Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te mau parau tumu o te tatarahapa mau


Pene 5

Te mau parau tumu o te tatarahapa mau

« Ratou tei aufau i te hoo titauhia no te tatarahaparaa mau, e mea papû te parau fafau. E nehenehe outou ia mâ faahou mai. E nehenehe te taata hepohepo ia faateiteihia. E manii mai te hau mărû no te faaoreraa hara i roto i to outou oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

I roto i ta’na a‘oraa matamua no te amuiraa rahi ei peresideni no te Ekalesia, ua parau te peresideni Ezra Taft Benson : « Na roto i to’u imiraa i te arata‘iraa a te Fatu, ua haapapûhia mai i roto i to’u mana‘o e to’u aau te parau a te Faaora ‘eiaha ta orua e parau ê atu i teie nei u‘i maori râ o te tatarahapa’. (PH&PF 6:9 ; 11:9). Ua riro teie tumu parau ei tumu parau na te mau peropheta atoa o te anotau hopea nei ».1

Na mua a‘e oia a piihia ai ei peresideni no te Ekalesia, ua faariro te peresideni Benson i te tatarahapa ei parau tumu faufaa no to’na tau faatereraa. Na George Albert Smith, peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, i parau atu ia’na i te reira. I roto i te hoê rata tei papa‘ihia e ere i te mea maoro roa i muri a‘e i te piiraahia te peresideni Benson i te ti‘araa aposetolo, ua parau te peresideni Smith, « Ta oe ohipa mai teie atu taime, o te imiraa ïa i te huru e i te mau rave‘a no te haapurara i te parau mau e no te faaara i te taata ta oe e farerei ma te mărû e, o te tatarahapa te rave‘a hoê roa no te faaora i te mau ati o teie nei ao ».2

Ua haapa‘o maitai te peresideni Benson i ta’na ohipa no te haapiiraa i te evanelia na te ao atoa nei. Ua haapii oia e, « e mea maitai a‘e te faaineineraa e te arairaa i te tâtâîraa e te tatarahaparaa ».3 Tera râ, ua parau atoa oia e « E ti‘a ia tatou paatoa ia tatarahapa ».4 Ua haapapû mai oia i te « tauiraa rahi » o te aau tei apitihia i te tatarahapa (a hi‘o Alama 5:12–14) e ua faataa mai oia i te ohipa a te Faaora no te faatupuraa i taua tauiraa ra :

« E haa te Fatu mai roto haere ti‘a’tu i rapae. E haa te ao nei mai rapae haere ti‘a mai i roto. E iriti te ao nei i te taata mai roto mai i te mau nohoraa veve. E iriti te Mesia i te veve i rapae i te taata, e na ratou iho e iriti ia ratou i rapae i te mau nohoraa veve. E hamani te ao nei i te taata na roto i te tauiraa i te mau mea e haati ra ia ratou. E taui te Mesia i te taata, e na te taata iho e taui i te mau mea e haati ra ia’na. E hamani te ao nei i te peu a te taata, areʻa te Mesia ra, e nehenehe Ta’na e taui i te huru o te taata… 

« Oia ïa, e taui te Mesia i te taata, e te taata i tauihia, e nehenehe ta’na e taui i te ao nei ».5

Hōho’a
A young man kneeling by his bed in prayer.

Na ô atura te Fatu, « E au maitai to’u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u ra » (Etera 12:27).

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

No te tatarahapa mau, na mua roa, titauhia ia tatou ia ite e, te faanahoraa o te evanelia, o te faanahoraa ïa o te oaoa.

I roto i te auraa i matarohia no teie parau, ti‘araa melo i roto i te Ekalesia o te hoê ïa taata tei papa‘i-mana-hia to’na i‘oa i roto i te mau parau meloraa o te Ekalesia…

Tera râ, e mea taa ê roa ta te Fatu tatararaa i te parau no te hoê melo o To’na basileia. I te matahiti 1828, na roto i te peropheta Iosepha Semita, na ô maira Oia, « Inaha, o teie ta’u nei haapiiraa—o ratou atoa o te tatarahapa e e haere mai ia’u nei, no ta’u ekalesia ratou » (PH&PF 10:67 ; papa‘iraa faaopa i apitihia’tu). No te Taata Na’na teie Ekalesia, te riroraa ei melo no te Ekalesia, e ere noa ïa te mau melo tei tapa‘ohia.

