Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Te afaʻiraa te evanelia i to te ao


Pene 22

Te afaʻiraa te evanelia i to te ao

« E mea oaoa na tatou te fafauraa ia tatou iho ei apiti na te Metua i te Ao ra i roto i te ohipa rahi no te faaoraraa e te faateiteiraa i ta’na mau tamarii ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

No te peresideni Ezra Taft Benson, ua riro te ohipa misionare ei peu tumu no to’na utuafare. Ua parau mai oia e « Ahuru ma hoê tamarii i roto i te utuafare o to’u metua tane »,. « Pauroa matou, na ahuru ma hoê, tei haere i te misioni. Ua haere atoa ta’u vahine i ta’na misioni, e ua fana‘o oia i te tavini e to’na metua vahine ivi no na avaʻe hopea e ono [o ta’na misioni]. I te haereraa to’u iho metua tane i ta’na misioni, o vau te tamaiti matahiapo, te haamana‘o nei au i te mau rata ta’na i papa‘i mai i roto i ta’na misioni i te mau tuhaa ropu o te fenua marite. Ua tae mai i roto i teie fare te hoê varua no te ohipa misionare tei ore i morohi, o ta’u hoʻi e mauruuru nei ma te haehaa ».1

Ua tavini te peresideni Benson ei misionare rave tamau i roto i te misioni Peretane mai te matahiti 1921 e tae atu i te 1923, e ua tamau noa teie « varua no te ohipa misionare » i roto ia’na i muri roa mai i tera ra tau o taua na matahiti e piti e te afa ra. Ei hi‘oraa, ei faatere hau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite mai te matahiti 1953 e tae atu i te matahiti 1961, ua ohipa oia i pihaʻi iho i te mau taata e rave rahi no te tahi atu mau haapaʻoraa. I roto i te amuiraa rahi no eperera 1961, ua parau oia i te Feia Mo‘a : « E 9 000 tiʻahapa i‘oa teie ia’u nei, ta’u i paraparau tino atu a ti‘a ai au i ni‘a i tera ti‘araa na te hau. E mea maitai e, e tae ia’u i te horo‘a’tu i te tahi mau tareta poro‘i i te mau misionare. Ua hinaaro vau ia faaroo mai ratou pauroa i te evanelia. To’u hinaaro, oia hoʻi, ia oaoa te mau tamarii atoa a te Metua i te mau haamaitairaa e tae mai na roto i te fariiraa e te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia ».2

Ua tamau noa te anaanatae o te peresideni Benson no te ohipa misionare e rave rahi matahiti i muri iho, e ua hinaaro roa oia i te mau melo atoa o te Ekalesia ia apo atoa i te reira anaanatae. Ua paraparau afaro oia i te feia apî tamaroa no ni‘a i te faaineineraa ia ratou no te taviniraa ei misionare rave tamau. « E faaineine i teie nei », ta’na ïa parau. « E faaineine ia outou i te pae tino, i te pae feruriraa, i te pae sotiare e i te pae varua ».3 Ua aʻo oia i te mau metua ia arata‘i i ta ratou mau tamaiti i roto i teie faaineineraa. Ua aʻo atoa oia i te mau tuahine apî e te mau melo paari o te Ekalesia ia feruri maite ia haere e tavini ei misionare rave tamau. E ua aʻo oia i te mau melo atoa o te Ekalesia ia faa‘ite i te evanelia i to ratou mau taata tupu.

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson no ni‘a i te hoê taime ua faaûru te here o te peresideni Benson no te ohipa misionare i te hoê taure‘are‘a e tano no te misioni : « I te hoê mahana pae, ua haere raua te tuahine Benson i te hiero mai tei mâtauhia e raua, i te hiero no Jordan River. I reira, ua haafatata te peresideni Benson i te hoê taure‘are‘a tamaroa tei oaoa te aau i te iteraa ia’na e ua faaara atura ia’na e, ua piihia oia ia faaoti i te hoê misioni rave tamau. Ua tape‘a te peresideni Benson i te rima o teie misionare tei pii-apî-hia, e ma te mata ataata, ua parau atura, ‘Afa‘i ia’u na muri iho ia oe ! Afa‘i ia’u na muri iho ia oe !’ Ua parau roa teie misionare e, e nehenehe e parau e, ua afa’i ihoa oia i te peresideni Benson na muri iho ia’na i roto i ta’na misioni, na teie farereiraa i faaʻite mai i te here o te peresideni Benson, to’na fafauraa i te ohipa misionare e to’na hiaai ia itehia oia i roto i te ohipa a te Fatu ».4

