti raua e, ia oti te haapiiraa a Ezra, e hoʻi mai oia i te faaapu e na Orval atura e reva i ta’na misioni e e faaoti i ta’na haapiiraa. No to’na hinaaro rahi ia faaoti oioi i ta’na tau haapiiraa i BYU, ua pee Ezra i te hoê tarena haapiiraa î maitai. Ua faaô atoa oia ia’na i ni‘a i te tahi ti‘araa sotiare i te fare haapiiraa tuatoru ra, mai te ori, te mau faaoaoaraa e te mau haʻutiraa teata taata ora.

Hōho’a
President Ezra Taft Benson in cap and gown, graduation

Ezra Taft Benson, i te taime ua haafetiʻahia oia i te fare haapiiraa Brigham Young University i te matahiti 1926

Noa’tu â ua ma‘itihia Ezra ei « Tane roo maitai roa a‘e no BYU », i ta’na matahiti haapiiraa hopea, aita hoê a‘e i manuïa i te fariu-ê-raa i to’na mana‘o ia Flora. Ua parau oia i muri mai e, i te otiraa ta’na misioni i te avaʻe tiunu 1926, ua « ru » oia no te farerei ia’na, noa‘tu â i parau noa na oia e, aita roa oia « i tia‘i » ia’na ia hoʻi mai.23 Ua roaa mai ta’na parau tuʻite e te faahanahanaraa tau avaʻe noa na mua i te hoʻiraa mai o Flora.

Haamata i te oraraa faaipoipo

Hoê avaʻe i muri mai i te hoʻiraa mai o Flora mai ta’na misioni mai, ua faaara raua Ezra i to raua hinaaro ia faaipoipo. Te vai ra tei tamau noa i te ui maere i te faaotiraa a Flora. Aita roa ratou i taa maitai e, no te aha râ te tahi taata maitai, e te moni e te roo maitai e faaea ai i te hoê tamarii faaapu. E ua tamau noa oia i te parau e, « i hinaaro noa oia i te faaipoipoi i te hoê taata faaapu ».24 E mea « aravihi e te aau marû e te pautuutu maitai » o Ezra, ia au i ta’na parau. E, ua parau faahou oia, « E taata marû oia i ni‘a i to’na na metua, e ua ite roa vau e, mai te peu e faatura oia ia raua, e faatura atoa mai oia ia’u ».25 Ua faa‘ite oia e, e « taiamani ota » oia, e ua parau atoa mai oia e, « E rave au ma to’u puai atoa no te tauturu ia’na, ia itehia mai oia e to’na aau, eiaha i rotopu noa i teie huiraatira iti, ia ite râ to te ao paatoa nei ia’na ».26

Ua taatihia Flora e o Ezra i te 10 no setepa 1926, i roto i te hiero no Roto Miti, na Elder Orson F. Whitney no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Hoê noa oro‘a tei tupu i muri mai i te faaipoiporaa, oia hoʻi te hoê tamaaraa fetii i te poʻipoʻi, e te utuafare e te mau hoa. I muri mai i te tamaaraa, ua reva teie na taata faaipoipo apî na ni‘a i to raua pereoo faauta taihaa, hoho‘a T Ford, e tere atu i Ames, Iowa, i reira to Ezra fariiraa i te parau tuʻite « master » i te pae no te ihi faaapu e te haapa‘oraa faufaa i te fare haapiiraa tuatoru, te Iowa State College of Agriculture and Mechanical Arts (i teie nei te Iowa State University of Science and Technology).

Te tuhaa rahi o te tere, e mea na ni‘a noa ïa i te puromu repo e te mau vahi taata ore. I te roaraa o te tere, e vaʻu mahana raua i roto i te hoê fare ie putaputa. I to raua tapaeraa i Ames, ua tarahu raua i te hoê nohoraa i roto i te hoê fare tahua, hoê pû fare i te atea i te fare haapiiraa. E nohoraa naʻinaʻi, e tei reira na taata faaipoipo Benson e te tahi ofaaraa iti rahi no te popoti, te parau ra Ezra e, « aita i maoro roa, hoho‘a mai nei te reira i te fare atuatu e te moemoeahia ».27 I reira ua pûpû faahou â Ezra ia’na i te haapiiraa. Hoê noa matahiti i muri mai, eita e nehenehe e tai‘o i te mau tuatapaparaa, te mau hora haapiiraa e te mau hora papa‘iraa, ua farii oia i ta’na parau tuʻite master. Tera raua, ua hapu i ta raua pêpê matamua, e te hoʻi ra i te faaapu a te fetii Benson i Whitney.

Faatuea i te mau aniraa a te mau toro‘a ohipa e a te mau piiraa i roto i te Ekalesia

I te hoʻiraa mai na taata Benson i Whitney, ua rave hope oia i te mau ohipa o te faaapu, tera mahana e tera mahana, te faateraa û, te faaamuraa i te puaa e te moa e te tanuraa i te peti, te sitona, te alfalfa e te tahi atoa maa. Ua piihia Orval ia tavini i te hoê misioni rave tamau i Dânemâta.

Na mua a‘e i te piti matahiti i muri iho, ua horo‘a mai te feia faatere a te hau no tera iho vahi i te hoê ohipa ia Ezra ei ti‘amana no te ohipa faaapu. Na roto i te faaitoitoraa a Flora, ua farii Ezra i tera ti‘araa, noa’tu â pai e, e titauhia ia raua ia vaiiho i te faaapu no te haere i te oire tapiri no Preston. Ua tarahu oia i te hoê taata faaapu no te faatere i te faaapu e ia hoʻi roa mai Orval.

Te ohipa a Ezra, o te tautururaa ïa i te feia faaapu ia arai i te mau fifi e faataupupu i te faahoturaa. Te hoê mea rahi roa a‘e ta’na i mana‘o, oia hoʻi, titauhia te tahi aravihi tapihoraa papû a‘e no te feia faaapu—te hoê mea ïa tei faufaa roa ino i muri mai i te haamataraa te Topatariraa Rahi, e te hoê mea ta’na e tiʻa ia horoʻa’tu, auaʻe te haapiiraa faaapu e te haapa‘oraa faufaa ta’na i haere. Ua faaitoito oia i te feia faaapu ia amui i roto i te tahi sotaiete ohipa rave amui, na te reira e faaiti i te mau haamauʻaraa e e ia noaa mai i te tahi hoo maitai a‘e.28

Na roto i to’na aravihi, ei ti‘a faatere no te faaapu, ua faatupu Ezra i te tihepuraa ohipa. Mai te matahiti 1930 e tae atu i te matahiti 1939, ua ohipa oia ei ti‘a aravihi no te faaapu e te haapa‘oraa faufaa i te haapiiraa University of Idaho Extension Division i Boise, te oire pu no Idaho. Ua faaea râ te reira mau ohipa mai te avaʻe atete 1936 e tae atu i te avaʻe tiunu 1937, i te haereraa te utuafare Benson i California, i reira to Ezra haapiiraa i te ihi no te haapa‘oraa faufaa no te ohipa faaapu, i te fare haapiiraa tuatoru University of California i Berkeley.

E noa’tu â te mau hopoi‘a rahi i ni‘a ia’na, i te ohipa e i te fare atoa hoʻi, ua faataa atoa râ Ezra e Flora Benson i te taime no te tavini i roto i te Ekalesia. I Whitney, i Preston e i Boise, ua piihia raua ia haapii e ia arata‘i i te feia apî.29 Ua rave raua i ta raua piiraa ma te anaanatae, e ma te ti‘aturi, « o te feia apî to tatou ananahi ».30 Ua farii atoa Ezra i te rave‘a ia tauturu i te ohipa misionare i reira.31 I Boise, ua piihia Ezra ia tavini ei tauturu i roto i te peresideniraa tĭtĭ. E ua mau noa oia i te reira ti‘araa a ora ai oia e to’na utuafare i California. Ua tupu oioi te tĭtĭ no Boise, e i te avaʻe novema 1938, ua vahi Elder Melvin J. Ballard no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te tĭtĭ ei toru tĭtĭ. Ua piihia Ezra Taft Benson ia tavini ei peresideni tĭtĭ no te hoê.

I te avaʻe tenuare 1939, ua hitimahuta Ezra i te horo‘araahia ia’na te toroʻa papa‘i parau rahi no te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives i Washington, D.C. Ua paraparau raua Flora no ni‘a i teie ohipa. No te mea hoʻi, a piti noa avaʻe to’na faataaraahia ei peresideni tĭtĭ, ua taniuniu atoa oia i te Peresideniraa Matamua no te ani i to ratou mana‘o. Ua faaitoito ratou ia’na ia farii i te ti‘araa, e no reira, ua faatae te utuafare i te tapaʻo aroha i to ratou mau hoa i Boise i te avaʻe mati 1939 ra e ua reva atura i Bethesda, Maryland, tapiri mai ia Washington, D.C. E i te avaʻe no tiunu 1940, ua pii-faahou-hia oia ia tavini ei peresideni tĭtĭ, i tera ra taime, no te hoê tĭtĭ apî ïa tei faanahohia, te tĭtĭ no Washington i Washington, D.C.

E utuafare here e te tahoê

Ua haamana‘o tamau noa Ezra e Flora Benson i te faufaa mure ore o to raua auraa, raua iho, to raua auraa e ta raua mau tamarii, e to raua auraa i nau metua ruhiruhia, e to raua mau taea‘e e tuahine. To raua turaʻiraa i te parau no te utuafare tahoê, e ere ïa no te hopoi‘a noa ; e here mau râ to raua i te tahi e te tahi, e ua hinaaro raua ia vai amui noa ratou—i roto i teie oraraa e i te mure ore.

