Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Te mau piiraa mo‘a o te mau metua tane e te mau metua vahine


Pene 15

Te mau piiraa mo‘a o te mau metua tane e te mau metua vahine

« E mata na tatou i te haapa‘o maitai i teie titauraa rahi no te ti‘araa metua, teie titauraa mo‘a ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Na roto i te parau e te hi‘oraa, i te fare e ati a‘e te ao nei, i roto i te Ekalesia e i mua i te taata, ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson i te faufaa o te riroraa ei mau metua maitai. « A faaamu i ta outou mau tamarii i te here e i te mau a‘oraa a te Fatu », te na reira ra oia.1 « Ua horo‘a te Atua i te mau metua i te hopoi‘a ia tiaau i te faaamuraa i to ratou utuafare. O te hoê ïa hopoi‘a mo‘a roa ».2

Ua rave apiti maitai te peresideni Benson e ta’na vahine o Flora i te ohipa no te rave faaoti i ta raua mau hopoi‘a mo‘a ei metua. Ua « rave raua i te ohipa faaamuraa i to raua utuafare ma te itoito e te oaoa ».3 Pinepine raua i te aparaparau no ni‘a i ta raua mau tamarii e te tahi atu mau ohipa. « Ua ite au e, e vahine ite i te mau mea pae varua to piha‘i iho ia’u », te parau ïa a te peresideni Benson.4

Ua rave amui raua i te ohipa no te faatupu i te hoê utuafare i reira ta raua mau tamarii e tupu ai i te paari e e haapii ai—e i reira hoʻi ta raua mau tamarii e hinaaro ai e parahi. « E mea au a‘e na’u i te fare i te tahi atu vahi », te parau ïa a ta raua tamaiti o Mark. « Ua riro ïa ei haapuraa i mua i te vero. Ua riro o Mama ei paruru, e tei reira o papa e to’na puai ».5

Ua rave te peresideni e te tuahine Benson i ta raua mau hopoi‘a metua na roto i te pure. Ua parau o Mark e : « E faaroo to mama tei hau atu i to te tahi atu vahine ta’u i ite … Aita roa vau i ite a‘enei i te pure rahi mai teie i roto i to’u oraraa. Oi‘oi roa oia i te tuu i to’na turi i raro no te pure no te mau tamarii, no te hoê anei hi‘opo‘araa e aore râ, hoê aroraa i ni‘a i te mau tahua o te fare haapiiraa, aita e fifi i te reira. E faaroo ohie to’na e to papa ».6

Pinepine te peresideni Benson i te faaru‘e mai i te fare no ta’na ohipa e no te mau hopoi‘a o te Ekalesia, no reira, na Flora ana‘e iho ïa e haapa‘o i te rahiraa o te hopoi‘a no te faaamuraa e te haapiiraa i ta raua na tamarii e ono. E mea au roa na’na to’na ti‘araa metua vahine e ta’na mau hopoiʻa. « Ua riro te utuafare ei pû no to tatou mau taamuraa tahuti nei », ta’na ïa parau.7 Ua haamana‘o o Mark e, « E here rahi to mama i te utuafare. E ua here oia ia matou—eiaha no te mea e ohipa na’na, no te mea râ e, o te reira to’na oraraa ».8 No te faaʻite i to’na mau mana‘o no ni‘a i te faufaa o te riroraa ei metua vahine, ua papa‘i o Flora : « Mai te mea e hinaaro outou ia ite i te hanahana, eiaha e hi‘o i ni‘a i te terono, a hi‘o râ i ni‘a i te roʻi pêpe. Te vai ra hoê puai rahi i roto i te hoê metua vahine. Na’na e atuatu i te mafatu, te oraraa, e e hamani i te huru o te taata ».9

I te mau taime aita te peresideni Benson i te fare, ua imi tamau noa oia i te mau rave‘a no te haapa‘o e no te haapuai i to’na utuafare. Ua tape‘a tamau oia i te paraparauraa e o ratou na roto i te niuniu e te mau rata. Ia tae mai oia i te fare, e horo‘a oia i te taime e ti‘a ia’na ia horo‘a. Pinepine oia i te faati‘a i te aamu o « te hoê metua tane ohipa roa o tei faaʻite mai e, no te aha oia i haʻuti ai i te popo e rave rahi hora e ta’na tamaiti, i te na ôraa e, ‘E mea au a‘e na’u te mauiui tua i teie nei, i te mauiui upoo a muri a‘e’ ».10

Hōho’a
Ezra Taft Benson holding the hands of his two young sons, Mark and Reed. taken in Boise, Idaho.