O te here no te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao te tumu no te itoito o te peresideni Benson no te faa‘iteraa i te evanelia : « Titauhia te evanelia no te mau tamarii a to tatou Metua … Ua ite au e, ua here te Fatu ia ratou, e ei tavini haehaa na’na, e here i roto i to’u aau no te mau milioni taata e aere nei na te ao atoa nei ».5 A feruri ai oia i ni‘a i te mana o te here o te Faaora, ua faa‘ite papû oia e, « E rahi atu â ta tatou mau haamaitairaa ia faa‘ite atu tatou i to’na here i to tatou taata tupu ».6

No to’na raveraa i te ohipa misionare i roto i to’na oraraa taatoa, e to’na faaitoitoraa i to’na mau hoa Feia Mo‘a ia na reira atoa, ua ti‘a roa i te peresideni Benson i te parau e : « Ua tamata vau i te oaoa o te ohipa misionare. Aita e ohipa i roto i teie nei ao e nehenehe e hopoi mai i te popou e te oaoa rahi a‘e ».7

Hōho’a
Two elder missionaries walking down a city sidewalk in Sao Paulo, Brazil. There are buildings in the background.

« Ua hinaaro mau tatou ia horo‘a i to tatou taime e ta tatou mau rave‘a ta’na i haamaitai mai ia tatou no te faati‘a i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei ».

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Ua pohe poʻia to teie nei ao i te faaroo mau, e tei ia tatou nei te reira.

I muri mai i te fâraa hanahana o te Atua te Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ia Iosepha Semita ra, mai te huru ra e, teie te hopoi‘a rahi matamua tei tuuhia i ni‘a i te Ekalesia tei faaho‘i-faahou-hia mai, oia hoʻi te afaʻiraa i te evanelia i to te ao—i te mau tamarii atoa o to tatou Metua.

Ua riro mau ihoa te reira ei ohipa faahitimaʻue hau atu i te faufaa—e ohipa faahitimaʻue no te tusia, no te popou, no te tamatamataraa, no te itoito e hau atu râ, no te here taata. Aita e vahi ê atu i ni‘a i te tino o te fenua nei e ite ai outou i te hoê ohipa faahitimaʻue mai te reira te huru. E oia mau, ua tahe te toto, te hou e te roimata no te amoraa i teie ohipa o te here. E no te aha tatou i rave ai te reira ? No te mea ua faaue te Atua o te raʻi i te reira ; no te mea ua here oia i ta’na mau tamarii e to’na ïa hinaaro, ia roaa te rave‘a i te mau milioni taata e aere nei i ni‘a i te fenua nei, ia faaroo, e na roto i to ratou iho hinaaro, ia farii e ia ora i te mau parau tumu hanahana e te mea faaora e te mea faateitei, te mau parau tumu hoʻi o te evanelia a Iesu Mesia.8

Ua papû ia’u e, titauhia te evanelia a Iesu Mesia no to te ao, e aita e mea ê atu te titauhia no ratou, e ua hinaaro atoa te mau taata o teie nei ao i te mea ta te evanelia e horo‘a nei, aita râ ratou i ite maitai atura. Ua hinaaro ratou i te tutau ta te evanelia e horo‘a nei, o te horo‘a nei ia ratou i te pahonoraa i to ratou mau fifi ; o te hopoi atoa nei i te mana‘o paruru e te mana‘o hau i roto ia ratou. O te evanelia ana‘e te pahonoraa no te mau fifi o te ao, to’u mau taea‘e e tuahine.9

Na te evanelia ana‘e e faaora i te ao mai te mau ati haamou ta’na iho e tuu i ni‘a ia’na. Na te evanelia ana‘e e faatahoê i te mau taata i roto i te hau noa’tu te nunaa e noa’tu te fenua. Na te evanelia ana‘e e hopoi mai i te popou, te oaoa e te faaoraraa i te utuafare taata nei.10