Pinepine roa te mau hopoi‘a a Ezra, i roto i te mau piiraa o te Ekalesia e te mau titauraa no te toroʻa ohipa, i te faaatea ia’na i te fare. Te tahi taime, na te mau tamarii rii e faa‘ite puai mai i te reira. Ei hi‘oraa, ia haere oia i ta’na mau apooraa i te sabati, e parau ta’na tamahine Barbara ia’na, « Faaaitoito papa. E a hoʻi mai e fareirei faahou ia matou ».32 E opuaraa rahi na Flora te atuaturaa i ta raua e ono tamarii, e mea reva pinepine hoʻi ta’na tane ; e te faʻi nei oia e, ua tae mai te « mana‘o otahi e te tahi mana‘o rii haaparuparu ».33 E noa’tu râ te reira mau mea atoa, ua poihere oia i to’na ti‘araa ei vahine e ei metua vahine, e ua oaoa oia i te pûpûraa a ta’na tane i te Fatu e i te utuafare. I roto i te hoê rata ta’na ia Ezra, ua papa‘i oia : « Mai mâtauhia, e au te tereraa mahana mai te hoê avaʻe te maoro … [Atira noa’tu] ahani te mau taata atoa… e here e e ora i to ratou faaroo mai ia oe, e iti mai ïa te oto e te mamae … E mea pûpû tamau hoʻi oe ia oe i to oe utuafare ma te vai ineine atoa, i te mau taime atoa, ia tauturu atu ia vetahi ê i roto i te ati ».34

Ua faa‘ite Ezra i to’na huru pûpûraa ia’na iho i te taime atoa tei te fare oia. E faataa oia i te taime no te ataata e no te haʻuti e ta’na e ono tamarii, no te faaroo ia ratou, no te ani ia ratou i to ratou mana‘o no ni‘a i te tahi fifi, no te haapii ia ratou i te evanelia, no te tauturu ia ratou i roto i te ohipa o te fare e no te faataa i te tahi taime no ratou tataʻihoe. Ua itehia mai i te mau tamarii te tamahanahana e te puai i roto i te here tahoê o to ratou metua no ratou. (No te faufaa rahi o te utuafare no Ezra Taft Benson, te vai nei e piti pene haapiiraa i roto i teie buka no ni‘a i tera tumu parau. Te upoo parau o taua na pene ra, « Na te Atua i faataa i te faaipoiporaa e te utuafare » e « Te mau piiraa moʻa o te mau metua tane e te mau metua vahine », tei roto atoa te tahi mau haamanaʻoraa o te mau tamarii Benson no ni‘a i te fare here o to ratou tamariiraa).

Te piiraa i te ti‘araa aposetolo

I te tau veʻaveʻa no te matahiti 1943, ua faaruʻe Ezra i te Maryland e ta’na tamaiti ra o Reed no te tere farerei i te tahi mau sotaiete ohipa rave amui faaapu na California, ei tuhaa no toʻna toroʻa i roto i te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives. Ua opua atoa oia e farerei i te tahi feia faatere o te Ekalesia i te oire no Roto Miti e e farerei atoa i te tahi fetii i Idaho.

I te 26 no tiurai, ua oti te mau ohipa atoa no to raua tere, te hoʻi ra raua i te oire no Roto Miti hou a hoʻi roa ai i te fare. Haapii mai nei raua e, te imi ra te peresideni David O. McKay ia’na, no paraparau noa aʻenei hoʻi raua e piti hepetoma na mua a‘e. Ua pii a‘era Ezra i te peresideni McKay, e parau mai nei oia ia’na e, te hinaaro ra te peresideni Heber J. Grant, te Peresideni o te Ekalesia i tera ra taime, ia farerei ia’na. Faahorohia a‘era Ezra raua Reed i te tahi atu fare o te peresideni Grant, e fare no te tau veʻaveʻa, i te tahi rii noa minuti te atea i te oire no Roto Miti. I to raua tapaeraa i ô, « ua faa‘ite-oioi-hia Ezra i te peresideni Grant, i roto to’na piha, tei reira te peropheta ruhiruhia i te faafaaearaa. I te aniraa o te peresideni, ua tapiri Ezra i te uputa, e haere mai nei i piha‘i iho ia’na, parahi ihora i ni‘a i te hoê parahiraa i piha‘i iho i te roʻi. Rave a‘era te peresideni Grant i te rima atau o Ezra i roto i to’na na rima, e ma te roimata, parau ohie a‘era oia, ‘E te taea‘e Benson, ma to’u aau atoa, te arue nei au ia oe e te pure atoa nei hoʻi no te haamaitairaa a te Atua ia tia‘i ia oe. Ua ma‘itihia oe ia riro ei melo apî roa a‘e i roto i te apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo’ ».35

I roto i ta’na buka aamu, ua faati‘a Ezra i te reira aamu :

« E au e, e parau te reira eita e nehenehe e ti‘aturi e te teimaha hoʻi … Maa minuti te maoro, ua parau noa vau, ‘E te peresideni Grant, eita e nehenehe !’ ta’u i faahiti e rave rahi taime hou a hau roa ai to’u mau mana‘o no te feruri i te ohipa e tupu ra … Ua tape‘a maoro oia i to’u rima a tahe noa ai to maua roimata … Ua hau te hoê hora maua i te vairaa maua ana‘e, e i te roaraa o tera taime ua mau noa to maua na rima. Noa’tu â [to’na] paruparu, ua papû maitai to’na feruriraa e te oioi, e ua faahiahia roa vau i to’na varua au e te marû e te haehaa a hi‘o ai oia i roto i to’u varua.

« Te mana‘o rahi i roto ia’u, oia hoʻi te paruparu ïa e te ti‘amâ ore, e auaʻe roa râ ta’na mau parau tamahanahana e parau faaitoitoraa. Teie te tahi mea ta’na i parau mai, ‘E rave‘a taa ê ihoa ta te Fatu no te faarahi i te taata tei piihia i te ti‘araa faatereraa’. I roto i to’u paruparu, ua roaa ia’u i te parau e, ua here au i te Ekalesia, parau mai nei oia e, ‘Ua ite matou i te reira, e ua hinaaro te Fatu i te mau tane e horo‘a i te taatoaraa no Ta’na ohipa’ ».36

I muri mai i ta’na uiuiraa, ua faahorohia Ezra raua Reed i te fare o te peresideni McKay. A tere ai ratou, aita Ezra i parau i te hoê noa a‘e parau no ni‘a i te ohipa e te peresideni Grant, e aita atoa Reed i ani atu. I to ratou tapaeraa i te fare o te utuafare McKay, ua parau te peresideni McKay ia Reed i te ohipa i tupu. Ei reira ua tauahi Ezra e Reed ia raua.

Aita te taʻoto i topa i tera ra pô, e te hoʻi ra Ezra raua Reed i te fare na ni‘a i te pereoo auahi. I te mahana no muri iho, ua taniuniu oia ia Flora no te faa‘ite ia’na i te parau no to’na piiraa i te ti‘araa aposetolo. « Ua parau mai oia i to’na faahiahia rahi e ua parau atoa mai i to’na ti‘aturi hope e, e roaa ia’u i te amo i te reira », ta’na ïa e haamana‘o nei. « Ua hau te mana‘o i to’u paraparauraa ia’na. Ua faa‘ite atoa mai oia i to’na faaroo ia’u, e ua rahi a‘e to’na i to’u iho nei ».37

I te mau hepetoma i muri mai, ua faanahonaho Ezra e Flora no te haere e noho i Utah, e ua rave Ezra i te mau mea atoa tei noaa ia’na ia ohie noa te monoraa ia’na i te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu, te National Council of Farmer Cooperatives. O o’na e o Spencer W. Kimball tei piihia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te 1 no atopa 1943, e ua faatoro‘ahia raua i te 7 no atopa, e o Elder Kimball tei faatoro‘a-matamua-hia.

E no reira ua haamata te tau taviniraa a Elder Ezra Taft Benson ei « ite taa ê no te i‘oa no te Mesia i roto i te ao paatoa nei » (PH&PF 107:23)

Hōho’a
Quorum of the Twelve ca. 1950 [Back Row Left to Right: Delbert L. Stapley, Henry D. Moyle, Matthew Cowley, Mark E. Petersen, Harold B. Lee, Ezra Taft Benson, Spencer W. Kimball; Front Row Left to Right: John A. Widtsoe, Stephen L. Richards, David O. McKay, Joseph Fielding Smith, Joseph F. Merrill, A.E. Bowen.

Te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i tera mau matahiti i ropu ia atopa 1950 e eperera 1951. Ti‘a, mai te pae aui i te pae atau : Delbert L. Stapley ; Henry D. Moyle ; Matthew Cowley ; Mark E. Petersen ; Harold B. Lee ; Ezra Taft Benson ; Spencer W. Kimball. Parahi, mai te pae aui i te pae atau : John A. Widtsoe ; Stephen L Richards ; David O. McKay, peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti ; Joseph Fielding Smith, tiʻa peresideni ; Joseph F. Merrill ; Albert E. Bowen.

Faafana‘o ia Europa i te maa, te ahu e te ti‘aturiraa i muri mai i te Tamaʻi

I te 22 no titema 1945, ua pii te peresideni George Albert Smith, Peresideni o te Ekalesia i tera taime, i te hoê apooraa taa ê no te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua faaara oia e, ua tae mai te faaûruraa i te Peresideniraa Matamua e tono i te hoê aposetolo no te peresideni i te misioni no Europa e e tiaau atoa i te tautooraa a te Ekalesia i reira. Ua hope te Tamaʻi Rahi II o te ao i te haamataraa o tera matahiti, e te haamata ra te mau nunaa no Europa i te ti‘a mai i ni‘a mai te ano rahi e te teimaha o te tamaʻi. O Elder Ezra Taft Benson, ta te Peresideniraa Matamua i mana‘o e, e tano no tera ohipa.