No reira, te hinaaro nei au e tuu atu i te tahi mau tumu parau faufaa o te ti‘a ia tatou ia maramarama e ia faaohipa mai te mea e, e hinaaro tatou ia tatarahapa mau e ia haere mai i te Fatu ra.

Te hoê o te mau haavare faaohipa-pinepine-roa-hia a‘e e Satane, o te parauraa ïa e, ua riro te mau faaueraa a te Atua ei faaitiraa i to tatou ti‘amâraa e ei taotiʻaraa i to tatou oaoa. I te tahi taime e feruri te feia apî e, e au te mau ture a te Fatu mai te mau aua e te mau fifi, no te opani ia ratou i te mau ohipa oaoa roa a‘e i roto i te oraraa. Tera râ, e ere roa’tu te reira i te parau mau. Te faanahoraa o te evanelia o te faanahoraa ïa e arata‘ihia ai te taata i roto i te îraa o te oaoa. Teie te tumu parau matamua ta’u e hinaaro e haapapû atu. Te mau parau tumu o te evanelia, o te mau taahiraa ïa e te mau arata‘iraa o te tauturu ia tatou ia itehia mai te oaoa e te popou mau.

Ua maramarama te papa‘i salamo i teie tumu parau i pii hua ai oia e, « Te rahi roa nei to’u hinaaro i ta oe ra ture ! … E ite rahi to’u i te parau na oe ra, i to tau mau enemi ra. … E lamepa ta oe parau i to’u nei avae, e tiarama no to’u nei mau e‘a … Te hinaaro nei au i ta oe mau parau i faaʻitehia maira, ei tufaa na’u e a muri noa’tu ; o ta tau aau ïa oaoaraa ». (Salamo 119:97–98, 105, 111).

Mai te mea e, e hinaaro mau tatou e tatarahapa, e e haere mai Ia’na ra, ia piihia hoʻi tatou ei melo no Ta’na ra Ekalesia, na mua roa, e ti‘a ia tatou ia ite i teie parau mau mure ore—te faanahoraa o te evanelia, o te faanahoraa ïa o te oaoa. Aita a‘enei, aita i teie nei, e e ore roa’tu hoʻi te parau ino e horo‘a mai i te oaoa [a hi‘o Alama 41:10]. Ta te ofatiraa ture a te Atua e horo‘a mai o te oto ïa, te tîtîraa e te poiri.6

2

E o mua te faaroo ia Iesu Mesia i te tatarahapa mau.

Te piti o te tumu parau faufaa no tatou ia maramarama maori râ, te taamuraa i rotopu i te tatarahapa e te parau tumu o te faaroo. O te tatarahapa te piti o te parau tumu faufaa o te evanelia. Te matamua râ, maori râ, ei faaroo to tatou i te Fatu ia Iesu Mesia e ti‘a ai. No te aha te reira ? No te aha te faaroo i te Fatu e na mua ai i te tatarahapa mau ?

No te pahono i teie uiraa, e ti‘a ia tatou ia maramarama i te hoê mea no ni‘a i te tusia taraehara a te Fatu. Ua haapii mai Lehi e, « e ore e ti‘a i te hoê taata ia parahi i mua i te aro o te Atua, maori râ na roto i te mana, e te aroha, e te maitai hoʻi no te Mesia Mo‘a ». (2 Nephi 2:8). Noa’tu te taata afaro e te parau-ti‘a rahi roa a‘e, e ore ta’na e nehenehe e faaora ia’na iho na roto i to’na iho mau maitai, no te mea, mai ta te aposetolo Paulo i parau mai ia tatou, « ua rave paatoa hoʻi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra ». (Roma 3:23).

Ahiri aita te oraraa maitai roa e te hara ore o te Faaora, Ta’na i horo‘a no tatou na roto i To’na iho hinaaro, aore ïa e faaoreraa hara.

No reira, e ere te tatarahapa i te taui-noa-raa i te huru. E rave rahi tane e vahine i te ao nei o te faaʻite nei i te hinaaro rahi e te haapa‘o maitai no te upooti‘a i ni‘a i te mau peu au ore e te mau ino o te tino nei. Aita râ ratou e haamana‘o nei i te Fatu, e i te tahi taime te patoʻi papû nei Ia’na. Teie huru tauiraa o te huru taata, noa’tu e, e tauiraa maitai, aita ïa i tuʻati roa i ni‘a i te parau no te tatarahapa.