Ua pohe poʻia to teie nei ao i te faaroo mau, e tei ia tatou nei te reira.11

Teie te poroʻi hanahana ta tatou e hinaaro ia faa‘ite atu i to te ao, oia hoʻi, na roto i te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti Iesu Mesia, ua faaho‘i-faahou-hia mai te basileia o te Atua. Te reira te poroʻi rahi roa a‘e i muri mai i te ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia.12

Te farii nei tatou ma te haehaa e ma te mauruuru i teie hopoi‘a rahi matamua tei tuuhia i ni‘a i te Ekalesia. E mea oaoa na tatou te fafauraa ia tatou iho ei apiti na te Metua i te Ao ra i roto i te ohipa rahi no te faaoraraa e te faateiteiraa i ta’na mau tamarii. Ua hinaaro mau tatou ia horo‘a i to tatou taime e ta tatou mau rave‘a ta’na i haamaitai mai ia tatou no te faati‘a i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. Ua ite tatou e, te reira ta tatou hopoi‘a matamua e ta tatou rave‘a rahi. Teie te varua tei itehia i roto i te ohipa misionare a te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau tau atoa. Ua riro na te reira ei tapa‘o rahi no te iritiraa o te tau tuuraa evanelia no te îraa o te mau tau—to tatou ïa tau. I te mau vahi atoa e itehia mai te Feia Mo‘a haapa‘o maitai no te Mau Mahana Hopea Nei, te vai atoa nei te varua no te faatusiaraa pipiri ore i te ohipa rahi roa a‘e i ni‘a i te fenua nei.13

E misioni rahi ta tatou. Ia faaineine tatou e ti‘a’i, te feia apî e te feia paari. E ti‘a ia tatou ia riro mai te hopue i rotopu i te mau nunaa, ma te vai taamu noa i te mau parau tumu no te parau-ti‘a.14

2

Tatou pauroa te nehenehe e riro ei misionare, noa’tu te huru o to tatou oraraa e aore râ to tatou ti‘araa.

Ei melo no te Ekalesia a te Fatu, e ti‘a ia tatou ia rave papû i te ohipa misionare. Mai te peu te haa ra outou, e ua here outou i teie ohipa, e tauturuhia outou ia faaora i te varua o te mau tamarii a te taata nei.15

Aita te faa‘iteraa i te evanelia i riro ei hopoi‘a anaʻe na te autahu‘araa, e ti‘a atoa râ ia tatou paatoa ia titau i te reira ma te popou rahi e te ieie. Te fâ mau i roto i te faa‘iteraa i te evanelia, o te arataʻiraa ïa i te mau varua i te Mesia ra, te haapiiraa e te bapetizoraa i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra, ia popou atu tatou e ratou (hi‘o PH&PF 18:15) i roto i te basileia o to tatou Metua.16

Tei ia tatou paatoa nei teie hopoi‘a rahi. Aita e aperaa. Eiaha na te tane e te vahine e mana‘o e, no te vahi e ora nei tatou, e aore râ no to tatou ti‘araa i roto i te sotaiete, e aore râ no ta tatou ohipa e to tatou faito, e ere ïa na tatou teie hopoi‘a.17

Te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine

Te tiʻaturi nei matou e, ua faanaho te taure‘are‘a tamaroa atoa ia riro mai ei veʻa na te Fatu.18

Nahea outou i te faatupu i roto i te mau tamaroa te hiaai rahi ia tavini ? Eiaha outou e tia‘i… no te tauturu ia ratou ia rave i te faaotiraa ia tavini i te hoê misioni. E tauturu outou ia ratou ia rave i te faaotiraa ia haere i te ivaraa ihoa o to ratou matahiti, e aore râ i te ahururaa e aore râ ite ahuru-ma-hoê-raa ! O te fare te vahi ueueraa huero no te faaineineraa i te feia apî tamaroa. E ia faaineinehia te taure‘are‘a tamaroa atoa i to’na fare no te taviniraa.