Ua tae mai teie parau apî mai te hoê « poʻararaa rahi » no Elder Benson, o o’na hoʻi te melo apî roa a‘e e te matahiti apî roa a‘e i roto i te pŭpŭ. Mai to’na atoa metua tane tei piihia no te misioni a 34 matahiti na mua a‘e, e titau teie tonoraa ia faaatea i to’na utuafare tamarii apî. Eita ta te Peresideniraa Matamua e nehenehe e parau e, eaha te maoro o’na i te revaraa. Noa’tu râ, ua haapapû mai oia e, e paturu mai ta’na vahine e ta’na mau tamarii ia’na, e ua faa‘ite atoa mai i to’na hinaaro hope ia tavini.38 Teie ta’na faa‘iteraa no te tonoraa ta’na i farii :

« E au e, ua teimaha roa vau i te rahi o te ohipa. E maha ohipa ta ratou [te Peresideniraa Matamua] i horo‘a mai ia matou : A tahi, e tia‘i i te mau ohipa pae varua o te Ekalesia i Europa ; a piti, e ohipa i reira no te faafana‘o i te maa, te ahu e te vahi taʻotoraa no te Feia Mo‘a e mauiui ra na te mau vahi atoa i Europa ; a toru, e faatere i te faanaho-faahou-raa i te mau misioni no Europa ; e a maha, e faaineine i te hoʻiraa o te mau misionare i roto i te reira mau fenua ».39 Teie râ te parau fafau ta te peresideni Smith i horo‘a ia’na : « Aita vau e haapeʻapeʻa ra no oe. E paruruhia oe i reira mai te tahi atu mau vahi o teie nei ao mai te peu e haapa‘o oe ia oe iho, e e riro oe i te faaoti i te hoê ohipa rahi ».40

Teie ta Elder Benson faati‘araa no te ohipa i tupu a faa‘ite ai oia i te parau apî i ta’na vahine e i te utuafare : « I roto i te hoê paraparauraa au e te faahiahia e ta’u vahine, ma te haamoʻahia e te roimata, ua faa‘ite mai Flora i to’na here e to’na mauruuru e ua haapapû mai i te patururaa hope o to’na aau. I te taime tamaaraa, ua faaʻite au i te parau apî i te mau tamarii, e ua hiti mahuta ratou e te uiui haere e te auraro hope atoa ».41

I te tapaeraa Elder Benson e to’na hoa o Frederick W. Babbel i Europa, ua oto roa raua no te maʻi, te veve e te ano ta raua i ite e ati a‘e ia raua. Ei hi‘oraa, i roto i te hoê rata ia Flora, ua parau Elder Benson no te mau metua vahine tei mauruuru roa i te fariiraa i te tahi horo‘a mai te puʻa, te nira e te taura e te anani. Tau matahiti te maoro aita ratou i ite faahou i te reira. Ua nehenehe atoa ta Elder Benson e ite e, noa’tu te maa tarani tei horo‘ahia ia ratou na mua a‘e, ua « haapohe poʻia ratou ia ratou no te tamata i te horo‘a rahi a‘e na ta ratou mau tamarii, o te varua mau hoʻi te reira no te metua vahine ». 42 Ua faati‘a oia no te mau pureraa a te Ekalesia i roto i te « [mau] fare tei tupitahia » e fatata i roto i te « poiri taʻotaʻo ».43 Ua faati‘a oia no te mau taata imi haapûraa—« e mau varua iti tei hinaaro-ore-hia… tei faahorohia i te hoê mahana mai to ratou fare i te hoê vahi ite-ore-hia ».44 Ua faati‘a atoa oia no te mau semeio tei tupu i roto i teie faahopearaa faufau o te tamaʻi.

Te hoê semeio te mea papû roa ïa i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na Europa ma. A tere noa ai oia, te uiui haere noa ra Elder Benson ia’na nahea te Feia Mo‘a i te farii mai ia’na. « E maramara anei i roto i to ratou aau ? E tairoiro anei ? E inoino anei ratou i te Ekalesia ? » E faaûruraa rahi râ ta’na i ite i reira :

« I to’u hi‘oraa i to ratou mata pêpê e te marearea e te rairai, e rave rahi o teie Feia Mo‘a, e ahu mutumutu noa to ratou, te vai ra aita e tiaa, ua ti‘a ia’u i te ite i te maramarama o te faaroo i roto i to ratou mata a faa‘ite mai ai ratou i to ratou iteraa papû no te hanahana o teie ohipa rahi i te mau mahana hopea nei, to ratou mauruuru no te mau haamaitairaa a te Fatu… 

« Ua itehia ia maua e, ua tamau noa to tatou mau melo i te hoê ohipa maere. E mea puai to ratou faaroo, puai atu â to ratou pûpûraa ia ratou iho e aita e ohipa e faahemo i to ratou auraro. Aore reʻa e aore roa e maramara e aore râ e manaʻo paruparu ta maua i ite. E varua no te auhoaraa e te autaeaeraa tei parare i tera e tera misioni, e a tere noa ai maua, ua ani noa mai te Feia Mo‘a ia faatae atu i te tapa‘o aroha i to ratou mau taea‘e e mau tuahine no te tahi atu fenua noa‘tu â pai i tamaʻi noa na to ratou mau nunaa maa avaʻe noa na mua’tu. Ua himene atoa te feia imi haapûraa « i te mau himene no Ziona… ma te hinaaro » e « ua tuturi amui i roto i te pure, i te po e te ao, e ua horo‘a i to ratou iteraa papû… no ni‘a i te mau haamaitairaa o te evanelia ».45

Teie atoa te tahi semeio, oia hoʻi te puai o te faanahoraa no te ohipa totauturu a te Ekalesia. Ua faaora teie tautooraa, tei haamata noa fatata 10 matahiti na mua’tu, i te ora o e rave rahi Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i Europa. Ua haamaitaihia te Feia Mo‘a no te mea ua farii ratou iho i te parau tumu no te ohipa totauturu. Ua tauturu ratou i te tahi e te tahi e to ratou mau hinaaro, ma te opere i te maa, te ahu e te tahi atoa mau tauihaa, e ua tanu atoa ratou i te maa i roto i te mau fare tei tupitahia. Ua haamaitai-atoa-hia ratou no te mea ua horo‘a mai te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no te tahi atu fenua, i te mau tauihaa no te tauturu ia ratou—tai‘ohia e 2 000 tane tauihaa. Ua faati‘a Elder Benson no te feia faatere o te Ekalesia tei taʻi, i te iteraa’tu ratou i teie maa ta ratou e nehenehe e opere na te mau melo o to ratou vahi, e te parau nei oia e, ua ti‘a oia i rotopu i te mau amuiraa, i reira 80 i ni‘a i te hanere o te ahu tei oomohia, no roto mai ïa i te faanahoraa no te ohipa totauturu.46 I roto i te hoê aʻoraa i roto i te hoê amuiraa rahi, no hoʻi noa mai oia, ua parau oia : « To’u mau taea‘e e tuahine, titauhia anei te tahi atu â faa‘iteraa no te faufaa o teie faanahoraa e no te faaûruraa i muri mai i te reira ? … te parau atu nei au ia outou, te Atua tera e faatere nei i teie faanahoraa. E mea faaûruhia ! »47

Hōho’a
Ezra Taft Benson in Bergen, Norway. Caption: "Inspecting welfare supplies with Pres. Petersen in mission office basement." Collection Summary: Black-and-white views taken during Benson's February-December 1946 mission to postwar Europe to meet with Latter-day Saints, direct distribution of welfare supplies, and arrange for resumption of missionary work.

Pae atau, Elder Benson, te hi‘opo‘a ra i te tauihaa mai roto mai i te ohipa totauturu i Bergen, Norevetia.

Ua ite atoa Elder Benson raua te taea‘e Babbel i te tahi faahou semeio tei tupu tamau noa, a iriti ai te Fatu i te eʻa no raua no te ratere atu i te mau fenua tei amahamaha i te tamaʻi i Europa. E rave rahi taime to Elder Benson aniraa i te parau faati‘a a te tino faatere o te nuu faehau no te tomo i roto i te tahi mau fenua no te farerei i te Feia Mo‘a e no te opere i te tauihaa. E rave rahi taime, teie noa te pahonoraa ta’na i farii na roto mai i teie mau tino faatere e te tahi atoa mau puʻeraa : « Aita paha oe e ite ra e, ua tupu te tamaʻi i ô nei ? Aita e ratere no roto mai i te huiraatira e faati‘ahia ia tomo i reira ». E rave rahi taime, ua hi‘o oia i roto i te mata o teie mau tino faatere ma te faataa marû atu i ta’na misioni, e ua faati‘ahia raua te taea‘e Babbel ia tere atu no te rave faaoti i te mea ta te Fatu i faaue ia raua ia rave.48

I muri aʻe fatata 11 avaʻe te maoro, ua monohia Elder Benson na Elder Alma Sonne, e tauturu no te Tino Ahuru Ma Piti, e ua tavini oia i Europa, raua ta’na vahine o Leona. Ua faaea atoa te taea‘e Babbel no te tauturu ia Sonne ma. Mai te taime a faaruʻe ai Elder Benson i te oire no Roto Miti i te 29 no tenuare 1946, e tae atu i te taime ua hoʻi mai oia i te 13 no titema 1946, ua ratere oia e 61 236 maile (98 550 kilometera) i te taatoaraa. Ua mana‘o Elder Benson i ta’na misioni ei ohipa manuïa, oioi atoa râ oia i te parau e : « Ua ite au i te tumu o te manuïaraa tei pee i ta matou mau ohipa. Aita vau i mana‘o hoê a‘e taime e, e roaa ia maua to’u apiti i te rave faaoti i te misioni tei tonohia maua ia rave maori râ na roto i te mana faatere o te Manahope.49 E nehenehe e itehia te manuïaraa o te misioni i roto i te puai o te Ekalesia i te mau fenua no Europa, tei faanaho-apî-hia e o te tupu ra. E nehenehe atoa ia itehia te manuïaraa i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a tata‘itahi—mai teie taata tei haafatata ia Thomas S. Monson e rave rahi matahiti i muri iho i te hoê pureraa i Zwickau, i Heremani. Ua ani oia i te peresideni Monson ia faatae atu i te tapa‘o aroha ia Ezra Taft Benson. I reira ua parau hua mai oia : « Ua faaora oia i to’u ora. Ua horo‘a mai oia i te maa no te amu e te ahu no te oomo. Ua horo‘a mai oia ia’u i te ti‘aturiraa. Ia haamaitai te Atua ia’na ! »50