Ua riro te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia ei niu i ni‘a iho i te reira te tatarahaparaa ma te aau tae e te papû mau e patuhia ai. Mai te mea e, e imi mau tatou ia faaru‘e ê i te hara, na mua roa, e hi‘o tatou Ia’na, te Tumu no to tatou faaoraraa.7

3

E titau te tatarahapa i te hoê tauiraa rahi o te aau.

Te toru o te parau tumu faufaa no tatou ia maramarama mai te mea e, ua hinaaro tatou ia riro ei melo mau no te Ekalesia maori râ, eiaha te tatarahapa ia riro noa ei tauiraa o te mau ohipa, ei tauiraa râ o te aau.

I te hoperaa te a‘oraa faahiahia a te arii Beniamina i te fenua no Zarahemela, ua pii hua te mau taata atoa ma te reo hoê e, ua ti‘aturi ratou i ta’na mau parau. Ua ite papû ratou e, e parau mau ta’na mau parau fafau no te faaoraraa, no te mea, na ô mai ra ratou e, « na roto i te Varua o te Fatu puai hope… tei faahurue ia matou, oia hoʻi to matou aau, [a hi‘o i teie] i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore ». (Mosia 5:2).8

E taui anei te aau o te taata ? A tae ho‘i e, e parau papû te reira ! Te tupu nei te reira i te mau mahana atoa i roto i te ohipa misionare rahi a te Ekalesia. Teie te hoê o te mau semeio parare roa a‘e a te Mesia. Mai te mea aita te reira i tupu i ni‘a ia outou—ia tupu ïa e ti‘a ai.

Ua na ô to tatou Fatu ia Nikodemo e « ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra ». (Ioane 3:3)… 

Te parau nei Alama e : « E ua parau maira te Fatu ia’u, eiaha oe e maere i te mea ia fanau faahou te taata atoa e ti‘a ai, oia hoʻi te mau vahine e te mau tane, e to te mau fenua atoa, e to te mau reo atoa, e to te mau nunaa atoa, e to te mau opu atoa ; oia ïa, ia fanau i te Atua ra, ia faarirohia to ratou huru tahuti e te ma‘iri ra, ei huru parau-ti‘a, i te faaoraraahia e te Atua, ia riro ei tamaiti e ei tamahine na’na ra ;

« E ia na reira, e riro ratou ei taata faaapîhia ; e ia ore ratou ia na reira, e ore roa ratou e parahi i te basileia o te Atua ra ». (Mosia 27:25–26)… 

Te faaʻite ra te pene maha a Alama i te parau no te hoê tau i roto i te aamu o te ati Nephi « ua paruparu a‘era te ekalesia ». (Alama 4:10). Ua ti‘a ia Alama ia faaoti i te reira ohipa na roto i te vaiihoraa i to’na parahiraa haavâ i roto i te faatereraa hau « e ua haapa‘o ana‘e atura oia i te [hopoi‘a] o te autahu‘araa rahi » na’na ra. (Alama 4:20).

Ua faahapa’tu oia i te taata « i te parau mau ra » (Alama 4:19), e i roto i te pene pae a Alama ua ui oia ia ratou hau atu i te maha ahuru uiraa faufaa. Ua paraparau papû oia i te mau melo o te Ekalesia, i te na ôraa e, « E te ui atu nei au ia outou na, e au mau taea‘e o te Ekalesia e, ua fanau-varua-hia anei outou i ta te Atua ra ? Ua roaa anei ia outou to’na ra hoho‘a i to outou mata na ? Ua itea anei ia outou taua faahuru-ê-raa rahi ra i roto i to outou aau na ? (Alama 5:14).

Ua parau â oia e, « mai te mea e, ua itea ia outou te hoê faahuru-ê-raa o te aau, e mai te mea e, ua mana‘o outou e himene i te himene o te here faaora, te ani atu nei au e, te ite ra anei outou i te reira i teie nei ? » (Alama 5:26).