Ezra Taft Benson e ta’na na tamaiti o Reed e o Mark

Ua horo‘a atoa oia i te taime rahi i piha‘i iho i te mau tamarii tata‘itahi. Te haamana‘o nei o Mark i to to’na metua tane afaʻiraa ia’na i Roto Miti, Utaha, no te hi‘o i te hoê taote taa ê : « E mea arearea roa ia haere na muri iho ia papa, o’na ana‘e e o vau ! Ua paraparau maua no ni‘a i te mau mea atoa ta’u i hinaaro e paraparau. Noa’tu to’u tamariiraa, ua ite au e, ua here o papa ia’u, no te mea, tei piha‘i iho oia ia’u no te tauturu ia’u ia maitai a‘e ».11

Mai te mea e, e nehenehe, e afa‘i atoa te peresideni Benson i ta’na mau tamarii na muri iho ia’na i roto i to’na mau tere. I te ava‘e mati 1948 ua rave oia i ta’na tamahine o Bonnie, e hitu matahiti i taua taime ra, no te haere i te hoê apooraa no te ohipa faaapu i Nebraska. « Ua maere roa te mau ve‘a i te iteraa i te măta‘u ore o teie tamahine iti, e te raveraa taa ê a te hoê metua tane i te afa‘iraa i te hoê tamarii rii i roto i te hoê tere atea no te parahi i roto i te hoê putuputuraa faufaa rahi, e no reira, ua pia ratou i te hoho‘a o Bonnie i ni‘a i te api matamua o te [ve‘a] i te po‘ipo‘i a‘e. Tera râ, no Elder Benson e ere te reira i te ohipa taa ê. E mea pinepine oia i te rave i te mau tamarii na muri iho ia’na no te haere e orihaere, ei rave‘a no te haapaari i te mau autaatiraa maitai e no te haapii atoa ia ratou ».12

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

E mea mure ore te ti‘araa metua tane.

E te mau metua tane, e piiraa mure ore to outou o te ore roa hoʻi i iriti-ê-hia ia outou. Te mau piiraa i roto i te Ekalesia, noa’tu to ratou faufaa, ia au i to ratou huru, e mau piiraa ïa no te hoê noa pu‘e tau. Areʻa te piiraa o te metua tane, e piiraa mure ore ïa, e hou atu to’na faufaa i roto i te mau tau. E piiraa ïa no te tau e no te tau a muri atu.13

To tatou hoho‘a, e aore râ, to tatou hi‘oraa no te ti‘araa metua tane, o to tatou ïa Metua i te Ao ra. Nahea Oia ia rave i te ohipa e Ta’na mau tamarii ? No te ite i te reira, oia ïa, e ti‘a i [te mau metua tane] ia ite i te hoê mea no ni‘a i te evanelia, te faanahoraa rahi a te Fatu.14

No te hoê tane, aita e piiraa teitei atu i te ti‘araa patereareha parau-ti‘a, tei faaipoipohia i roto i te fare o te Fatu, no te faatereraa i ni‘a i Ta’na mau tamarii. Na Elohima iho i titau mai ia tatou ia paraparau Ia’na « Ei to tatou Metua i te Ao ra » (Mataio 6:9 ; 3 Nephi 13:9).15

2

Titauhia i te mau metua tane ia horo‘a i te faatereraa pae varua i roto i to ratou utuafare.

