Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene : Te faatereraa


Pene 19

Te faatereraa

« Mai te mea ananahi e piihia outou i ni‘a i te faatereraa o te Ekalesia, [o to outou] fenua e o to outou iho utuafare, e ti‘a ia outou ia vai aueue ore i roto i te faaroo, aueue ore i mua i te ino ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ua haamata Ezra Taft Benson i te riroraa ei ti‘a faatere i to’na apîraa. I te fatataraa te 13 o to’na matahiti, ua piihia to’na metua tane ia tavini i te hoê misioni. No te mea o oia te matahiapo o te utuafare, na Ezra i amo i te hopoi‘a no te faatereraa i te ohipa o te faaapu i te revaraa to’na metua tane. E rave rahi matahiti i muri mai, te tavini ra oia i roto i te misioni no Peretane, ua tavini oia ei peresideni amaa e ei peresideni no te amuiraa no Newcastle (mai te huru te reira i te hoê mataeinaa i teie mahana). I muri iho, ua tavini oia i roto e toru peresideniraa tĭtĭ—te hoê taime ei tauturu, te tahi ei peresideni tĭtĭ, no te hoê tau poto noa, e te tahi faahou ei peresideni tĭtĭ, no te hoê tau maoro a‘e. I roto i ta’na toroʻa ohipa, e rave rahi ti‘araa faatereraa ta’na i amo i roto i te ohipa faaapu. No te mea ua riro mai oia ei ti‘a faatere aravihi roa i roto i te ohipa faaapu, ua ani roa te Peresideni Dwight D. Eisenhower ia’na ia tavini i ni‘a i te ti‘araa teitei roa a‘e o te ohipa faaapu i te mau Hau Amui no Marite. Vaʻu matahiti te maoro to’na ohiparaa e te peresideni Eisenhower ei faatere hau no te ohipa faaapu i te mau Hau Amui no Marite.

Na mua oia a riro mai ai ei Peresideni no te Ekalesia, ua tavini te peresideni Benson 12 matahiti ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. E mea faatura rahi te mau melo o te pŭpŭ ia’na ei ti‘a faatere. Pinepine Elder Bruce R. McConkie « i te parau i te mau melo o to’na utuafare e, aita roa oia i ite a‘enei i te hoê faatereraa i roto i te Ekalesia mai ta te peresideni Benson ».1

A faatere ai oia i te Tino Ahuru Ma Piti, ua faaitoito noa te peresideni Benson i te mau melo o te pŭpŭ ia faa‘ite hua mai i to ratou mana‘o, e noa’tu e, e mana‘o ê to’na. I te riroraa Elder Russell M. Nelson ei melo apî no te pŭpŭ, ua mana‘o oia e, peneiaʻe eiaha e parau i to’na mana‘o. « Aita râ [te peresideni Benson] i vaiiho noa », ua parau oia. « E mai te mea e vai mu noa vau no ni‘a i te hoê mea, na’na e faamahuti mai i to’u mana‘o i rapae ».2

Noa’tu â e mea titau te peresideni Benson i te mana‘o o te taatoaraa, aita râ oia i vaiiho i te tauʻaraa parau ia hahi ê. Ua parau te peresideni Howard W. Hunter, ua « ite oia nahea i te faatupu i te tauʻaraa parau matara e te afaro i rotopu i [te mau] Taea‘e e [ua] ti‘a ia’na ia faatere e ia arata‘i haere i te reira no te tapae i te hoê faaotiraa amui e te hoêraa o te taatoaraa ».3 Ia « mana‘o oia e, ua navaʻi te tauʻaraa parau, pinepine oia i te parau, ‘Te mana‘o nei au ua navaʻi ta tatou vaereraa. E haaputu ana‘e i teie nei’, no te ite mai i te rave‘a ».4