Eita anei te tupuraa o te Ekalesia e maraa rahi i teie mahana na roto i te maraaraa te rahiraa o te taata i fanau-varua-faahou-hia ? Te ite ra anei outou i te ohipa e tupu ra i roto i to tatou mau fare ? Te ite ra anei outou i te ohipa e tupu mai na roto i te maraaraa te rahiraa o te Buka a Moromona i roto i te rima o te mau misionare, te mau misionare e rave rahi atu â tei ite nahea ia faaohipa i te reira, e o tei fanauhia hoʻi i te Atua ra ? Ia tupu ana’e te reira, e farii atu tatou i te ootiraa rahi o te mau varua ta te Fatu i parau fafau mai. Na te misionare Alama, tei « fanauhia i ta te Atua ra », i roto i to’na aravihi i te haaparareraa i te parau, i fanauhia ai i ta te Atua ra e rave rahi feia ê atu. (Hi‘o Alama 36:23–26).9

Hōho’a
Book of Mormon prophet Alma the Younger depicted lying on a bed. He is just waking up from being struck dumb and repenting of his sins. Alma has his hand against his head.

Na roto i te tatarahapa, ua farii Alama tamaiti i te hoê semeio no te tauiraa o te aau.

Ia oti ana‘e teie tauiraa rahi i roto ia tatou, o te na roto ana‘e mai i te faaroo ia Iesu Mesia e na roto hoʻi i ta te Varua ohiparaa i ni‘a ia tatou, e au ïa e, ua riro mai tatou ei taata apî. No reira, e au ïa te reira tauiraa mai te hoê fanauraa apî. E rave rahi tauatini outou tei farii i teie tauiraa. Ua haapae outou i te oraraa hara, i te tahi taime e hara rahi e te ino hoʻi, e na roto i te faaohiparaa i te toto o te Mesia i roto i to outou oraraa, ua mâ outou. Aita outou e hinaaro faahou e ho‘i i roto i ta outou mau peu tahito. E taata apî mau outou. Te reira ïa te auraa o te parau, te tauiraa o te aau.10

4

Na te oto e au i te Atua e arata‘i ti‘a’tu ia tatou i te tatarahapa mau.

Te maha o te tumu parau ta’u e hinaaro nei e haapapû, o te parau ïa ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei e « te oto e au i te Atua ra » no ta tatou mau hara. E ere i te ohipa mataro-ore-hia ia ite i te tane e te vahine i roto i te ao nei o te oto nei no te mau ohipa ino ta ratou e rave nei. I te tahi taime no te mea ïa e, ua faatupu ta ratou mau ohipa i te oto e te ati rahi i ni‘a ia ratou e aore râ, i ni‘a i tei herehia e ratou. I te tahi taime te oto nei ratou no te mea ua haruhia e ua faautuʻahia ratou no ta ratou mau ohipa. Teie mau huru mana‘o i te pae tino nei e ere ïa i te « oto e au i te Atua ra »

… I roto i te mau mahana hopea o te nunaa ati Nephi, ua parau o Moromona no ni‘a i to’na mau taata : « aita hoʻi to ratou mauiui i faatupu i te tatarahapa no te maitai o te Atua ; o te mauiui râ ïa o te feia i anatemahia ra, no te mea aita te Fatu i faati‘a ia oaoa ratou i te parau-ino e a muri noa’tu.

« Aita ratou i haere i mua ia Iesu ma te aau mauiui e te varua taiâ, ua faaino râ ratou i te Atua ma te hinaaro i te pohe ». (Moromona 2:13–14).

I te pae fenua Hitia o te râ, ua ohipa te aposetolo Paulo i rotopu i te mau taata no Korinetia. I te taeraa mai te mau parau faaʻite no ni‘a i te mau fifi rarahi e tupu ra i rotopu i te Feia Mo‘a, mai te ohipa faufau i te pae morare (a hi‘o 1 Korinetia 5:1), ua papa‘i o Paulo i te hoê rata faahapa papû maitai. Ua pahono mai te taata na roto i te hoê varua ti‘a, e mai te mea ra e, ua afaro taua mau fifi ra, no te mea, i roto i te piti o ta’na rata, te papa‘i ra o Paulo ia ratou e : « Te oaoa nei au, e ere râ no te mea i faaotohia outou, no te mea râ i oto outou ma te tatarahapa : i au hoʻi to outou oto i te Atua… 

« O te oto hoʻi e au i te Atua ra e faatupu ïa i te tatarahapa e tae noa’tu i te ora, eita ïa e tatarahapahia : area te oto o teie nei ao, e faatupu ïa i te pohe ». (2 Korinetia 7:9–10).