E ti‘a i te metua tane ia poʻia e ia poiʻha i te imi i te rave‘a no te haamaitai i to’na utuafare, ia haere i te Fatu ra, ia feruri hohonu i te mau parau a te Fatu, e ia ora i piha‘i iho i te Varua no te ite i te varua e i te hinaaro o te Fatu e i te ohipa e ti‘a ia’na ia rave no te arata‘i i to’na utuafare.16

[E te mau metua tane,] e hopoi‘a mo‘a ta outou i te horo‘araa i te faatereraa pae varua i roto i to outou utuafare.

I roto i te hoê buka iti i nene‘ihia tau matahiti ma‘iri a‘enei na te Apooraa no te Tino Ahuru Ma Piti, teie ta matou i parau : « Te ti‘araa metua tane, e ti‘araa faatere ïa, te huru faatereraa faufaa roa a‘e. Mai te reira noa i te mau taime atoa i ma‘iri ra ; mai te reira noa’toa a muri a‘e. E te metua tane, na roto i te tauturu e te a‘o e te faaitoito a to outou hoa mure ore, na outou e peresideni i roto i te utuafare » (Father, Consider Your Ways [buka iti, 1973], 4–5)… 

Ma te here i roto i to’u aau no te mau metua tane i Iseraela, te hinaaro nei au e horo‘a’tu 10 rave‘a taa ê e ti‘a i te mau metua tane ia horo‘a i te faatereraa varua i ta ratou mau tamarii :

1. A horo‘a i te mau haamaitairaa metua i ta outou mau tamarii. A bapetizo e a haamau i ta outou mau tamarii. A faatoro‘a i ta outou mau tamaiti i roto i te autahu‘araa. E riro te reira ei mau tapa‘o faaʻite pae varua i roto i te oraraa o ta outou mau tamarii.

2. A faatere outou iho i te mau pure utuafare, te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, e te mau pô utuafare i te mau hepetoma atoa. E riro to outou iho haapa‘oraa i te reira mau mea ei faaʻiteraa i ta outou mau tamarii i te faufaa mau o teie mau ohipa.

3. Mai te mea e, e nehenehe, a haere amui ei utuafare i te mau pureraa a te Ekalesia. E mea faufaa te haamoriraa a te utuafare i raro a‘e i ta outou arata‘iraa no te ora maitai pae varua o ta outou mau tamarii.

4. A haere e orihaere e ta outou mau tamarii i te mau mahana o te papa e te tamahine e te papa e te tamaiti… 

5. A haamau i te mau peu tumu no te tau faafaaearaa e te mau ratereraa e te mau haere-ori-haere-raa a te utuafare. E ore teie mau haamana‘oraa e mo‘ehia e ta outou mau tamarii.

6. A faatupu tamau noa i te mau farereiraa tata‘ihoê e ta outou mau tamarii. A vaiiho ia ratou ia paraparau mai i te mau mea ta ratou e hinaaro. A haapii ia ratou i te mau parau tumu o te evanelia. A haapii ia ratou i te mau mea faufaa mau. A parau ia ratou e, ua here outou ia ratou. Ia horo‘a outou i to outou taime i ta outou mau tamarii, na te reira e faaʻite ia ratou e, tei hea te mau ohipa matamua a Papa.

7. A haapii i ta outou mau tamarii ia rave i te ohipa, e a faaʻite ia ratou i te faufaa no te raveraa i te ohipa no te hoê opuaraa maitai.… 

8. A faaitoito i te pehe maitai e te rima î e te ihi parau i roto i to outou utuafare. Te utuafare tei roto te varua no te haamaitairaa e no te nehenehe, e haamaitai ïa te reira i te oraraa o ta outou mau tamarii e a muri noa’tu.

9. Mai te mea e, aita e fifi i te atearaa, a haere tamau i te hiero e ta outou vahine. Ei reira ta outou mau tamarii e maramarama maitai a‘e ai i te faufaa o te faaipoiporaa hiero e te mau euheraa o te hiero e te hoêraa mure ore o te utuafare.

10. A faaʻite i ta outou mau tamarii i to outou oaoa e te mauruuru i roto i te taviniraa i te Ekalesia. E nehenehe te reira e riro ei ma‘i pee no ratou, ei reira hoʻi ratou e hinaaro atoa ai e tavini i roto i te Ekalesia e e here hoʻi i te basileia.