Teie te huru o te faaineineraa i te apîraa, oia hoʻi, e haapii i te hoê tamaroa apî nahea i te pure, e tai‘o ia’na i te mau aamu i roto i te Buka a Moromona e te tahi atoa mau papa‘iraa mo‘a, e faatupu i te mau pureraa pô utuafare ma te horo‘a ia’na i te hoê tuhaa o te haapiiraa [na’na e haapii], e haapii ia’na i te mau parau tumu no te peu mâ i te pae morare, e haamata i te haaputu i te moni no ta’na misioni, e haapii ia’na i te ohipa e e horo‘a ia’na i te rave‘a no te tavini ia vetahi ê.19

Ua hinaaro matou i te feia apî tamaroa e tomo nei i roto i te aua misioni, te nehenehe e tomo « ma te horo haere », te vai nei to ratou faaroo e, na roto i to ratou parau-ti‘a e to ratou oraraa mâ, e riro ta ratou misioni i te hoê mea rahi e te faahotu.20

Ua hinaaro te Fatu i te feia apî atoa ia tavini i te hoê misioni rave tamau … E aita’tu e ohipa faufaa a‘e i te reira. E nehenehe te haapiiraa e tia‘i. E nehenehe e faataimehia te haapiiraa teitei. E nehenehe e faataimehia te toroʻa ohipa. Oia mau, e ti‘a atoa ia faataimehia te faaipoiporaa hiero e tae roa i te taime ua tavini te taure‘are‘a tamaroa i te hoê misioni rave tamau, te hoê misioni hanahana i mua te Fatu.

… No te feia apî tamahine… e horo‘a-atoa-hia ia ratou te rave‘a no te tavini i te hoê misioni rave tamau. Ua mauruuru roa vau no to’u hoa mure ore tei tavini i te hoê misioni i Hawaii na mua maua a faaipoipo ai i roto i te hiero no Roto Miti, e ua oaoa vau no te mea e toru ta’u mootua tamahine tei tavini i te hoê misioni rave tamau. Te tahi o ta tatou mau misionare maitai roa a‘e, e mau tuahine ïa.21

Te mau misionare matahiti paari

Titauhia ia maraa te numera o te mau misionare matahiti paari i roto i te ohipa misionare.22

E rave rahi feia faaipoipo paari te nehenehe e tavini i te hoê misioni. E na roto i te reira, e ite ratou e, e haamaitai atoa te misioni i ta ratou mau tamarii, mau mootua e mau hina, e aita e rave‘a ê no teie mau huru haamaitairaa. E riro te reira i te faa‘ite i te hi‘oraa rahi no to ratou huaai.23

E rave rahi taata faaipoipo te nehenehe e parau mai e, ua riro ta raua tau taviniraa misionare ei tau oaoa roa a‘e maoti to raua pûpûraa hope ia raua i roto i te hoê fâ—te ohipa misionare.24

Te mau melo misionare

E ti‘a ia tatou ia turaʻi i te parau no te ohipa amui a te misionare e te melo, ia uʻana atu â te reira. Ua itehia mai e, o teie te huru ohipa misionare faahotu roa a‘e. O te ohipa amui a te misionare e te melo te hoê o te mau taviri rahi roa a‘e no te tupuraa te melo iho. Te mana‘o papû nei au e, e riro te ohipa amui a te misionare e te melo, i te haamaraaraa i te maitai pae varua o te mau paroisa atoa e faa‘ohipa nei i te reira.25

Hōho’a
A woman giving another woman a Book of Mormon.

« Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia riro ei misionare ».

Eaha te taime hopea outou i te ani-manihini-raa i te hoê hoa ia haere mai i te pureraa oro‘a e aore râ i te hoê amuiraa tĭtĭ, ia haere mai i to outou fare no te hoê pô utuafare ? Eaha te taime hopea outou i te paraparauraa no ni‘a i te evanelia ? E mau ohipa faahiahia roa teie.26

E paturu te Fatu i te mau melo i roto i ta ratou hopoi‘a misionare mai te mea e navaʻi to ratou faaroo no te tamata noa a‘e.27

Taime teie ia hi‘o to tatou mata i ni‘a, ia ite atu tatou i te aano o teie ohipa hanahana. Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia rave i te reira. Aita e navaʻi te riro-noa-raa ei melo i roto i te Ekalesia e te haereraa i te pureraa oro‘a, te aufauraa i ta tatou tuhaa ahuru, te tururaa i te faanahoraa no te ohipa totauturu. E mea maitai te reira mau mea atoa—aita râ i navaʻi. Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia riro ei misionare, ia ora i te evanelia—e, i te taatoaraa, e ia tauturu ia patu i To’na basileia.28

3

Te Buka a Moromona te rave‘a rahi e faa‘ohipa i roto i ta tatou ohipa misionare.