E mea manaʻonaʻo te peresideni Benson i te taata ta’na e arata‘i, e mea haapii oia na roto i te hi‘oraa. « Aita e taata ê atu ta’u i mâtau e teie huru faaturaraa rahi i to’na mau hoa ohipa e teie mana‘ona‘oraa rahi i to ratou maitai », te parau ïa a te peresideni Gordon B. Hinckley. « Eita roa oia e ani i te tahi mau puʻeraa i te hoê mea eita o’na iho e hinaaro ia rave, aita, e faa‘ite râ oia i te hi‘oraa tano no te taviniraa ia pee mai te tahi mau puʻeraa ».5 E mea aravihi atoa te peresideni Benson no te opereraa i te ohipa i te tahi atu taata, no te haapiiraa e no te paturaa ia ratou na roto i te reira faanahoraa.

I roto i te amuiraa rahi i paturuhia ai te peresideni Benson ei Peresideni no te Ekalesia, ua faa‘ite te peresideni Gordon B. Hinckley i to’na mana‘o papû e, ua ma‘iti te Fatu e ua faaineinehia te peresideni Benson no te arata‘i mai i te Ekalesia.

« Te horo‘a atu nei au i to’u iteraa papû e, na te Fatu i ma‘iti ia Ezra Taft Benson no te riro mai ei melo no te Apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti fatata a maha ahuru ma toru matahiti i teie nei. Na te Fatu i roto i taua mau matahiti ra i hi‘opo‘a e i faatiti‘aifaro ia’na, i haapii e i faaineine ia’na… 

« Ei taata mâtau ia’na e o te ti‘a nei i to’na aoao, te horo‘a atu nei au i to’u iteraa papû e, e taata faaroo oia, ua papû te faatereraa, ua hohonu te here no te Fatu e no Ta’na ohipa, ua î oia i te here no te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua i te mau vahi atoa. E taata tei itehia to’na aravihi ».6

Hōho’a
President Ezra Taft Benson with his counselors Gordon B. Hinckely and Thomas S. Monson.

Te peresideni Ezra Taft Benson e to’na na taturuu i roto i te Peresideniraa Matamua : Te peresideni Gordon B. Hinckley (i te pae aui) e te peresideni Thomas S. Monson (i te pae atau)

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Te feia faatere aravihi, e vai aueue ore oia i roto i te faaroo e e faa‘ite oia i te hi‘oraa maitai.

Ua tupu te mana o te Mesia no te faatereraa mai roto mai i te tamataraa o To’na hi‘oraa. Ta’na piiraa rahi, oia hoʻi, « Mai pee mai ! » … To’na [manuïaraa i roto te apîraa] i te haavare ore o te mau taata e te pûpûraa ia ratou iho i te mau parau tumu no te parau-ti‘a, tei te huru ïa i te riroraa te here ei rave‘a faaitoito rahi. Ua tauturu Oia ia tatou ia ite e, e nehenehe i te hiro‘a hanahana i roto ia tatou tata‘itahi, teie hiro‘a te tiaoro nei ia mahiti i rapae, e nehenehe i te reira ia riro ei mea hanahana, ei mea oraora e ei mea papû. Te tamau noa nei to’na hi‘oraa ia riro ei ti‘aturiraa rahi roa a‘e e ei puai rahi roa a‘e no te taata nei.7

Mai te mea ananahi e piihia outou i ni‘a i te faatereraa o te Ekalesia, [o to outou] fenua e o to outou iho utuafare, e ti‘a ia outou ia vai aueue ore i roto i te faaroo, aueue ore i mua i te ino, e mai ta Paulo i parau, « A ahu na i te haana tama‘i atoa a te Atua ra, ia ti‘a ia outou ia pato‘i atu i te mau rave‘a paari a te diabolo ra. E ere hoʻi i te taata ana‘e ra ta tatou e to nei, o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, et e mau varua iino i te reva nei ». (Ephesia 6:11–12).8

Titauhia no ta tatou feia apî ia faaitihia mai te mau faahaparaa e ia faarahihia mai te mau hi‘oraa maitai. O outou te mau hi‘oraa maitai ta ratou e hi‘o’tu ei hoho‘a no to ratou oraraa, ta ratou e nehenehe e pee e e faahoho‘a’tu. Titau ratou i te faaûruraa e nehenehe e mahuti mai na roto mai ia outou a faatuea ai outou i to outou oraraa i ni‘a i te mau haapiiraa o te evanelia.9

2

E pahono te taata i te faatereraa aravihi.