E te mau tane e te mau metua tane no Iseraela, e ohipa rahi ta outou e nehenehe e rave no te faaoraraa e te faateiteiraa o to outou utuafare ! E mau hopoi‘a faufaa rahi roa ta outou.17

Hōho’a
A man talking to a teenage boy in an outdoor setting. Shot in Argentina.

« A faatupu tamau noa i te mau farereiraa tata‘ihoê e ta outou mau tamarii ».

Te faaroo nei matou i te tahi taime i te mau aamu no te tahi mau tane, i roto atoa i te Ekalesia, o te feruri nei e, te ti‘a ra ratou i te upoo o te utuafare, e faaʻiteraa te reira e, e ohipa teitei a‘e ta ratou, mana‘o atura ïa ratou e, e nehenehe ta ratou e faatere faahepo i to ratou utuafare.

Ua faataa mai te aposetolo Paulo e, « O te tane hoʻi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia » (Ephesia 5:23 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa). Tera te hi‘oraa ta tatou e pee i roto i ta tatou ohipa faatereraa i roto i te utuafare. Eita tatou e ite i te Faaora ia arata‘i i te Ekalesia ma te rima etaeta e aore râ, te rima ino. Eita tatou e ite i te Faaora ia faatere i Ta’na Ekalesia ma te faatura ore e aore râ, te tau‘a ore. Eita tatou e ite i te Faaora ia faaohipa i te puai e aore râ, i te faahepo no te faatupu i Ta’na mau opuaraa. Eita tatou e ite i te Faaora i te hoê noa’tu vahi ia rave i te hoê mea taa ê maori râ, te haamaitairaa, te faateiteiraa, te tamahanahanaraa, e te faateiteiraa i te Ekalesia. E te mau taea‘e, te parau atu nei au ia outou ma te faatura, Oia te hoho‘a ta tatou e pee a rave ai tatou i te faatereraa varua i roto i to tatou utuafare.18

Ei patereareha i roto i to outou utuafare, e hopoi‘a rahi ta outou no te faatereraa i roto i te ohiparaa e ta outou mau tamarii. A tauturu i te faatupuraa i te hoê utuafare i reira hoʻi te Varua o te Fatu e nehenehe ai e parahi.… 

E ti‘a i to outou utuafare ia riro ei ra‘i, ei hau e ei oaoaraa no to outou utuafare. Eiaha roa’tu te hoê tamarii ia măta‘u i to’na iho metua tane—te hoê ihoa râ metua tane tei mau i te autahu‘araa. Te hoê ohipa a te metua tane o te faariroraa ïa i to’na utuafare ei vahi no te oaoa e te popou … Te puai rahi o te mau metua parau-ti‘a i roto i te haamauraa i te hoê huru hi‘oraa, te faatîtîʻaifaroraa e te haapiipiiraa, te faaamuraa e te hereraa, e mea faufaa rahi ïa no te oraraa maitai pae varua o ta [ratou] mau tamarii.19

3

Na te Atua i faataa i te ohipa a te metua vahine.

O [Te mau metua vahine] te mafatu e te varua no te utuafare, e aore râ, e ti‘a ia ratou ia riro. Aita e parau e vai nei i roto i te mau papa‘iraa o te ao nei e aore râ, te mau papa‘iraa mo‘a, tei hau atu i te mo‘a i te parau ra metua vahine. Aita e ohipa hau atu i te hanahana i te ohipa a te hoê metua vahine maitai e te măta‘u i te Atua.

I roto i te utuafare mure ore, ua haamau te Atua e, na te mau metua tane e peresideni i roto i te utuafare. Na te mau metua tane e horo‘a, e here, e haapii e e arata‘i. Na te Atua atoa i faataa i te ohipa a te metua vahine. Na te metua vahine e tô, e fanau, e faaamu, e here e e haapiipii. Te na reira nei te mau heheuraa.20

Te ite nei matou e, eita e nehenehe i te tahi mau vahine e fanau i te tamarii, e e ere i te hape no ratou. No teie mau tuahine maitai roa, ua fafau mai te mau peropheta atoa a te Atua e, e haamaitaihia ratou i te mau tamarii i roto i te mau ao a muri atu, e eita hoʻi ratou e ere i te huaai.