Te here aiʻa, te taata a te hau e te taviniraa i te faatereraa hau no te mau Hau Amui no Marite

I te hoê taime tei te atea Elder Benson i to’na fare no te hoê tere, ua faahaamanaʻohia oia i te hoê mea ta’na i poihere mai to’na apîraa : to’na ti‘araa huiraatira no te mau Hau Amui no Marite. Mai roto mai i to’na metua tane, George Taft Benson Jr., ua haapii mai oia ia here i to’na fenua aiʻa na reira atoa te mau parau tumu niu o te reira. Ua haapii oia e, te Papa ture no te mau Hau Amui no Marite—te api parau e faatere nei i te mau ture atoa o te fenua—ua hamanihia te reira e te feia faaûru. Ua poihere oia i te ti‘araa mana no te ma‘iti, e te haamana‘o noa nei â oia i te hoê paraparauraa ta’na e to’na metua tane i muri mai i te hoê ma‘itiraa. Ua turu George i te hoê ti‘a horo i mua i te huiraatira, e ua pure atoa oia no teie taata i roto i te mau pure utuafare. I muri mai i to George haapiiraa e, ua pau ta’na ti‘a i te ma‘itiraa, ua faaroo o Ezra ia’na i te pureraa no te taata tei upootiʻa mai. Ua ani Ezra i to’na metua tane, no te aha oia e pure ai no te ti‘a ta’na i ore i ma‘iti. « Tamaiti », ua pahono George, « i to’u mana‘o, e hinaaro oia i ta tatou mau pure, hau atu â i te ti‘a ta’u i turu ».51

I te avaʻe eperera 1948, ua horo‘a Elder Benson i ta’na aʻoraa matamua roa i roto i te hoê amuiraa rahi ma te faatumu i ni‘a i te « misioni tohu » a te mau Hau Amui no Marite e te faufaa no te ti‘amâraa. Ua faa‘ite papû oia e, ua faaineine te Fatu i te mau Hau Amui no Marite « ei roʻi pêpe no te faati‘amâraa taata » ia tiʻa te evanelia ia faaho‘i-faahou-hia i reira.52 « E mau taata pee tatou i te Arii o te Hau », ua haapii oia i te pae hopea o ta’na aʻoraa e, « e ti‘a ia tatou ia fafau faahou i to tatou oraraa no te haaparareraa i te parau mau e te parau-ti‘a e te faahereheraa i… te faati‘amâraa taata e te ti‘amâraa ».53 I roto i ta’na mau aʻoraa no muri mai, ua parau oia i te mau Hau Amui no Marite ei « pû faatereraa na te Fatu no te mau ohipa i teie mau mahana hopea nei ».54

Ua faaara Elder Benson no te mau haamataʻuraa e vai ra i ni‘a i te ti‘amâraa i roto i te mau Hau Amui no Marite e na te ao taatoa nei. Ua parau pinepine oia e ua parau uʻana atoa no « te mau faanahoraa faahepo tei hamanihia e te taata » i roto i te faatereraa, « o te mea pato‘i i te mau parau tumu mure ore ».55 Ua faaara atoa oia no te tahi atu mau umeʻumeraa e haamataʻu nei i te ti‘amâraa, mai te mau faaanaanataeraa faufau, te faatura-ore-raa i te mahana sabati, te mana‘o vaiiho noa e te mau haapiiraa hapehape.56 Ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na te ao taatoa nei ia faaohipa i to ratou roo maitai no te turu i te ma‘itiraa o te taata maitai e te paari i ni‘a i te parahiraa o faatereraa o te fenua.57 Ua parau oia : « Tei te vahi noa i reira te parau no te faati‘amâraa taata e nehenehe ai te pororaa i te evanelia e manuïa e e parare. Oia mau, tatou pauroa te parau nei e, ua here tatou i te parau no te faati‘amâraa taata. Aita râ i navaʻi. Titau-roa-hia ia tatou ia paruru e ia aro no te mea ta tatou e here nei. Titauhia ia tatou ia faaherehere i te parau no te faati‘amâraa taata ».58

I te 24 no novema 1952, ua tamatahia te mau faahitiraa rahi a Elder Benson no ni‘a i te hereraa aiʻa a farii ai oia i te hoê titauraa ia tavini i to’na fenua. Ua haere oia i New York City i te aniraa a Dwight D. Eisenhower, tei ma‘iti-noa-hia iho nei ei peresideni no te mau Hau Amui no Marite. Te feruri ra te peresideni ma‘iti, o Eisenhower, ia Elder Benson no te tavini i piha‘i iho ia’na—te auraa ra, e riro oia ei taata ohipa piri roa ia’na—i ni‘a i te ti‘araa faatere hau no te ohipa faaapu o te hau fenua. Ua mauruuru roa Elder Benson i teie mana‘o. « Tera râ », ua parau oia i muri iho, « Aita vau i hinaaro i tera ti‘araa … Aita e taata feruriraa maitai, o ta’u iho ïa i manaʻo, e imi i te riro mai ei faatere hau no te ohipa faaapu i teie huru tau … ua ite hoʻi au i te mea e mahuti mai mai roto mai i te reira ti‘araa : te taora parau, te mau faaheporaa teimaha, te mau tafifiraa… 

« E ere râ te mau fifi e te mau faaheporaa noa ta’u i mana‘ona‘o. Tatou pauroa hoʻi te vai ra te reira. Mai te rahiraa o te mau taata marite, ua tapitapi atoa rii au i te faaôraa i roto i te poritita. Ua hinaaro ihoa ïa vau ia ite atu i te mau taata mana‘o teitei e te huru maitai ia ma‘itihia e ia faautahia i ni‘a i te faatereraa hau, e ere roa râ no te ouʻa atu i roto o vau iho nei… 

« E hau roa’tu, ua navaʻi roa vau i ta’u ohipa e rave ra i roto i te apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti … Aita vau i hinaaro rii a‘e e i opua rii a‘e ia taui i te reira ».59

Hou oia a haere ai e farerei i te peresideni ma‘itihia, Eisenhower, ua imi Elder Benson i te parau aʻo a te peresideni David O. McKay, te Peresideni o te Ekalesia i tera ra taime. Ua parau te peresideni McKay ia’na : « E te taea‘e Benson, ua papû to’u mana‘o no ni‘a i te reira. Mai te peu ua tae mai teie ohipa na roto i te varua tano, te mana‘o nei au e ti‘a ia oe ia farii i te reira ».60 No teie parau afaro, apiti atu i te hiaai rahi o Elder Benson ia « aro ti‘a no [to’na] mau ti‘aturiraa ei taata marite », ua tupu a‘era ta’na i parau, « te tauʻaraa parau roto ».61

I to Eisenhower tane e Elder Benson farereiraa no te taime matamua, aita te peresideni ma‘itihia i haamarirau no te horoʻa ia Elder Benson i te ti‘araa faatere hau no te ohipa faaapu. Ua tapura oioi atura Elder Benson i te mau tumu e ere paha o’na i te taata tano no tera ohipa, aita râ te peresideni ma‘itihia, Eisenhower, i otohe. Ua parau Oia : « E ohipa te ti‘a ia rave. Aita faahou to’u hinaaro ia riro ei peresideni, e parau afaro atu vau ia oe, i te haamataraa ihoa te mau faaheporaa. Eita râ ta oe e nehenehe e pato‘i ia tavini i te fenua Marite. Ua hinaaro vau ia oe i piha‘i iho ia’u, e eita ta oe e nehenehe e parau mai aita ».62

« Ua navaʻi roa », te haamana‘o ra Elder Benson. « Ua itehia mai te mau mea i roto i te parau aʻo a te peresideni McKay. Noa’tu â pai i roto ia’u, i to’u nei hi‘oraa, ua farii a‘ena vau, mai roto mai i ta’u Ekalesia, i te hanahana rahi roa a‘e eita ta te faatereraa hau e nehenehe e horo‘a mai, ua farii râ vau i te hopoi‘a ia riro ei faatere hau no te ohipa faaapu e ia tavini no te hoê maororaa hau atu i te piti matahiti—mai te peu e hinaaro oia ia’u i tera maororaa ».63

I muri noa mai i to’na fariiraa i te ti‘araa, ua pee Elder Benson i te peresideni ma‘itihia, Eisenhower, i te hoê vauvauraa mana‘o i mua i te veʻa, ei reira te faaararaa i ravehia ai i mua i te nunaa. I te otiraa te vauvauraa mana‘o, ua hoʻi oia i to’na hotera. Ua taniuniu oia ia Flora no te parau ia’na e, ua ani mai te peresideni ma‘itihia Eisenhower, ia’na ia tavini e ua farii o’na i te titauraa.

Pahono mai nei oia : « Ua ite ihoa vau. E ua ite ihoa vau e farii oe ».

Ua faataa atura oia e : « Te auraa ra, e hopoi‘a teimaha te reira—e e faatae mai te reira i te fifi rahi i ni‘a ia tatou ».