I roto i teie na irava toopiti, te auraa no te parau, te oto e au i te Atua ra, o te oto ïa e arata‘i ia tatou i te tatarahapa.

Te oto e au i te Atua ra, e horo‘a ïa na te Varua. E ite hohonu ïa e, e faariri ta tatou mau ohipa i to tatou Metua e to tatou Atua. O te ite-papû-raa ïa e, na ta tatou peu i faatupu i te oto e te mauiui i ni‘a i to tatou Faaora, tei ore hoʻi i ite i te hara, Oia te rahi roa a‘e i te mau mea atoa ra. Na ta tatou mau hara i faatahe i To’na toto na roto i te mau poa atoa. Teie mauiui mau i te pae o te feruriraa e i te pae varua, o te mauiui ïa ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei e, « te aau tatarahapa e te varua mărû ». (A hi‘o 3 Nephi 9:20 ; Moroni 6:2 ; PH&PF 20:37 ; 59:8 ; Salamo 34:18 ; 51:17 ; Isaïa 57:15). Teie te huru varua e titau-papû-hia no te tatarahapa mau.11

5

E hinaaro rahi to te Metua i te Ao ra e to Iesu Mesia ia ite ia tatou ia taui i to tatou oraraa, e e tauturu mai Raua ia tatou.

Te tumu parau ta’u e hinaaro nei e paraparau i muri iho, o teie ïa : Aita e taata e hinaaro rahi a‘e mai i te Metua e te Faaora ia ite ia tatou ia taui i to tatou oraraa. Te vai ra i roto i te buka Apokalupo te hoê ani-manihini-raa puai e te hohonu no ô mai i te Faaora ra. Te na ô ra Oia e, « Inaha, te ti’a noa nei au i te uputa, te patoto atu nei : ia faaroo mai te hoê taata i ta’u reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia’na ra ». (Apokalupo 3:20). Haapa‘o maitai e, aita Oia e parau nei e, « Te ti‘a noa nei au i te uputa e te tiaʻi nei au ia patoto mai outou ». Te ti‘aoro mai nei Oia, te faaʻite mai nei, te ani mai nei ia iriti noa a‘e tatou i to tatou aau e ia vaiiho Ia’na ia tomo mai i roto.

I roto i te a‘oraa rahi a Moroni no ni‘a i te faaroo, te haapiihia ra teie parau tumu ma te maramarama atu â. Ua parau te Fatu ia’na, « E ia tae mai te taata ia’u nei, e faaʻite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horo‘a noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maitai to’u aroha i te mau taata atoa ». Eiaha e haape‘ape‘a i te mea e erehia ra e tatou e aore râ, i to tatou paruparu e aore râ, i te mea e rava‘i-ore-hia e tatou. Ua rava‘i Ta’na mau horo‘a e To’na puai no te upooti‘a i ni‘a i te reira mau fifi atoa.

Te faahiti ra â Moroni i te mau parau a te Fatu : « E au maitai to’u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u ra ; ia faahaehaa hoʻi ratou ia ratou iho i mua ia’u, e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mea paruparu ei mea etaeta no ratou. » (Etera 12:27 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Auê ïa fafauraa no ô mai i te Fatu ra ! E nehenehe te tumu rahi o to tatou mau fifi e tauihia, e faahuru-ê-hia, e hurihia ei paari e ei tumu no te puai. Te faahiti-faahou-hia ra teie parau fafau i roto i te tahi atu huru i roto i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a. Ua parau Isaïa e, « Te horo‘a nei oia i te itoito no te matapouri ; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra ». (Isaïa 40:29). Ua parau atu te Fatu ia Paulo e, « To’u nei maitai atire ïa ta oe : ei te paruparu e taa maitai roa ai to’u puai ». (2 Korinetia 12:9). I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te tai‘o nei tatou e, « O oia o te rurutaina i raro a‘e i to’u nei mana ra e haapuaihia ïa oia, e e faatupu mai ïa i te hoturaa no te haamaitai e te paari ». (PH&PF 52:17 ; a hi‘o atoa 1 Nephi 17:3 ; 2 Nephi 3:13 ; PH&PF 1:28 ; 133:58–59).12

Te hoê o ta Satane faanahoraa manuïa roa a‘e i ni‘a i te mau taata ta’na i taviri i roto i te hara, o te muhumuhuraa ïa i roto i to ratou tariʻa e, e ere ratou i te mea ti‘amâ no te pure. E parau oia ia outou e, ua inoino roa te Metua i te Ao ra ia outou e no reira, eita roa’tu Oia e faaroo i ta outou pure. E haavare te reira, e te parau nei oia i te reira no te haavare ia tatou. E mana rahi to te hara. Mai te mea e, e hinaaro tatou ia tatara mai ia tatou mai roto mai i te reira, mai roto mai ihoa râ i te hara teimaha, titauhia ïa ia tatou ia farii i te hoê puai rahi a‘e i to tatou iho.