Na roto i te faaroo mâ, te mau pure taparu, te haapaeraa maa e te mau haamaitairaa taa ê, e rave rahi o teie mau tuahine nehenehe roa, e to ratou mau hoa hanahana i piha‘i iho ia ratou, ua farii i te mau semeio i roto i to ratou oraraa e ua haamaitaihia i te tamarii. Ua faaoti te tahi pae na roto i te pure ia faaamu i te tamarii. Te faatae atu nei matou i te tapa‘o aroha i teie mau taata faaipoipohia no te mau tusia e te here ta outou i horo‘a i taua mau tamarii ra ta outou i faaoti e topa i to outou i‘oa.21

Ia haamaitai mai te Atua i to tatou mau metua vahine faahiahia. Te pure nei matou no outou. Te paturu nei matou ia outou. Te faatura nei matou ia outou i te mea e, na outou e amo, e faaamu, e faaineine, e haapii e e here e a muri noa’tu. Te parau fafau atu nei au ia outou i te mau haamaitairaa o te ra‘i e « i te mau mea atoa na te Metua ra » (a hi‘o PH&PF 84:38) mai te mea e, e faarahi outou i to outou piiraa hanahana a‘e i te mau piiraa atoa—e metua vahine i Ziona.22

4

E ti‘a i te mau metua vahine ia here, ia haapii e ia horo‘a i te taime maitai i piha‘i iho i ta ratou mau tamarii.

Te mau metua vahine i Ziona, e mea faufaa rahi ta outou ohipa tei horo‘ahia mai e te Atua no to outou iho faateiteiraa e no te faaoraraa e te faateiteiraa o to outou utuafare. E hinaaro te hoê tamarii i te hoê metua vahine hau atu i te mau mea atoa ta te moni e nehenehe e hoo mai. Te raveraa i te taime i piha‘iho i ta outou mau tamarii o te hoê ïa o te mau horo‘a rahi roa a‘e o te mau horo‘a atoa.23

Ma te here i roto i to’u aau no te mau metua vahine atoa i Ziona, te hinaaro nei au i teie nei ia horo‘a’tu 10 rave‘a taa ê e nehenehe ai i to tatou mau metua vahine ia horo‘a i te taime maitai i piha‘i iho i ta ratou mau tamarii.

[A tahi] mai te mea e, e nehenehe, a imi i te rave‘a ia ti‘a outou i te maaraa purumu i te taime a haere mai ai e aore râ, a haere ê atu ai ta outou mau tamarii—i te taime a reva ai e a ho‘i mai ai na te haapiiraa, a haere ai ratou e a ho‘i mai ai na to ratou orihaereraa, i te taime a arata‘i mai ai ratou i te mau hoa i te utuafare. A ti‘a i te maaraa purumu noa’tu e, e 6 e aore râ, e 16 matahiti to ta outou mau tamarii… 

A piti, e te mau metua vahine, a rave i te taime no te faariro ia outou ei hoa mau no ta outou mau tamarii. A faaroo i ta outou mau tamarii, a faaroo mau. A paraparau ia ratou, a ataata e a parau i te parau hoʻata e o ratou, a himene e o ratou, a ha’uti e o ratou, a ta‘i e o ratou, a apa ia ratou, a haapopou ia ratou ma te aau tae. Oia ïa, a faataa tamau i te hoê taime no te tamarii tata‘itahi. A faariro ia outou ei hoa mau no ta outou mau tamarii.

A toru, a rave i te taime no te tai‘o i te buka i ta outou mau tamarii Mai to ratou aruaruraa, a tai‘o i te buka i ta outou mau tamaiti e mau tamahine … E tanu outou i te hoê here i te buka maitai e i te here mau i te mau papa‘iraa mo‘a mai te mea e, e tai‘o tamau outou i te buka i ta outou mau tamarii.