« Ua ite au », ua pahono mai oia, « e au râ e, te reira te hinaaro o te Atua ».64

Hōho’a
President Ezra Taft Benson being sworn in as the Secretary of Agriculture

Te haamanaraahia Elder Benson ei faatere hau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite e te Haavâ rahi, Fred M. Vinson, e te peresideni Dwight D. Eisenhower te hi‘o ra.

E mai ta Elder Benson i mana‘o, ua riro mau ta’na faatereraa, ei faatere hau no te ohipa faaapu, ei tau aueue rahi no’na e no to’na utuafare. Ua tamau noa râ oia i te parau e, aita oia e tamata ra i te « re i te hoê tata‘uraa no te roo maitai »—ta’na noa e hinaaro, oia hoʻi, « ia tavini i te ohipa faaapu e ia tavini ia Marite »65—e ua tuu oia i teie parau tapu : « E opuaraa maitai ia ti‘a no te parau-ti‘a, noa’tu â e ere i te mea tuiroo. E tano paha ia parau roa e, i te taime ihoa râ e ere te reira i te mea tuiroo ».66 Auaʻe no’na, aita oia i manaʻonaʻo rahi i te parau no te tuiroo ; e a vai aueue ore e a vai mau ai oia i ni‘a i to’na mau ti‘aturiraa papû, ua tauiui haere noa to’na roo i roto i te mana‘o o te feia poritita e te nunaa. I te tahi mau taime, ua hinaaro te taata ia patu ia’na i rapae i to’na ti‘araa ei faatere hau no te ohipa faaapu.67 I te tahi atu mau taime, ua mana‘o te taata e, e riro oia ei mono peresideni maitai no te mau Hau Amui no Marite.68

Noa’tu â to’na ti‘araa i roto i te faatereraa hau, ua faa‘ite noa Elder Benson i to’na mau mana‘o keresetiano, to’na iteraa papû i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai e to’na pûpûraa ia’na i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Pauroa te taime e arata‘i oia i te hoê apooraa e to’na mau apiti i roto i te Tuhaa faatere no te ohipa faaapu, e haamata te apooraa na roto i te hoê pure.69 Ua hapono oia i te peresideni Eisenhower i te tahi mau irava no roto mai i te Buka a Moromona, o te tohu ra no ni‘a i te ananahi o te mau Hau Amui no Marite, e ua parau te peresideni i muri iho, ua tai‘o oia i te reira « e te hoê hiaai taa ê mau ».70 Ua horo‘a oia i te tahi Buka a Moromona i te tahi o te mau feia faatere na te ao taatoa.71 I te matahiti 1954, ua ani Edward R. Murrow, e papa‘i veʻa tuiroo no te afata teata i te mau Hau Amui no Marite, ia Elder Benson i te parau faati‘a ia tapura i te utuafare Benson i roto i te hoê faanahoraa i te pô mahana pae, tei piihia « Person to Person ». Ua pato‘i na mua Elder Benson e ta’na vahine, i muri iho râ, ua farii raua a faaroo ai raua i ta raua tamaiti o Reed, tei hi‘o i te reira aniraa ei rave‘a rahi no te ohipa misionare. I te 24 no setepa 1954, ua mata‘ita‘i te nunaa taatoa na roto i te afata teata i te hoê pureraa pô utuafare i ô i te fare o te utuafare Benson, e aita e faatanotanoraa. Ua hau atu â te mau rata ta Murrow tane i farii i muri mai i teie faanahoraa i te tahi atu mau puʻeraa. Ua papa‘i mai te taata na te mau vahi atoa o te fenua, no te mau faaroo atoa, i to ratou parau mauruuru i te utuafare Benson no to ratou hi‘oraa anaana mau.72

Ua tavini Elder Benson ei faatere hau no te ohipa faaapu no e vaʻu matahiti te maoro, te maororaa atoa ïa a faatere ai te peresideni Eisenhower i te mau Hau Amui no Marite. Ua parau te peresideni McKay e, e riro te ohipa a Elder Benson i te « vai noa i roto i te tau ei maitai no te Ekalesia e no te nunaa ».73 Ua hi‘o Elder Benson i muri, i tera mau matahiti tei mua oia i te mata o te nunaa taatoa ma te parau e : « Ua here au i teie fenua rahi. Ua riro teie taviniraa ei haapeuraa ».74 Ua parau atoa oia e, « Ahani e hoʻi faahou vau no te haamata faahou, e riro vau i te pee i te reira iho eʻa ».75 I te hi‘oraa to’na mata i ni‘a i ta’na taviniraa i te reira taime ei aposetolo, ua parau oia, « i teie nei râ, e pûpû vau i to’u taime i tera mea hoê roa ta’u e here rahi a‘e i te ohipa faaapu ».76

Noa’tu â ua hope ta’na taviniraa i roto i te faatereraa hau i te matahiti 1961, ua vai noa to’na here no to’na fenua e no te parau tumu o te ti‘amâraa. I roto i ta’na mau aʻoraa e rave rahi i roto i te amuiraa rahi, ua faatumu noa oia i ni‘a i teie mau tumu parau. Ua parau oia i te mau Hau Amui no Marite mai « te fenua ta’u e here ma to’u aau atoa ».77 Ua parau atoa oia e, « Te poihere nei au i te parau no te here aiʻa e te here fenua i roto i te mau fenua atoa ».78 A aʻo ai oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei atoa ia here i to ratou fenua, ua haapii atu oia : « Ua hau atu te here aiʻa i te hutiraa reva e te mau parau mata‘u ore. Tei te huru ta tatou pahonoraa i te mau fifi i mua i te huiraatira. E pûpû faahou na ia tatou ei taata here aiʻa i to’na auraa mau roa a‘e ».79 « Taa ê atu i te taata poritita imi i to’na maitai, e haafaufaa te taata mau na te hau i te parau tumu i mua i te tuiroo ma te haa atoa no te faatuiroo i teie mau parau tumu poritita paari e te tiʻa ».80

E ite taa ê no te i‘oa o te Mesia

Ei aposetolo na te Fatu ra Iesu Mesia, ua haapa‘o Elder Ezra Taft Benson i te faaueraa ia « haere… e ati noaʻe te mau fenua’toa, e faa‘ite haere i te evanelia i te taata’toa » (Mareko 16:15) e ia « iriti mai i te uputa na roto i te pororaa i te evanelia a Iesu Mesia » (PH&PF 107:35). Ua tavini oia i te mau vahi e rave rau na te ao, e ua rave i te mau tere misioni e te haapiiraa i te taata.

Ua poihere oia i te faufaa taa ê ia farerei i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I roto i te hoê amuiraa rahi, ua parau oia e : « I parau na vau, i te tahi mau taime, i ta’u vahine ia hoʻi mai au mai te mau tere i roto i te mau tĭtĭ e, aita vau i ite papû eaha râ te huru o te raʻi, tera râ, aita ta’u aniraa rahi a‘e no ô maori râ te au e te popou ia apiti i te huru taata e te huru vahine ta’u e farerei nei i rotopu i te feia faatere o te mau tĭtĭ e te mau paroisa e te mau misioni i ni‘a i te fenua nei. E parau mau ihoa, ua haamaitai-rahi-hia tatou ».81 I roto i te tahi atu aʻoraa, ua parau oia : « E varua mau no te autaeaʻeraa e te auhoaraa e vai ra i roto i te Ekalesia. E mea puai mau, noa’tu â aita e nehenehe e fafa rima’tu, e mea mau râ. Te putapû nei to’u aau i te reira, mai te reira atoa to’u mau apiti, a tere ai matou na roto i te mau tĭtĭ e te mau paroisa no Ziona e na roto i te mau misioni na te ao … E ite-noa-hia teie mana‘o no te auhoaraa e te autaeaʻeraa. Hoê te reira o te mau mea au e tuʻati i te ti‘araa melo i roto i te Ekalesia e i roto i te basileia o te Atua ».82

E mea au atoa na Elder Benson te faa‘iteraa i to’na ite no te Faaora i te mau taata no te tahi atu faaroo. Ei hi‘oraa, i te matahiti 1959, ua tere ratou te tuahine Benson e e maha melo no te Tuhaa faatere no te ohipa faaapu a te mau Hau Amui no Marite i e hitu fenua, oia atoa te mau Hau Amui piri ia Rusia (Union Soviétique). Noa’tu â tei ô o’na i ni‘a i to’na ti‘araa faatere hau no te ohipa faaapu, ua haaputapû atoa râ to’na iteraa papû ei aposetolo i te aau o e rave rahi taata. Te faati‘a nei oia :

« Te haere ra matou i te tauraa manureva, i [to matou] pô hopea i Moscou, ua parau a‘era vau… i te hoê o to matou mau taata arata‘i e, ahani pai ua taimehia matou no te haere e hi‘o i te hoê fare pure i Rusia. Parau atura oia i te tahi parau i te taata faahoro pereoo, tipuu a‘era te pereoo i te ropuraa o te puromu e tapae ihora matou i mua i te hoê fare tima, i te hoê vahi huru poiri rii e te puromu tahua ofaʻi, aita i atea roa i te vahi ra « Place rouge ». E fare pure no te faaroo « Bapetizo no Ropu ».

« E mahana ûa tera mahana, e pô au ore e te toʻetoʻe atoa. Areʻa râ, i te tomoraa matou i roto i te fare pure, ua î te taata ; te ti‘a noa ra te taata i raro i te taupee tomoraa, i mua i te tomoraa e i ni‘a i te puromu. Pauroa te sabati, te mahana piti e te mahana maha, ia au i tei parauhia mai, mai te reira noa te reira vahi i te taatahia.