Haehaa

Hoê o te mau tapa‘o no te faatereraa maitai, o te varua haehaa ïa, i teie nei e a muri noa’tu.10

Te puai pae varua

E faatiani te puai pae varua i te mana‘o au, te mau fâ au, te mau peu au, te mau huru au e te mau tautooraa au. Teie te mau tuhaa hiro‘a e faaitoito i te paari, te maitai i te pae tino e i te pae feruriraa, e te fariiraa e te pahonoraa ma te anaanatae ia vetahi ê.11

I te taata maitai noa e roaa ai te aravihi no te faateitei e no te faaitoito i te tahi e te tahi, ia rahi atu â te taviniraa, ia rahi atu â te manuïaraa, ia rahi atu â te puai.12

Titau-roa-hia te faaûruraa no te faatereraa tiʻa … E ti‘a ia tatou ia farii i te varua no te faaûruraa, no te haapii anei (PH&PF 50:13–14) e aore râ no te faatere i te mau ohipa o te basileia (PH&PF 46:2).13

Aita to te Varua e mono au.14

Ite

E tamata tamau te ti‘a faatere maitai ia ite noa oia i te mau parau haamaramarama. E taata oia te ohipa ia au i te parau tumu eiaha râ i te apî e vai ra. E tamata oia i te haapii mai roto mai i te mau ohipa atoa ua ite te taata, e faito atu ai i ni‘a i te mau parau tumu o te paari hanahana tei heheuhia mai.15

Te hoê rave‘a maitai roa a‘e na te feia faatere no te maramarama i te mau parau tumu tano, o te imiraa ïa i te ite papû e te maramaramaraa no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e te buka arata‘i tano. Te rahiraa o te mau ohipa e tupu nei, ua tupu a‘ena paha na mua a‘e, peneiaʻe paha e rave rahi roa taime, e ua oti a‘ena paha te mau ture e te faatereraa i te faaotihia no te pahono i te fifi. E no reira, e mana‘o paari te hi‘oraa e te haamâtauraa i te mau arata‘iraa e te mau ture a te Ekalesia tei papa‘i-a‘ena-hia ia hiti noa mai te mau uiraa.16

Te aʻohia nei te feia faatere ia tuatapapa i te mau haapiiraa tumu o te Ekalesia, ia nehenehe ta ratou ia faa‘ite tano i ta tatou mau haapiiraa tumu ia vetahi ê. Ma te faa‘ohipa i te faahitiraa parau a te aposetolo Paulo, te tia‘i nei matou ia riro outou ei « rave ohipa aita e haamaraa » (2 Timoteo 2:15).17

Haavare ore

E titau te ti‘a faatere maitai i te haavare ore. E horo‘a atoa oia i to’na haavare ore. E turu oia i te feia ta’na i horo‘a i te ohipa. E tano te haavare ore no te mau ohipa hau atu â i te piiraa e te hopoi‘a. E mea haavare ore te hoê taata ia tae ana‘e mai te arueraa i te feia e apiti nei ia’na i roto i te taviniraa. E haapeuraa na’na ta ratou mau manuïaraa. Eita oia e patoʻi haere noa i te parau, e paraparau maoti oia na mua i te taata na’na teie faaotiraa. Eita oia e faahaamâ i te hoê apiti ohipa i mua i te tahi atu taata. E mea parau afaro oia e te matara te mana‘o.18

Hoêraa

Te vai ra te hoê « tahoêraa i titauhia e te ture o te basileia tiretiera ; E e ore roa e ti‘a ia faati‘ahia mai Ziona maori râ no te ture o te basileia tiretiera ». (PH&PF 105:4–5). I roto i te mau parau tumu e te huru tei titauhia, te vai nei te tahoêraa i te feruriraa e te aau. « Te parau atu nei au ia outou, ia tahoê ; e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere hoʻi outou no’u nei (PH&PF 38:27; Ioane 17:20–23) Aita e vahi ê atu i reira teie titauraa i te mea faufaa tumu roa a‘e maori râ, i rotopu i te taata Ta’na i pii ia peresideni i roto i To’na basileia.19

Hōho’a
Two women welcoming another woman to Relief Society.