A maha, a rave i te taime no te pure i piha‘i iho i ta outou mau tamarii. E faaterehia te mau pureraa utuafare i te po‘ipo‘i e te pô i raro a‘e i te arata‘iraa a te metua tane. A tauturu i ta outou mau tamarii ia ite i to outou faaroo na roto i te ti‘aororaa outou i te mau haamaitairaa o te ra‘i i ni‘a ia ratou … A ani i ta outou mau tamarii ia amui mai i roto i te mau pure utuafare e ia rave atoa i ta ratou iho, e a faaʻite i to outou oaoa i ta ratou mau parau nehenehe i to ratou Metua i te Ao ra.

Te pae, a rave i te taime no te faatupu i te pô utuafare maitai roa i te mau hepetoma atoa. A ani i ta outou mau tamarii ia faaô papû i roto i te reira. A haapii ia ratou i te mau parau tumu afaro. A faariro te reira ei hoê o te mau peu tumu no te utuafare… 

A ono, a rave i te taime no te amui pinepine i te taime tamaaraa. E ohipa fifi roa teie ia haamata te mau tamarii i te paari e ua rahi ta ratou ohipa. Tera râ, te tupu nei te mau aparauraa oaoa, te faaʻiteraa i te mau faanahoraa e te mau ohiparaa no te hoê mahana, e te mau taime haapiiraa taa ê, i te taime tamaaraa i te mea e, na te mau metua e te mau tamarii e faaineinei i te reira.

Te hitu, a rave i te taime i te mau mahana atoa no te tai‘o amui te utuafare i te mau papa‘iraa mo‘a … Te tai‘o-amui-raa te utuafare i te Buka a Moromona, na te reira e horo‘a mai i te huru varua rahi a‘e i roto i te utuafare, e e horo‘a hoʻi te reira i te mau metua e i te mau tamarii i te puai no te patoʻi i te faahemaraa, e ia farii i te Varua Maitai ei hoa tamau no ratou. Te fafau atu nei au ia outou e, e taui te Buka a Moromona i te oraraa o to outou utuafare.

Te va’u, a rave i te taime no te rave i te ohipa ei utuafare. A faariro i te mau orihaereraa utuafare, te mau faaoaoaraa e te mau faahanahanaraa i te mahana fanauraa e te mau ratereraa, ei mau taime taa ê e ei haaputuraa i te haamana‘oraa. Mai te mea e, e nehenehe, a haere te utuafare i te mau ohiparaa a te hoê melo o te utuafare, mai te haʻutiraa a te fare haapiiraa, te taoraraa popo i roto i te ete, te hoê a‘oraa, te hoê himeneraa. A haere amui i te mau pureraa a te Ekalesia, e a parahi amui ei utuafare mai te mea e, e nehenehe. Te mau metua vahine e tauturu i te mau utuafare ia pure e ia haʻuti amui, e tauturu ïa ratou ia vai amui noa ratou e e haamaitai ratou i te oraraa o te mau tamarii e a muri noa’tu.

Te iva, e te mau metua vahine, a rave i te taime no te haapii i ta outou mau tamarii. A rave i te mau taime haapiiraa i te taime tamaaraa, i te vahi au maitai, e aore râ, i roto i te mau taime parahirahi-amui-raa taa ê, i te pae avae o te ro‘i i te hopea o te mahana, e aore râ, i roto i te hoê haereraa amui i te po‘ipo‘i roa… 

Te here e te mana‘ona‘oraa i roto i te pure o te hoê metua vahine no ta’na mau tamarii, o te mau rave‘a faufaa roa a‘e ïa no te haapiiraa i to oe utuafare. Haapii i te mau tamarii i te mau parau tumu o te evanelia. A haapii ia ratou e, e faufaa to te riroraa ei taata maitai. A haapii ia ratou e, aore e hau to roto i te hara. A haapii ia ratou i te here i te evanelia a Iesu Mesia e i te iteraa papû no te hanahana o te reira.

A haapii i ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamahine i te haehaa, e a haapii ia ratou i te auraro i te tane e i te vahine. A haapii i ta outou mau tamarii i te viivii ore, i te mau ture ti‘a o te arapaeraa, i te faaipoiporaa hiero, i te ohipa misionare, e i te faufaa o te fariiraa e te faarahiraa i te mau piiraa o te Ekalesia.