Te Buka a Moromona, na te melo ïa e te melo ore. Apitihia i te Varua o te Fatu, ua riro te Buka a Moromona i te mauihaa rahi roa a‘e ta te Atua i horo‘a mai no te faafariu i to te ao. Mai te peu te haere ra tatou no te ooti i te mau varua, e ti‘a ia faa‘ohipahia te mauihaa ta te Atua i faataa no te reira ohipa—te Buka a Moromona.

E na te tai‘oraa i te Buka a Moromona e faaitoito rahi roa a‘e ia tatou ia haere i te misioni. Titauhia e rave rahi atu â mau misionare. Titau-atoa-hia râ te mau misionare ineine a‘e mai roto mai i te mau paroisa e te mau amaa e te mau fare, i reira ratou e haamâtau ai e e here ai i te Buka a Moromona. Titauhia te mau misionare e iteraa papû ura to ratou no ni‘a i to te reira hanahana, e o te nehenehe, na roto i te Varua, e tuu i te opuaraa i mua i ta ratou mau taata imi ia tai‘o e ia feruri maite no ni‘a i to te reira mau api, ma te ite hope e, e faa‘ite mai te Fatu i te parau mau no te reira ia ratou na roto i te mana o te Varua Maitai. Titauhia te mau misionare e tuʻati i ta tatou poroʻi.29

Te Buka a Moromona te rave‘a rahi e faa‘ohipa i roto i ta tatou ohipa misionare. Te faa‘ite nei te reira, e peropheta mau Iosepha Semita. Tei roto te mau parau a te Mesia, e te misioni rahi a te Buka a Moromona, o te arataʻiraa ïa i te taata i te Mesia ra. Te tahi atu mau mea, no muri mai ïa. Te uiraa auro a te Buka a Moromona, oia hoʻi, « Ua hinaaro anei outou ia haapii rahi a‘e no ni‘a i te Mesia ? » O te Buka a Moromona te mauihaa rahi no te imi i te taata auro e haapii atu. Aita to roto te mau mea e « haamauruuru i to te ao nei », e no reira, eita te taata o to ao nei e haapa‘o i te reira. E titiʻa rahi te reira. (Hi‘o 1 Nephi 6:5).

Te vai ra te hoê taa-ê-raa i rotopu i te hoê taata faafariu tei patuhia i ni‘a i te papa o te Mesia na roto i te Buka a Moromona e o tei mau maite i taua tapu auri ra, e te hoê taata tei ore i na reira.30

Eiaha roa tatou e haamoʻe e, na te Fatu Iho i horo‘a mai i te Buka a Moromona ei ite matamua No’na. O te Buka a Moromona noa ta tatou mauihaa misionare mana rahi roa a‘e. E faa‘ohipa ana‘e i te reira.31

4

No te manuïa i roto i te ohipa misionare, e mea ti‘a ia tatou ia farii i te Varua, ia titau i te haehaa, te here i te taata e ia ohipa ma te itoito.

E ui paha te tahi mau misionare e, « Nahea vau i te manuïa ? Nahea te hoê taata e aravihi ai i roto i te ohipa misionare ? » Teie e maha taviri tei manuïa maitai no te ohipa misionare, na te misionare anei e aore râ na te melo.

A tahi, e tutava ia farii i te Varua.

No te manuïa, e mea ti‘a ia parahi mai te Varua o te Fatu. Ua haapiihia mai tatou e, eita te Varua e parahi i roto i te sekene viivii. No reira, hoê o ta tatou ohipa matamua roa a‘e, o te haapapûraa ïa e, ua afaro maitai to tatou iho oraraa. Ua parau te Fatu, « Ia mâ roa outou o te hopoi i te mau farii a te Fatu ra ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 38:42).

Ua horo‘a mai te Faaora i Ta’na ture no te haapiiraa i Ta’na evanelia : « E horo‘ahia’tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo ; e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoʻi outou e haapii atu ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:14).32

Mai te mea e poroʻi ta’u i faahiti noa na i to’u mau taea‘e no te Tino Ahuru Ma Piti, o teie ïa, o te Varua te mea faufaa. O te Varua te mea faufaa. Aita vau i ite e, eaha te pinepineraa to’u parauraa i te reira, aita râ vau i fiu ia parau i te reira—o te Varua te mea faufaa a‘e.33

A piti, titau i te haehaa.