« E mea faufaa te here i te taata i roto i te faatereraa aravihi ».

Te here e te faa‘iteraa i te ti‘aturiraa

E mea faufaa te here i te taata i roto i te faatereraa aravihi. Te here ra anei outou i te feia ta outou e ohipa ra i piha‘i iho ? Ua taa anei ia outou te faufaa o te mau varua, e mea rahi i te mata o te Atua (hi‘o PH&PF 18:10) ? E faaroo anei to outou i roto i te feia apî ? Te faahanahana ra anei outou i ta ratou mau peu maitai, ma te arue ia ratou i ta ratou mau manuïaraa ? E aore râ, e mea huru faahapa anei outou ia ratou i ta ratou mau hapehape ?20

E i te tahi taime atoa, te mea fifi atu â i te faahaparaa, o te vai-mu-raa o to tatou feia faatere no ni‘a i te ohipa tei faauehia ia tatou ia rave. Te tahi rii noa parau e aore râ te tahi rii nota, ma te aau tae e te parau taa ê, e riro te reira ei faaitoitoraa rahi.21

Ua ite matou e… e mea hoona a‘e no te hoê ti‘a faatere te taime hoê e hoê e te tahi melo, i te taime te tuuhia nei i roto i te mau apooraa e te mau hopoi‘a faatereraa. Ua riro te paraparauraa i te taata, hoê e hoê, i te taviri no te faafariuraa i te melo paruparu.22

Hau atu râ, i roto i te Ekalesia, e mea hoona a‘e te hoê aniraa i te hoê faaheporaa—maitai atoa a‘e te mana‘o i te aau. E haamana‘o ia parau atu no te aha. A hiʻopoʻa no te ite e, eaha te huru te ohipa i te tereraa. Faa‘ite i to outou mauruuru ia haapa‘o maitai anaʻe te taata i te mau arata‘iraa. E faa‘ite atu i to outou tiʻaturiraa, ma te haavare ore. Ia patore ana‘e te tahi ohipa, e mea maitai ia hi‘o i muri no te ite mai i te mea i moʻe—e eiaha e taiâ ia parau atu e, ua hape ihoa. E haamana‘o e, to tatou mau taata, na ratou iho e haere mai e na ratou iho e hinaaro. E ua here atoa ratou i te Fatu e i Ta’na ohipa. A here ia ratou. A au ia ratou. Mai te mea e tae mai te hinaaro ia faahapa i te hoê hoa ohipa, eiaha. E tamata na i te tahi opuaraa apî ma te tahi rima faaitoito i ni‘a i te tapono. E aau maitai to te mau tamarii e rave rahi a to tatou Metua na te ao atoa nei. Ua here Oia ia ratou. E mea ti‘a atoa ia tatou ia na reira.23

Aita te taata e au ia faahepohia ana‘e ratou no te rave i te hoê ohipa, noa’tu e, no to ratou maitai. E pahono râ te taata i te faatereraa aravihi.24

3

E faa‘ohipa te feia faatere paari i te tonoraa taata.

Te hi‘oraa o te Faaora i roto i te tonoraa taata.

Ua haamauhia te niu o teie nei ao na roto i te haamanaraa o tei tonohia. E rave rahi taime to Iesu faahaamanaʻoraa i te taata e, Ta’na misioni i ni‘a i te fenua nei, e mea na roto ïa i te haamanaraa o tei tonohia. Te Faaho‘i-faahou-raa mai o Ta’na Ekalesia, ua haamata mau ïa na roto i te haamanaraa o tei tonohia.