A haapii ia ratou ia here i te ohipa e i te faufaa o te hoê haapiiraa maitai.

A haapii ia ratou i te faufaa o te faaoaoaraa maitai, mai te mau hoho‘a teata tano, te mau videos, te pehe, te buka e te mau ve‘a. A paraparau i te mau ino o te hoho‘a faufau e te raau taero, e a haapii ia ratou i te faufaa o te oraraa i te oraraa mâ.

Oia mau e te mau metua vahine, a haapii i ta outou mau tamarii i te evanelia i roto i to outou iho utuafare, i roto i ta outou iho putuputuraa pae auahi. Teie te haapiiraa maitai roa a‘e e ti‘a i ta outou mau tamarii ia farii… 

Te ahuru e te hopea, e te mau metua vahine, a rave i te taime no te here mau i ta outou mau tamarii rii. Te here faito ore o te hoê metua vahine ua fatata ïa i te here o te Mesia.

E titau atoa ta outou mau tamarii apî i taua here ra e taua haapa‘oraa ra. Mai te mea ra e, e mea ohie a‘e no te mau metua vahine e no te mau metua tane e rave rahi, ia faaʻite i to ratou here i ta ratou mau tamarii, i te taime te vai apî noa ra â ratou, e e mea huru fifi a‘e i te taime e mea paari a‘e ratou. A faaitoito i te rave i te reira na roto i te pure. Aita e titauhia te taa-ê-raa i roto i te u‘i. E te taviri, o te here ïa. E hinaaro to tatou feia apî i te here e te haapa‘o, eiaha te faanavenaveraa. E hinaaro ratou i te maitai e i te haroʻaroʻa, eiaha te tau‘a ore o te metua vahine e te metua tane. Te hinaaro nei ratou i te taime o te mau metua. E nehenehe te haapiiraa mărû a te hoê metua vahine e to’na here e to’na ti‘aturi i te hoê tamaiti e aore râ, i te hoê tamahine na’na, e faaora ia’na i te hoê ao ino.24

Hōho’a
Mother reading with her children.

« A rave i te taime no te tai‘o i te buka i ta outou mau tamarii ».

Ua ite anei outou i te hoê tumu ua here roa nei te mau metua vahine parau-ti‘a i ta ratou mau tamarii ? No te mea te faatusia rahi nei ratou no te reira mau tamarii. Te mea ua here tatou, o te mea ïa e faatusia’tu tatou e te mea e faatusia’tu tatou, o te mea ïa ua here tatou.25

5

E ti‘a i te mau metua ia haa amui i te ohipa i roto i te tahoê e te here i te faaamuraa i ta ratou mau tamarii.

E ti‘a i te tane e te vahine, ei na taata hamani toopiti, ma te hiaai e na roto i te pure, ia ani ia tae mai te mau tamarii i roto i to raua utuafare … E ao to te tane e te vahine e utuafare tamarii to raua. Te mau oaoa e te mau haamaitairaa rahi a‘e i roto i te oraraa, tei ni‘a ïa i te utuafare, te ti‘araa metua e te faatusiaraa. E faufaahia te tusia no te farii i taua mau varua nehenehe ra ia tomo mai i roto i te utuafare.26

Ia faaoti ana‘e te mau metua i ta ratou hopoi‘a i horo‘ahia mai e to te ra‘i, i roto i te auhoa te here e te tahoê, e tupu mai te oaoa rahi.27

E tauturu mai te Atua ia tatou ia paturu te tahi i te tahi. A haamata i te reira i roto i te utuafare na roto i te patururaa i to tatou utuafare. Ia vai te varua haapa‘o maitai, te hoê, te here e te auraro te tahi i te tahi. E mata na te mau tane i te auraro maitai i ta ratou vahine, te parau-ti‘a i mua ia ratou, te here ia ratou, te tamata i te haamâmâ i ta ratou mau hopoi‘a, e te amoraa i te hopoi‘a o te aupururaa, te faaineineraa, e te faaamuraa i te mau tamarii. E ti‘a anei i te mau metua vahine e i te mau vahine ia faaʻite i te hoê varua tauturu i ta ratou mau tane, ia faaitoito e ia paturu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa no te autahu‘araa, e ia vai auraro maitai noa e te parau-ti‘a i te mau piiraa e tae mai i ni‘a iho ia ratou na roto mai i te autahu‘araa a te Atua.28