« Ua hi‘o vau i te mata o te taata. E mea huru paari ratou e te paari roa’tu, ua hitimahuta râ vau i te rahiraa feia apî. E maha paha i ni‘a i te pae o ratou, e vahine ïa, e te rahiraa o ratou, e ahu taamu ïa i ni‘a i te upoo. Ua arata‘ihia matou i te hoê parahiraa i mua i te terono… 

« Ua paraparau rii mai te ti‘a faatere, ei reira, taʻi mai nei te hamonia e haamata ihora te himene, e na te amuiraa taatoa i himene amui mai. Ua riro roa te faarooraa i te oto o na reo e 1 500 i te ohipa haaputapû roa a‘e o to’u oraraa taatoa. Na roto i teie faaroo hoê to matou ei keresetiano, ua roohia matou i teie parau fariiraa, e e eʻa faatuʻati tei faataravahia, eʻa faatuʻati i te reo taa ê, te hau taa ê e te aamu taa ê. E te tamata ra vau i te tamarû i to’u aau i muri mai i teie taime haaputapû rahi, ani mai nei te ti‘a faatere ia’u, na roto i te tahi auvaha i piha‘i iho ia’u, ia horo‘a vau i te tahi poroʻi i mua i te amuiraa.

« Maa taime iti au i te aroraa no te tamarû i to’u aau, e ua farii atura vau. Ei reira, ua parau vau, ‘Mauruuru roa ia outou i te aniraa mai ia paraparau atu.

« ‘Tera mai te faatau aroha o e milioni e milioni feia faaroo no Marite e na te ao taatoa nei’. Ei reira, tae mai nei te mea ohie roa a‘e i roto i teie ao ia parau atu i teie mau hoa keresetiano, te mau parau mau mo‘a roa aʻe no te taata.

« ‘E ere te Metua i te Ao ra i te mea atea roa. E ti‘a Ia’na ia vai piri roa mai ia tatou. Te ora nei te Atua, ua ite au te ora nei Oia. O Oia to tatou Metua. O Iesu Mesia, te Taraehara o teie nei ao, tei ni‘a to’na mata i teie nei ao. Na’na e faatere i te mau mea atoa. Eiaha e mataʻu, e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e here i te tahi e te tahi, e pure no te hau e e maitai te mau mea atoa’.

« I te iritiraahia te mau parau tata‘itahi no te amuiraa, ua ite au i te mau vahine i te raveraa i ta ratou horoi, e mai tei faa‘itehia e hoê taata, ua haamata ratou i te ‘tahirihiri i te reira mai te hoê metua vahine te faatae ra i to’na tapa‘o aroha hopea i ta’na tamaiti hoê roa’. Ua taueue puai noa to ratou upoo a parau noa ai ratou ja, ja, ja ! (oia, oia, oia !). I reira, no te taime matamua, ite ihora vau e, ua î atoa te taata na roto i te mau vahi haereraa taata, te ti‘atiʻa noa ra na te hiti. Ua ma‘iri ihora to’u mata i ni‘a i te hoê vahine ruhiruhia i mua ia’u, ua poʻi to’na upoo i te tahi ahu tahito, e tahei i ni‘a i te tapono, e te hau i ni‘a i to’na hoho‘a mata ruhiruhia e te miʻomiʻo e te faaroo. Ua parau afaro a‘era vau ia’na.

« ‘E tuhaa noa teie oraraa no te mure ore. I ora na tatou ei tamarii varua na te Atua hou a haere mai ai i ô nei. E ora faahou â tatou ia faaruʻe atu tatou i teie oraraa. Ua ofati te Mesia i te tape‘a o te pohe e ua ti‘afaahou mai. E ti‘afaahou mai tatou paatoa.

« ‘Te ti‘aturi papû nei au i roto i te pure. Ua ite au e, e nehenehe ta tatou ia toro atu i te rima no te fafa i te Mana Ite-ore-hia, o te horo‘a nei ia tatou i te puai e te hoê tutau rahi i roto i te taime ati’. I muri mai i te mau parau atoa ta’u i faahiti, ua taueue noa teie upoo ruhiruhia ei mana‘o farii. E noa’tu â te paari, te paruparu e te miʻomiʻo o teie vahine, ua vai nehenehe noa oia i roto i ta’na haamoriraa.

« Aita vau e haamana‘o ra i te mau mea atoa ta’u i parau, te haamana‘o nei râ vau i te mana‘o putapû faateitei, ta te hoho‘a mata o teie mau tane e mau vahine aueue ore e faa‘ite ra na roto i to ratou faaroo i te Atua, o ta ratou i tavini e i here.

« Ei opaniraa, ua parau vau, ‘Te vaiiho nei au i to’u iteraa papû, ua tavini au e rave rahi matahiti i roto i te ohipa faaroo, e e vai a muri noa’tu te parau mau. Tei te pae o te parau mau te tau. Ia haamaitai mai te Atua ia outou e ia tia‘i Oia ia outou paatoa i te mau mahana atoa o to outou oraraa, o ta’u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene’.

« Mai te reira ïa vau i te faaotiraa i ta’u aʻoraa iti, aita faahou â ta’u e nehenehe e parau atu, e ua parahi atura vau. Faaoto mai nei te amuiraa taatoa i te hoê himene ta’u i au i to’u tamariiraa, ‘Ei te Atua tatou i teie nei’. Ua faaruʻe a‘era matou i te fare pure, a himene noa ai ratou e a haere noa ai matou i te uputa, ua tahirihiri noa ratou i ta ratou horoi ei tapa‘o faatau aroha—e au e, pauroa ratou 1 500 taata tei nana mai ia matou.

« Ua fana‘o vau i te paraparau’tu i mua e rave rahi pŭpŭ faaroo na te mau vahi atoa o te ao nei, ua riro râ teie ohipa i tupu mai te hoê mea aita e faaauraa. Eita roa e moʻehia ia’u te reira pô e pohe noa’tu vau.

« Aita a‘enei paha, e aita roa’tu paha vau i putapû i teie huru hoêraa o te taata e te hinaaro maha ore o te aau taata no te ti‘amâraa, ua puai roa hoʻi i tera ra taime… 

« I to’u taeraa mai i te [fare], ua faaoti au i to’u mana‘o e parau pinepine i teie aamu—no te mea te faa‘ite nei te reira nahea te varua no te ti‘amâraa, te varua no te autaeaʻeraa e te varua no te ohipa faaroo e tamau noa i te ora noa’tu â te mau tautooraa no te haamou i te reira ».83

Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

I te 26 no titema 1973, ua farii Elder Benson i te parau apî tia‘i-ore-hia, ua pohe taʻue te Peresideni o te Ekalesia, te peredideni Harold B. Lee. No te pohe o te peresideni Lee, ua hoʻi na tauturu o te Peresideniraa Matamua i to raua parahiraa i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. E maha mahana i muri iho, ua faataahia Spencer W. Kimball ei Peresideni o te Ekalesia, e o Ezra Taft Benson atura ïa tei faataahia ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Hau atu i teie hopoi‘a, ua amo te peresideni Benson i te tahi atoa mau hopoi‘a faatereraa. Ua peresideni oia i te mau apooraa a te pŭpŭ i te mau hepetoma atoa e ua faaau i te ohipa o to’na mau taea‘e, mai te tonoraa no te peresideni atu i te mau amuiraa tĭtĭ e te mau tere misioni e te piiraa i te mau patereareha o te tĭtĭ. E hopoi‘a atoa ta’na no te hiʻohiʻo rii i te ohipa a te tahi atu mau hui mana faatere. Na te tahi pŭpŭ rave ohipa e haapa‘o i te ohipa pae faaroo, no te tauturu ia’na e to’na mau taea‘e ia faanaho i te ohipa.84

I roto i te hoê apooraa a te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua faa‘ite te peresideni Benson i to’na mau mana‘o no ni‘a i ti‘araa to’na ei peresideni no ratou : « E manaʻonaʻoraa rahi roa ino to’u i teie hopoi‘a rahi—e ere i te mana‘o riʻariʻa, no te mea ua ite au e, eita ta tatou e nehenehe e pau i roto i teie ohipa… ia rave ana‘e tatou i to tatou maitai a‘e. Ua ite au e, e paturu mai te Fatu ia tatou, e mana‘ona‘oraa rahi râ to’u no te piiraahia vau ia faatere i te hoê tino taata mai ia outou na—te mau ite taa ê no te Fatu ra o Iesu Mesia ».85

E ua apiti te peresideni Benson i teie haehaa, te itoito rahi e te onoonoraa i roto i te ohipa. Pinepine oia i te horo‘a i te hopoi‘a i te tahi atu mau taata, ei rave‘a no ratou no te tavini. O te maitai roa ino ta’na e titau i te feia ta’na e arata‘i, e te reira atoa ta’na e titau ia’na iho. Tera râ, noa’tu to’na onoonoraa, e mea marû oia. E faaroo oia i te hi‘oraa o to’na mau taea‘e, e e faaitoito oia i te paraparauraa matara i roto i te mau apooraa o te pŭpŭ. O Elder Boyd K. Packer, Elder Russell M. Nelson e Elder Dallin H. Oaks te mau melo apî roa a‘e no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i raro a‘e i ta’na faatereraa, e ua parau ratou e, e faaitoito noa oia ia ratou ia faa‘ite mai i to ratou mana‘o, noa’tu â e mana‘o taa ê i to’na.86

Ua haapii te mau melo o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, ua niuhia te faatereraa a te peresideni Benson i ni‘a i te tahi mau parau tumu taui ore. Ei hi‘oraa, tamau noa oia i te parau e, « E haamana‘o e te mau taea‘e, i roto i teie ohipa, o te Varua te mea faufaa ».87 E hoê hi‘oraa ta’na no te faito i te mau faaotiraa atoa o te pŭpŭ : e ani oia, « Eaha te mea au roa a‘e no te Basileia ? » Ua parau Elder Mark E. Petersen, tei tavini ae’na i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, « Ua riro te pahonoraa i te reira uiraa ei parau faufaa no te faaotiraa i te mau ohipa rarahi tei tae mai i mua i te peresideni Ezra Taft Benson i te roaraa o to’na oraraa ».88

Peresideni o te Ekalesia

Ua pohe te peresideni Spencer W. Kimball i te 5 no novema 1985, ua maoro oia i te maʻiraa. Ua hoʻi te faatereraa o te Ekalesia i ni‘a i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e o te peresideni Ezra Taft Benson to ratou peresideni e te melo matahiapo. E pae mahana i muri iho, i roto i te hoê apooraa hanahana e te tura rahi, apooraa na te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i roto i te hiero no Roto Miti, ua faataahia te peresideni Benson ei Peresideni o te Ekalesia. E faaûruraa tei tae mai no te aniraa i te peresideni Gordon B. Hinckley ia tavini ei tauturu hoê no’na i roto i te Peresideniraa Matamua e i te peresideni Thomas S. Monson ia tavini ei tauturu piti no’na.