I to’na paraparauraa i te mau ati Iuda i roto i te sunago, ua parau Iesu ia ratou e, ua tonohia mai Oia e To’na Metua : « I pou mai nei hoʻi au mai te raʻi mai e haapa‘o i to tei tono mai ia’u nei hinaaro, eiaha to’u iho hinaaro » (Ioane 6:38).25

Te horo‘a nei Iesu ia tatou i te hi‘oraa hope no te faatereraa maitai na roto i te tonoraa tiʻa … E rave rahi o Ta’na mau misionare tonohia tei ratere ma te farii moni ore e te pute ore. Ua mamae rahi te taata no to ratou pororaa i Ta’na mau arata‘iraa. Ua pohe te tahi pae i te pohe riʻariʻa mau i roto i Ta’na ohipa. Ua haere noa râ ta’na mau pĭpĭ tonohia i roto i teie nei ao, mai te liona ra i te mata’u ore ia au i Ta’na tonoraa. Ua faaoti ratou i te mau mea aita â ratou i moemoea a‘enei. Aore ti‘a faatere tei faaitoito i te taata e te vahine mai Ta’na i rave.26

Te patu nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te feia faatere na roto i te faaôraa mai i te taata tei tonohia na roto i te haamanaraa. I to [Iesu] parahiraa i ni‘a i te fenua nei, ua pii oia e ahuru ma piti aposetolo no te tauturu ia’na i roto i te faatereraa i te Ekalesia. Ua pii atoa Oia i te hitu ahuru. Ua opere Oia i te ohipa i te tahi atu taata. Mai te huru ra e, eiaha te feia mata‘ita‘i i roto i ta’na ekalesia. E tiʻa i te mau taata atoa ia faaôhia mai no te tauturu i te paturaa i te basileia. E a patu noa ai ratou i te basileia, ua patu atoa ïa ratou ia ratou iho.

E fâ na Iesu te faateiteiraa i te taata hoê… 

E fâ na Iesu te faariroraa i te taata atoa ei arii, te paturaa ia’na no te faatereraa mure ore. I tera ra pô rahi no te tamaaraa hopea, ua parau Oia i na tino ahuru ma hoê… « Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O te faaroo mai ia’u ra e rave atoa oia i teie nei mau ohipa ta’u e rave nei, e e rahi atu â ta’na e rave i teie, no te mea te haere nei au i ta’u Metua ra ». (Ioane 14:12). Na roto i te ohipa tonoraa, ua hinaaro Iesu ia faateitei i te taata, eiaha râ ia faaore. E na roto i te Ekalesia taatoa, i teie nei, te tupu nei te mau tane e te mau vahine i te rahi na roto i te mau ti‘araa tei tonohia ratou ia amo.27

Hōho’a
One oil painting on wooden panel. Depicts Jesus instructing the Twelve in a rocky landscape beneath a tree. The light suggests early evening. Rmenamts of a small campfire are evident. Jesus extends his right arm while the standing and sitting apostles look at him with a variety of expressions and assumed poses. The subject and title are taken form Matthew Chapter 10.

I te roaraa o Ta’na taviniraa tahuti, ua horo‘a Iesu Mesia i na aposetolo hoê ahuru ma piti Na’na i te haamanaraa.