Ua parau te Fatu e, aita e taata e nehenehe e tauturu i roto i teie ohipa maori râ tei haehaa e tei î i te here. (Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 12:8). E ere râ te haehaa i te paruparu. E ere i te mamahu ; e ere i te riʻariʻa. E nehenehe [ta tatou ia vai] haehaa ma te riʻariʻa ore. E nehenehe [ta tatou ia vai] haehaa ma te itoito. Ua riro te haehaa mai te faʻiraa e, tei raro a‘e tatou i te hoê mana teitei a‘e, te hinaaro tamau i te tauturu a te Fatu i roto i Ta’na ohipa.34

Eita ta tatou e nehenehe e rave i teie ohipa o tatou ana‘e iho. Na’na teie ohipa. Na’na teie evanelia. E mea titauhia ia tatou ia farii i To’na tauturu. A tiaoro no te reira, a ora no te reira, a manii i to outou varua i te Fatu ra no te farii i te reira.35

A toru, e here i te taata.

E mea titauhia ia tatou ia faatupu i te here i te taata. E mea titauhia ia tatou ia haafatata’tu i te mau taata ma te aroha mau o te evanelia, ma te hiaai ia faateitei ia ratou, ia patu ia ratou, ia faafariu ia ratou i te faito teitei a‘e, i te oraraa au a‘e, e i te hopea, i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera o te Atua. Te turuʻi nei tatou i ni‘a i te mau tuhaa hiro‘a au o teie mau taata ta tatou e apiti nei, ma te here ia ratou ei tamarii na te Atua, o ta te Fatu hoʻi e here atoa nei… 

Eita e roaa i to tatou aravihi e tae noa’tu i te taime e haapii mai ai tatou ia au i te mau tamarii atoa a to tatou Metua—e tae noa’tu i te taime e haapii ai tatou ia here ia ratou. E ite ihoa te taata ia faa‘itehia’tu te here ia ratou ra. E rave rahi te hiaai noa ra i te reira. Ia farii ana‘e tatou i te manaʻo o to ratou aau, e fariu mai ratou ia tatou ma te mana‘o maitai. Ua roaa ïa to tatou hoa i reira.36

E… titauraa rahi ta tatou ia here i to tatou taata tupu. O te piti te reira o te mau faaueraa rahi roa a‘e. E rave rahi o to tatou mau taata tupu, e ere i te melo no te Ekalesia. E mea titauhia ia tatou ia riro ei mau taata tupu maitai. E mea titauhia ia tatou ia here i te mau tamarii atoa a to tatou Metua, e ia apiti atu ia ratou.

Aita e pure rahi atu â ta’u maori râ ia faaîhia outou i te here no te Atua e no to outou taata tupu !37

A maha, a ohipa ma te itoito.

Mai te peu e hinaaro tatou ia parahi noa mai te Varua, e mea titauhia ia tatou ia ohipa. Aita e ohipa au roa a‘e e aore râ mana‘o au roa a‘e i te iteraa e, i muri mai i te hoê mahana rahi i te ohipa, ua rave tatou i te maitai roa a‘e tei noaa ia tatou.

Te hoê o te mau parau huna rahi roa a‘e o te ohipa misionare, maori râ te ohipa. Mai te mea e ohipa te hoê misionare, e roaa ia’na te Varua ; mai te mea e roaa ia’na te Varua, e haapii atu oia na roto i te Varua ; mai te mea e haapii oia na roto i te Varua, e haaputapû oia i te aau o te taata, e e oaoa oia … Te ohipa, te ohipa, te ohipa—aita to te reira e mono au, i roto ihoa râ i te ohipa misionare.38

Ua ite au e, te ora nei te Atua. Na’na teie ohipa. Ua paraparau faahou mai Oia mai ni‘a mai i te raʻi na roto i te hoê poroʻi i to te ao taatoa ; e ere no te hoê noa pŭpŭ iti Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no to tatou râ mau taea‘e e mau tuahine atoa, i roto e i rapae au i te Ekalesia. Ia horo‘a mai te Atua ia outou i te puai no te afaʻi i ta’na poroʻi i to te ao, ia ora i te evanelia, ia tape‘a noa i te mau ture tumu o te Ekalesia, ia faati‘ahia mai na tatou te mau haamaitairaa tei fafauhia.39

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • No te aha e mea titauhia te evanelia na to te ao « e aita e mea ê atu te titauhia no ratou » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha te tahi o te mau parau mau tei faaho‘i-faahou-hia mai ta outou e tiʻaturi nei e, « ua pohe poʻia to teie nei ao i te reira » ?