Hōho’a
Portrait of President Ezra Taft Benson, President Gordon B. Hinckley, and President Thomas S. Monson

Te peresideni Benson e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua : te peresideni Gordon B. Hinckley (pae aui) e te peresideni Thomas S. Monson (pae atau)

Ua ite te peresideni Benson i te ea paruparu o te peresideni Kimball, e ua ti‘aturi noa oia e, e faaapîhia to’na hoa puai e to’na tino. « E mahana teie ta’u i ore e tia‘i », te parau ïa a te peresideni Benson i roto i te hoê vauvauraa mana‘o i mua i te veʻa, aita i maoro roa i muri iho i te faataaraahia oia ei Peresideni o te Ekalesia. « Ua pure tamau noa maua ta’u vahine, o Flora, ia roa mai te puʻe mahana o te peresideni Kimball i ni‘a i te fenua nei, e ia faatupuhia mai te hoê semeio no’na. I teie nei râ, ua faaoti te Fatu, e e rave ïa matou i te maitai a‘e e roaa ia matou, i raro a‘e i Ta’na faatereraa e Ta’na arata‘iraa, no te faahaere i teie ohipa i mua na te ao nei.89

I roto i ta’na amuiraa rahi matamua ei Peresideni o te Ekalesia, ua faa‘ite te peresideni Benson i te mea ta’na e turaʻi matamua roa no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua. Ua parau oia e, « I to tatou nei anotau », ua heheu mai te Fatu i te titauraa ia turaʻi-faahou-hia te parau no te Buka a Moromona ».90

Ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua tamau noa te peresideni Benson i te poro no ni‘a i te faufaa o te Buka a Moromona.91 Ei Peresideni o te Ekalesia, ua faarahi atu â oia i to te reira parau. Ua parau oia e, « pauroa te Ekalesia [tei] raro a‘e i te faahaparaa » no te mea aita i navaʻi i to te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei tuatapaparaa i te Buka a Moromona e aore râ aita i navaʻi to ratou haapa‘oraa i to te reira mau haapiiraa. Ua parau Oia : « Aita te Buka a Moromona i riro, e aita â i riro, ei ohipa tumu i roto i ta tatou iho tuatapaparaa, i roto i te haapiiraa a te utuafare, te pororaa e te ohipa misionare. Ia tatarahapa tatou i te reira e ti‘a’i ».92 Pinepine oia i te faahitiraa i te parau a te peropheta Iosepha Semita e, « e haafatata a‘e te taata i te Atua na roto i te haapaʻoraa i to te reira mau haapiiraa, rahi a‘e i te tahi noa’tu buka »,93 ma te tatara i te parau o teie parau fafau. Ua parau oia, « Te vai ra hoê mana i roto i te reira buka o te haamata i te tahe mai i roto i to outou oraraa i te taime a haamata ai outou i te tuatapapa i te reira buka ».94 Ua aʻo oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia « haadiluvi i te fenua e [to ratou] oraraa hoʻi i te Buka a Moromona ».95

E ua haapa‘o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, na te ao taatoa, i teie parau aʻo a to ratou peropheta. Ei hopearaa, ua haapuaihia ratou, te taata iho e te taatoaraa.96 Ua parau te peresideni Howard W. Hunter : « Ia hi‘o noa’tu te mau uʻi atoa, ratou atoa hoʻi tei ore â i fanauhia, i te faatereraa a te peresideni Ezra Taft Benson, eita anei ratou e mana‘o oioi i to’na here no te Buka a Moromona ? Peneiaʻe aita e Peresideni o te Ekalesia, mai te tau mai â o te peropheta Iosepha Semita, tei haapii rahi atu â no ni‘a i te mau parau mau i roto i te Buka a Moromona, ia faariro te mau melo atoa o te Ekalesia i te reira ei tuatapaparaa no te mahana tata‘itahi, e ia ‘haadiluvi[hia] te fenua’ na roto i te opereraa i te reira ».97

Ua piri e ua taamu roa te iteraa papû o te peresideni Benson no ni‘a i te Buka a Moromona i to’na iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia. I te hoê tau e rave rahi taata tei vahavaha i « te hanahana o te Faaora », ua faa‘ite papû oia e, « e ofaʻi tua teie buka i faaûruhia mai mai te raʻi mai, no te faa‘ite papû i to te ao nei e, o Iesu te Mesia ». 98 Mai te taime a faatoroʻahia ai oia ei aposetolo i te matahiti 1943, ua tavini tuutuu ore te peresideni Benson ei ite taa ê no te parau papû e, te ora nei te Faaora. Ei Peresideni no te Ekalesia, ua faa‘ite papû oia no Iesu Mesia e Ta’na Taraehara, ma te uʻana e te rû apî. Ua aʻo oia i te Feia Mo‘a ia « faariro i te Mesia ei raatira rahi no ratou » e ia « haapau ia ratou i roto i te Mesia »,99 e ia « ora i te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia ».100 Ua parau oia no te Mesia, « Ma to’u aau atoa, ua here au Ia’na ».101

Ua haapii atoa te peresideni Benson i te tahi atu mau tumu parau ma te rû e te mana. Ua faaara oia no ni‘a i te mau fifi o te te‘ote‘o. Ua faa‘ite papû oia no te faufaa mure ore o te utuafare. Ua haapii oia i te mau parau tumu no te faaroo e te tatarahapa ma te turaʻi i te parau titau no te ohipa misionare pûpûhia.

Noa’tu â aita oia i paraparau no ni‘a i te mau Hau Amui no Marite mai ta’na i paraparau i te haamataraa o ta’na tau taviniraa, ua faatura oia i te oro‘a no te 200raa no te tuurimaraa o te Papa ture o te mau Hau Amui no Marite i te paraparauraa oia no ni‘a i te reira i te amuiraa rahi o te Ekalesia i te avaʻe atopa 1987. E ua tamau noa oia i te here i te ti‘amâraa e te parau no te here aiʻa mau na te ao atoa nei. I te pae hopea o te mau matahiti 1980 e i te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua oaoa oia i te faarooraa i te parau apî no te maruaraa te Patu no Berlin, e no te fariiraa te feia no Rusia e te tahi atoa mau fenua na te mau pae hitiʻa o te râ no Europa, i te ti‘amâraa rahi a‘e, e ua iritihia te uputa no te haamoriraa faaroo.102

Ua horo‘a te peresideni Benson i te aʻoraa i te tahi mau pŭpŭ taa ê, e melo no te Ekalesia. Haamata i te avaʻe eperera 1986, ua faaineine oia i te tahi mau aʻoraa no te feia apî tamaroa, te feia apî tamahine, te mau metua vahine, te mau haapii utuafare, te mau metua, te mau tane otahi, te mau vahine otahi, te mau tamarii e te feia ruhiruhia. Mai ta te peresideni Howard W. Hunter i parau : « Ua paraparau oia i te mau taata atoa ma te mana‘ona‘oraa no ratou paatoa. Ua paraparau oia i te mau vahine o te Ekalesia e i te mau tane. Ua paraparau oia i te feia ruhiruhia. Ua paraparau oia i te taata otahi, i te feia apî e e mea au na’na ia paraparau i te mau tamarii i roto i te Ekalesia. Ua horo‘a oia i te parau aʻo faahiahia e te taa ê i te mau melo atoa, noa’tu to ratou huru oraraa. E tamau noa teie mau aʻoraa i te paturu ia tatou e i te arata‘i ia tatou a feruri noa ai tatou i te reira i te mau matahiti e rave rahi e haere mai nei ».103

Ua taʻi roa te peresideni Benson i te fariiraa oia i te hoê rata no ô mai i te hoê utuafare tei faaûruhia na te hoê o teie mau aʻoraa. I roto i te rata, te faataa mai nei te hoê metua tane apî e, ua mata‘ita‘i raua ta’na vahine i te amuiraa rahi i ni‘a i te afata teata. Te haʻuti ra ta raua tamaiti toru matahiti i roto i te tahi piha, tei reira te hoê radio no te faaroo i te amuiraa. I muri noa mai i to’na faarooraa i te poroʻi a te peresideni Benson na te mau tamarii, ua haere te metua vahine e te metua tane i roto i te piha tei reira ta raua tamaiti te haʻuti ra. Ua faa‘ite mai teie tamaiti iti « ma te anaanatae rahi, ‘ua parau tera taata i ni‘a i te radio e, noa’tu e rave tatou i te tahi mau hape, ua here noa te Metua i te Ao ra ia tatou’. Na te reira noa parau », te parau nei ïa te metua tane, « i tuu i roto i te aau o ta maua tamaiti iti apî i te hoê mana‘o puai e o te vai noa. E nehenehe â ta’u e ui ia’na i teie mahana eaha ta te peresideni Benson i parau, e hoê â pahonoraa anaanatae e matara mai. E parau tamahanahana no’na ia ite e, e Metua maitai e te here tei i niʻa i te ra‘i ».104