Tono i roto i ta tatou mau faanahoraa

Te faatereraa maitai, te auraa ra, e tonoraa haamana ïa. Te tonoraa ia outou no te tahi tuhaa ohipa, e tauturu te reira ia outou e i ta outou faanahoraa. Te hoê faatereraa manuïa, o te aravihi ïa no te faananearaa ia outou iho na roto i te tahi atu mau taata.28

E titau te tonoraa paari i te faaineineraa na roto i te pure, mai te reira atoa no te hoê haapiiraa e te hoê pororaa manuïa maitai. Te haapapû nei te Fatu i te reira na roto i teie mau parau : « E e horo‘ahia’tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo ; e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoʻi outou e haapii atu » (PH&PF 42:14). E e parau tatou e, e ore hoʻi outou e tono ma te ore e farii i te Varua.29

Eita te hoê taata faatere paari i roto i te Ekalesia, i teie mahana, e tamata i te rave i te ohipa o’na ana‘e, e mai te huru atura ïa aita e taata ê atu e ti‘a ia rave i te ohipa. E ia tono atu oia i te hoê taata, e riro oia i te faatae i te tahi mana‘o taiâ ore i te taata ta’na i tono atu, e tei muri oia ia’na no te turu atu.30

Ia oti te hopoi‘a i te horo‘ahia, eita te ti‘a faatere e haamoʻe i teie taata ta’na i faaue e na reira atoa ta’na faaueraa ohipa. E pee maite oia i teie ohipa, eiaha râ no te « hi‘opo‘a huʻahuʻa’tu ». E horo‘a oia i te tahi haamauruururaa taa ê mai te mea ua ti‘a te reira. E horo‘a oia i te tahi faaitoitoraa e te tauturu mai te mea e titauhia. Ia mana‘o oia e, aita te ohipa e ravehia ra e titauhia te tahi tauiraa, e ohipa oia ma te itoito e te aueue ore, e ma te marû atoa râ. Ia oti te hoê ti‘araa i te rave-hope-hia, e faa‘ite oia i to’na faahiahia e to’na mauruuru.31

Aore roa e ti‘a faatere paari e ti‘aturi e, mai roto ana‘e ia’na te mau mana‘o maitai atoa. E ani oia i te mau mana‘o tauturu no roto mai ia ratou ta’na e faatere nei. E vaiiho oia ia ratou ia manaʻo e, e mea faufaa ratou i roto i te faaotiraa. E vaiiho Oia ia ratou ia ite e, te rave ra ratou i ta ratou mau faaotiraa, eiaha ta’na noa.32

4

E mau mauihaa te feia faatere o te Ekalesia i roto i te rima o te Atua, e e ti‘a ia ratou ia imi i te Varua i roto i te arata‘iraa e te paturaa i te tahi atu mau taata.

I roto i te Ekalesia i teie anotau, te faito ta te hoê ti‘a faatere e noaa mai, tei te huru ïa te mea ta’na e tia‘i mau nei. Titauhia ia feruri rahi oia. E mea ti‘a ia’na ia haapapû i te mau taata ta’na e horo‘a nei i te faaueraa ohipa e, i roto i te taviniraa i te Fatu e mana rahi atu â to ratou i te tahi atu huru hopoi‘a mâtauhia. Aita e manuïa-ore-raa i roto i te ohipa a te Fatu ia rave ana‘e [tatou] i te maitai roa a‘e e noaa ia [tatou]. E mauihaa noa tatou ; na te Fatu teie ohipa. Na’na teie Ekalesia, Na’na teie faanahoraa evanelia. Na’na teie mau tamarii ta tatou e ohipa nei i piha‘i iho. Eita Oia e vaiiho ia tatou ia manuïa ore, mai te mea e rave tatou i ta tatou tuhaa. E faaaravihi atu â Oia ia tatou i roto i to tatou iho mau tareni e to tatou mau aravihi. Papû ia’u te reira.33

E haamana‘o tatou e… te Ekalesia… e ere te ohipa na te ao. Te manuïaraa o te reira, e faitohia i ni‘a i te mau varua tei faaorahia, eiaha râ te apî e te pau. E mea titau ihoa ïa, ia aravihi tatou e ia faahotu, tera râ, titau-atoa-hia ia tutonu noa tatou i ni‘a i te mau opuaraa mure ore. E haapa‘o maitai eiaha ia faahepo i te mau rave‘a e te mau faahitiraa parau o te ao i ni‘a i te mau toro‘a ohipa mo‘a a te autahu‘araa. A haamana‘o e, te mau rave‘a haamatara fifi tei feruri-maite-hia, noa’tu to te reira tauturu rahi, eita e ravaʻi te reira ana‘e iho i roto i te ohipa o te basileia. Te ohipa a te Atua, e mea ti‘a roa ia ravehia na roto i te faaroo, te pure e te Varua, « e mai te mea i te tahi rave‘a ê atu ra e ere ïa i ta te Atua » (PH&PF 50:18).34