E mata na tatou i te haapa‘o maitai i teie titauraa rahi o te ti‘araa metua, teie titauraa mo‘a, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia patu i to tatou utuafare ma te paari i ni‘a iho i te mau parau tumu mure ore, ia ore hoʻi tatou e tatarahapa. E mata na tatou eiaha roa’tu tatou ia fariu ê atu i te ti‘aturiraa rahi tei tuuhia mai i ni‘a iho ia tatou. E mata na tatou i te haamana‘o noa e, teie mau varua tei tomo mai i roto i to tatou utuafare, e mau varua ma‘itihia ïa.29

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua parau te peresideni Benson e, « To tatou hoho‘a, e aore râ, to tatou hi‘oraa no te ti‘araa metua tane, o to tatou ïa Metua i te Ao ra » (tuhaa 1). Nahea te mau metua tane tahuti nei e nehenehe ai e pee i te hoho‘a ta te Metua i te Ao ra i haamau ?

  • A feruri i te tapura a te peresideni Benson no na « 10 rave‘a taa ê e ti‘a i te mau metua tane ia horo‘a i te faatereraa varua i ta ratou mau tamarii » (tuhaa 2). I to outou mana‘oraa, nahea teie mau arata‘iraa i te faaûru i te mau tamarii ?

  • Ua parau te peresideni Benson e, « Aita e ohipa hau atu i te hanahana i te ohipa a te hoê metua vahine maitai e te măta‘u i te Atua » (tuhaa 3). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no ni‘a i te ti‘araa metua vahine hanahana ? Na roto i te tauiraa te peu o te ao no ni‘a i te ti‘araa metua vahine, eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te turu i te mau hopoi‘a hanahana e te mo‘a a te mau metua vahine ?

  • Eaha te tahi mau fana‘oraa e noaa mai, ia faataa te mau metua e te mau tamarii i te tahi taime e amui ai ratou ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 4).

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa e roaa i te utuafare mai te mea e, ua hoê te mau metua i roto i ta ratou mau hopoi‘a ? (A hi‘o i te tuhaa 5). Eaha te ti‘a i te mau metua tane e te mau metua vahine ia rave ia rahi atu â hoʻi to raua hoêraa ? Nahea e nehenehe ai te mau metua otahi ia farii i te puai i titauhia ia ratou no te rave faaoti i teie mau hopoi‘a ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Maseli 22:6 ; Ephesia 6:4 ; Mosia 4:14–15 ; Alama 56:45–48 ; 3 Nephi 22:13 ; hi‘o atoa « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 2010, 129

Tauturu haapiiraa

« faaineine ai outou ia outou iho i te pae Varua ma te faʻi i te Fatu i roto i ta outou haapiiraa, e riro outou ei mauihaa i roto i To’na rima.. E na te Varua Maitai e faahanahana i ta outou mau parau ma te puai. » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 41).

Te mau nota

  1. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », Ensign, Novema 1982, 60 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

  2. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », 59.

  3. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 204.

  4. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 141.

  5. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 133.

  6. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 139.

  7. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 134.

  8. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 133.

  9. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 130.

  10. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 134.

  11. Mark Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 138.

  12. Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson : Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 165.

  13. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson (2003), 205.

  14. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 503.

  15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 496.

  16. The Teachings of Ezra Taft Benson, 511.

  17. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 208, 212–13.

  18. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 209.

  19. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 211.

  20. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 215.

  21. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 216.

  22. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 222.

  23. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 217.

  24. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 218–21.

  25. « Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 6.

  26. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson, 216.

  27. « Counsel to the Saints », Ensign, Me 1984, 6.

  28. I roto i te Conference Report, Atopa 1951, 155.

  29. I roto i te Conference Report, Atopa 1953, 123.