I muri noa mai i te amuiraa rahi no atopa 1988, ua roohia te peresideni Benson i te tahi ati mafatu e aita’tura i roaa ia’na i te paraparau faahou i mua i te taata. Ua haere oia i te mau amuiraa rahi e i te tahi atoa mau putuputuraa taata no te hoê taime. I te mau amuiraa no te matahiti 1989, ua tai‘o to’na na tauturu i te mau aʻoraa ta’na i faaineine. Mai te matahiti 1990 atu, na to’na na tauturu i faa‘ite i to’na here i te Feia Mo‘a ma te faahitihiti i te tahi mau parau mai roto mai i ta’na mau aʻoraa tahito. Te amuiraa no eperera 1991 te amuiraa hopea ta’na i haere. Mai te reira taime atu, ua paruparu roa to’na tino e aita atura ta’na e rave‘a maori râ te mataʻitaʻiraa i te tereraa o te reira na ni‘a i te afata teata.105

Te haamana‘o nei te peresideni Gordon B. Hinckley : « Mai tei manaʻohia, ua haamata to’na tino i te fati i raro a‘e i te matahiti. Aita faahou ta’na e nehenehe e haere mai te matamua ra. Aita faahou ta’na e nehenehe e paraparau mai te matamua ra. E haaparuparuraa tei itehia i ni‘a i te tino, noa’tu râ, ua vai noa oia ei peropheta ma‘itihia e te Fatu a ora noa ai oia ».106 Na te peresideni Hinckley e te peresideni Thomas S. Monson i arata‘i i te Ekalesia na roto i te haamanaraa ta te peresideni Benson i horo‘a ia raua, e aita roa te Ekalesia i rave i te hoê faaotiraa apî maori râ ua ite e ua faati‘a te peresideni Benson i te reira.107

Te paruparu noa’tu ra te tino o te peresideni Benson, ua topatopa atoa to Flora ea, e pohe a‘era oia i te 14 no atete 1992. Fatata e piti matahiti i muri iho, i te 30 no mai 1994, ua amui atu oia ia’na, e ua tanuhia to’na tino pohe i piha‘i iho i to’na, i to raua oire here ra no Whitney. I te hunaraa o te peresideni Benson, ua faahaamanaʻo te peresideni Monson e : « Ua parau mai oia ia’u i te hoê taime, ‘E te taea‘e Monson, e haamana‘o, noa’tu â te mana‘o o te tahi atu taata, ua hinaaro vau ia hunahia vau i Whitney, Idaho’. E te peresideni Benson, te rave faaoti nei matou i teie hinaaro, i teie mahana. E hoʻi to’na tino i te fare i Whitney, to’na râ varua mure ore, e hoʻi ïa i te fare i te Atua ra. Papû roa, te oaoa ra oia e to’na utuafare, to’na mau hoa e to’na hoa here Flora… 

« Ua hoʻi te tamaiti tanu maa, tei riro mai ei peropheta na te Atua, i te fare. Ia haamaitai te Atua i to’na haamanaʻoraa ».108

Te mau nota

  1. Robert D. Hales, « A Testimony of Prophets », 5 no tiunu 1994, speeches.byu.edu; hi‘o atoa Twila Van Leer, « Church Leader Buried beside Wife, Cache Pays Tribute as Cortege Passes », Deseret News, 5 no tiunu 1994.

  2. Gordon B. Hinckley, « Farewell to a Prophet », Ensign, Tiurai 1994, 37–38.

  3. Ezra Taft Benson, « Godly Characteristics of the Master », Ensign, Novema 1986, 46.

  4. Margaret Benson Keller, i roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 34.

  5. Ezra Taft Benson, « Godly Characteristics of the Master », 47–48.

  6. Ezra Taft Benson, « Scouting Builds Men », New Era, Fepuare 1975, 15–16.

  7. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 44.

  8. Hi‘o « After 60 Years ‘Still in Love’ », Church News, 14 no setepa 1986, 4, 10.

  9. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 58.

  10. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 55 ; hi‘o atoa i te pene 7 i roto i teie buka.

  11. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 59.

  12. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 59.

  13. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 62.

  14. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography, 59.

  15. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 53.

  16. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 63.

  17. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 75.

  18. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 79.

  19. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 79.

  20. Eugene J. Neff, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 84.

  21. Eugene J. Neff, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 87.

  22. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 87.

  23. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 87.

  24. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 96.

  25. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 88.

  26. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 89.

  27. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 92.

  28. Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson : Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 85–89.

  29. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 99–100, 101, 115.

  30. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 115.

  31. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 100.

  32. Barbara Benson Walker, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 130.

  33. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 121.

  34. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 121.

  35. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography, 174; tei roto atoa te tahi mau faahitiraa no roto mai i te buka aamu a Ezra Taft Benson, personal journal, 26 no tiurai 1943.

  36. Ezra Taft Benson, buka aamu, 26 no tiurai 1943; faahitiraa no roto mai i Ezra Taft Benson : A Biography, 174–75; faaafarohia te papa‘iraa.

  37. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 176.

  38. Hi‘o Ezra Taft Benson, A Labor of Love : The 1946 European Mission of Ezra Taft Benson (1989), 7.

  39. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 152–53.

  40. George Albert Smith, i roto A Labor of Love, 7.

  41. Ezra Taft Benson, A Labor of Love, 7–8.

  42. Ezra Taft Benson, A Labor of Love, 120.

  43. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 154.

  44. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 155.

  45. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 153–55.

  46. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 155–56.

  47. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 156.

  48. Hi‘o Frederick W. Babbel, On Wings of Faith (1972), 28–33, 46–47, 106–8, 111–12, 122, 131–34, 136, 154.

  49. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1947, 152.

  50. Thomas S. Monson, « President Ezra Taft Benson—A Giant among Men », Ensign, Tiurai 1994, 36.

  51. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 37.

  52. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1948, 83.

  53. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1948, 86.

  54. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1962, 104.

  55. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1948, 85.

  56. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1962, 104–5.

  57. Hi‘o Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1954, 121.

  58. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1962, 19.

  59. Ezra Taft Benson, Cross Fire : The Eight Years with Eisenhower (1962), 3–4.

  60. David O. McKay, i roto Cross Fire, 5.

  61. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 10.

  62. Dwight D. Eisenhower, i roto Cross Fire, 12.

  63. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 12.

  64. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 13.

  65. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 355.

  66. Ezra Taft Benson, i roto Sheri Dew, « President Ezra Taft Benson : Confidence in the Lord », New Era, Atete 1989, 36.

  67. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 313, 345.

  68. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 331.

  69. Hi‘o i te pene 2 i roto i teie buka.

  70. Dwight D. Eisenhower, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 292.

  71. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 292.

  72. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 297–99.

  73. David O. McKay, i roto Cross Fire, 519.

  74. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1961, 113.

  75. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 358.

  76. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 355.

  77. Ezra Taft Benson, « A Witness and a Warning », Ensign, Novema 1979, 31.

  78. Ezra Taft Benson, « The Constitution—A Glorious Standard », Ensign, Me 1976, 91.

  79. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Eperera 1960, 99.

  80. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1968, 17.

  81. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1948, 98.

  82. Ezra Taft Benson, i roto Conference Report, Atopa 1950, 143–44.

  83. Ezra Taft Benson, Cross Fire, 485–88.

  84. Hi‘o Francis M. Gibbons, Statesman, Patriot, Prophet of God, 270–71.

  85. Ezra Taft Benson, i roto Ezra Taft Benson: A Biography, 430–31.

  86. Hi‘o Ezra Taft Benson: A Biography, 429–30.

  87. Ezra Taft Benson, i roto Thomas S. Monson, « A Provident Plan—A Precious Promise », Ensign, Me 1986, 63.

  88. Mark E. Petersen, « President Ezra Taft Benson », Ensign, Tenuare 1986, 2–3.

  89. Ezra Taft Benson, i roto Church News, 17 no novema 1985, 3.

  90. Ezra Taft Benson, « A Sacred Responsibility », Ensign, Me 1986, 78.

  91. Hi‘o , ei hi‘oraa, « The Book of Mormon Is the Word of God », Ensign, Me 1975, 63–65; « A New Witness for Christ », Ensign, Novema 1984, 6–8; hi‘o atoa Ezra Taft Benson : A Biography, 491–93.

  92. Ezra Taft Benson, « Cleansing the Inner Vessel », Ensign, Me 1986, 5–6.

  93. Iosepha Semita, faahitiraa no roto mai i te omuaraa o te Buka a Moromona.

  94. Ezra Taft Benson, « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », Ensign, Novema 1986, 7.

  95. Ezra Taft Benson, « Beware of Pride », Ensign, Me 1989, 4.

  96. Hi‘o i te pene 10 i roto i teie buka.

  97. Howard W. Hunter, « A Strong and Mighty Man », Ensign, Tiurai 1994, 42.

  98. Ezra Taft Benson, « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », 4, 5.

  99. Ezra Taft Benson, « Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 4.

  100. Ezra Taft Benson, « Come unto Christ », Ensign, Novema 1987, 84.

  101. Ezra Taft Benson, « Jesus Christ: Our Savior and Redeemer », Ensign, Tiunu 1990, 6.

  102. Hi‘o Russell M. Nelson, « Drama on the European Stage », Ensign, Titema 1991, 16.

  103. Howard W. Hunter, « A Strong and Mighty Man », 42.

  104. Thomas S. Monson, « The Lord Bless You », Ensign, Novema 1991, 87.

  105. Hi‘o Francis M. Gibbons, Statesman, Patriot, Prophet of God, 315.

  106. Gordon B. Hinckley, « Farewell to a Prophet », 40.

  107. Hi‘o Francis M. Gibbons, Statesman, Patriot, Prophet of God, 317–18.

  108. Thomas S. Monson, « President Ezra Taft Benson—A Giant among Men », Ensign, Tiurai 1994, 36.