Te fâ rahi a te Ekalesia, o te paturaa ïa i te mau tane e te mau vahine o te riro atu mai te Atua i roto i to ratou huru e to ratou hiro‘a e ta ratou mau fâ.35

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua haapii te peresideni Benson e, e ti‘a i te feia faatere ia faa‘ite i te hi‘oraa parau-ti‘a (a hi‘o i te tuhaa 1). No te aha te hiʻoraa i riro ai ei faaûruraa puai roa ? Nahea te mau hi‘oraa parau-ti‘a o te feia faatere i te faaûru ia outou ?

  • A tuatapapa i te huru o te feia faatere maitai tei vauvauhia i roto i te tuhaa 2. I to outou manaʻo, no te aha e mea « pahono te taata i [teie huru] faatereraa » ? A feruri i te mau mea ta outou e nehenehe e rave no te faatupu i teie huru o te feia faatere.

  • Ua haapii te peresideni Benson e, e ti‘a i te feia faatere o te Ekalesia ia pee i te hi‘oraa o te Faaora ei taata tono taata (a hi‘o i te tuhaa 3). Nahea te tonoraa i te taata no te hoê ohipa e tauturu ai i te patu i te basileia o te Atua ? Eaha te mau mea ta outou i apî no roto mai i te mau hopoi‘a tei faauehia ia outou ia rave ?

  • Eaha te tauiraa e tupu i ni‘a i ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia, mai te peu e haamana‘o tatou e, « na te Fatu teie ohipa » e « Na’na teie mau tamarii ta tatou e ohipa nei i piha‘i iho » ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Eaha ta outou i ite a ohipa ai outou ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu no te tautururaa i te tahi atu mau taata ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Exodo 18:13–26; Mataio 5:13–16; Luka 22:31–32; Alama 17:1–11; PH&PF 38:23–27

Tauturu haapiiraa

« E putapû te mau taata ia haafaahiahiahia ta ratou mau horo‘araa. E nehenehe outou e horo‘a i te mau haamauruururaa taa ê i te mau pahonoraa a te taata tata‘itahi, e, mai te mea e nehenehe, a horo‘a i te mau hi‘oraa ei tuhaa no te mau aparauraa o te piha haapiiraa. » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 36).

Te mau nota

  1. I roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 429.

  2. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 430.

  3. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 430.

  4. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 429.

  5. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 474–75.

  6. Gordon B. Hinckley, « Come and Partake », Ensign, Me 1986, 47.

  7. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 345.

  8. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372.

  9. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375–76.

  10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371.

  11. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371.

  12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 455.

  13. God, Family, Country : Our Three Great Loyalties (1974), 126.

  14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375.

  15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 377.

  16. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375.

  17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 375.

  18. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371.

  19. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372.

  20. The Teachings of Ezra Taft Benson, 370.

  21. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371.

  22. The Teachings of Ezra Taft Benson, 147.

  23. The Teachings of Ezra Taft Benson, 376–77.

  24. The Teachings of Ezra Taft Benson, 345.

  25. The Teachings of Ezra Taft Benson, 378.

  26. The Teachings of Ezra Taft Benson, 378.

  27. God, Family, Country, 135–36.

  28. The Teachings of Ezra Taft Benson, 379.

  29. The Teachings of Ezra Taft Benson, 379–80.

  30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 379.

  31. God, Family, Country, 140.

  32. The Teachings of Ezra Taft Benson, 371.

  33. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372.

  34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 372–73.

  35. The Teachings of Ezra Taft Benson, 373.