  • A tuatapapa ai outou i te tuhaa 2, a feruri i te parau aʻo e tano no outou e no to outou utufaare. Eaha te mau rave‘a na tatou, noa’tu â te huru o to tatou oraraa, no te faa‘ite i te evanelia ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaineine ia tatou no te taviniraa ei misionare rave tamau ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia vetahi ê ia faaineine no te taviniraa ei misionare rave tamau ?

  • Ua parau te peresideni Benson e, ua riro te Buka a Moromona i te « mauihaa rahi roa a‘e ta te Atua i horo‘a mai no te faafariu i to te ao » (tuhaa 3). Eaha te taime i ite ai outou i te hoê taata i te faafariuraahia na roto i te tuatapaparaa i te Buka a Moromona ? Eaha ta tatou mau rave‘a no te haamaitai atu â i ta tatou mau tautooraa no te opere i te Buka a Moromona ?

  • Ua faa‘ite mai te peresideni Benson « e maha taviri tei manuïa maitai no te ohipa misionare » (tuhaa 4). I to outou mana‘o, no te aha na teie mau taviri e haamanuïa ia tatou i roto i te ohipa misionare ? O vai te mau taata ta outou i ite i te peeraa i teie mau parau tumu ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mareko 16:15; 1 Timoteo 4:12; Alama 17:2–3; 26:1–16; PH&PF 4; 12:7–9; 15:4–6; 88:81; 123:12–17

Tauturu no te tuatapaparaa

« A faa‘ite i te mea o ta outou i haapii na. A rave ai outou i te reira, e maramarama mai to outou mau feruriraa e e rahi atu to outou puai no te tape‘araa mai » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 17).

Te mau nota

  1. « Our Responsibility to Share the Gospel », Ensign, Me 1985, 8.

  2. I roto Conference Report, Eperera 1961, 112–13.

  3. « Preparing Yourselves for Missionary Service », Ensign, Me 1985, 37.

  4. Thomas S. Monson, « God Be with You Till We Meet Again », Ensign, Novema 1990, 87.

  5. I roto Conference Report, Eperera 1970, 129.

  6. « Life Is Eternal », Ensign, Tiunu 1971, 34.

  7. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 213.

  8. I roto Conference Report, Eperera 1970, 128.

  9. I roto Conference Report, Eperera 1961, 113.

  10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 188.

  11. I roto Conference Report, Eperera 1955, 49.

  12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 110.

  13. God, Family, Country : Our Three Great Loyalties (1974), 49–50.

  14. I roto Conference Report, Atopa 1950, 147.

  15. « Of the Most Worth », New Era, Tiunu 1989, 4.

  16. « Of the Most Worth », 6.

  17. « Our Responsibility to Share the Gospel », 8.

  18. The Teachings of Ezra Taft Benson, 189.

  19. « Our Responsibility to Share the Gospel », 7.

  20. « To the ‘Youth of the Noble Birthright’ », Ensign, Me 1986, 45.

  21. « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1986, 83.

  22. « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1989, 5.

  23. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me 1986, 78.

  24. « Our Responsibility to Share the Gospel », 8.

  25. The Teachings of Ezra Taft Benson, 208–9.

  26. The Teachings of Ezra Taft Benson, 210.

  27. « Of the Most Worth », 4–6.

  28. The Teachings of Ezra Taft Benson, 211.

  29. « Of the Most Worth », 6.

  30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 203–4.

  31. The Teachings of Ezra Taft Benson, 204.

  32. Come unto Christ (1983), 91–92.

  33. Haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî, 3 no eperera 1985.

  34. Come unto Christ, 94.

  35. « Principles for Performing Miracles in Missionary Work », haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî, 21 no tiunu 1988.

  36. Come unto Christ, 96.

  37. « Our Responsibility to Share the Gospel », 8.

  38. Come unto Christ, 96, 97.

  39. I roto Conference Report, Atopa 1943, 21.