Aita e taata hinaaro rahi a‘e mai to outou Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia outou ia faaatea ê atu i te hara. A haere atu Ia’na ra. A ite i ta outou hara, a fa‘i i to outou haamâ e ta outou hapa, e i muri iho, a taparu Ia’na ia tauturu mai. E mana To’na no te tauturu ia outou ia upooti‘a.13

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e ti‘a ia tatou ia tuu atu i ta tatou mau hara i mua i te Fatu na roto i te tatarahaparaa haehaa e te otoraa. E taparu tatou Ia’na ia horo‘a mai i te mana no te upooti‘a i ni‘a i te reira. E mea papû te mau parau fafau. E haere mai Oia e tauturu ia tatou. E itehia mai ia tatou te mana no te taui i to tatou oraraa.14

6

Eiaha tatou e faaea i te ti‘aturi a imi ai tatou i te rave‘a ia riro mai te Mesia te huru.

Te ono e te hopea o te tumu parau ta’u e hinaaro e parau no ni‘a i te faanahoraa o te tatarahapa maori râ, a imi ai tatou i te rave‘a ia rahi noa’tu to tatou huru Atua, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai, eiaha e haaparuparu i te mana‘o e eiaha e faaea i te ti‘aturi. Te riroraa mai te Mesia te huru, o te hoê ïa ohipa no te oraraa taatoa, e pinepine roa te reira i te riro mai ei hoê tupuraa e te hoê tauiraa mărû, fatata eita e itehia. Te vai ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a te mau aamu faahiahia no te mau taata tei taui ta’ue noa te oraraa, i roto noa i te hoê taime poto, mai ia : Alama tamaiti, Paulo i ni‘a i te e‘a no Damaseko, Enosa i te pureraa oia e pô noa’tu, te arii Lamoni. Na teie mau huru hi‘oraa no te mana no te taui i te feia tei mau paari i roto i te hara e horo‘a mai i te ti‘aturiraa e, e nehenehe ta te Taraehara e faaora i te feia aita e ti‘aturiraa faahou.

Tera râ, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai a tau‘aparau ai tatou i ni‘a i teie mau hi‘oraa faahiahia. Noa’tu e, e mau hi‘oraa parau mau e te puai teie, e mea taa ê rii râ te reira i te ture mau. No te Paulo tata‘itahi, no te Enosa tata‘itahi, no te arii Lamoni tata‘itahi, te vai ra e rave rahi hanere e e rave rahi tauatini taata o te faariro i te faanahoraa o te tatarahapa ei faanahoraa ite-ore-hia e te mata taata. Te haafatata nei ratou i te Fatu i tera mahana e tera mahana, ma te iteraa ha‘iha‘i roa e, te patu nei ratou i te hoê oraraa e au i te Atua. Te ora nei ratou i te hoê oraraa mû no te maitai, no te taviniraa e no te fafauraa ia ratou iho. E au ratou mai te mau ati Lamana, ta te Fatu i parau e « i bapetizohia i te auahi e te Varua Maitai… aita râ ratou i ite i te reira. » (3 Nephi 9:20 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Eiaha tatou e faaea i te ti‘aturi. Ua riro te ti‘aturi ei tutau no te varua taata. Te hinaaro nei Satane ia faaru‘e tatou i te reira tutau. I reira e ti‘a ai ia’na ia faatupu i te mana‘o paruparu e te faaru‘eraa i te mau mea atoa. Eiaha râ tatou e faaea i te ti‘aturi. E oaoa te Fatu i te mau huru tautooraa atoa, noa’tu te ha‘iha‘i, i te mau mahana atoa, i reira hoʻi tatou e titau ai ia rahi atu to tatou riroraa mai Ia’na te huru. E hi‘o paha tatou e, e e‘a roa roa ta tatou e haere e tae atu ai i te maitai-roa-raa, tera râ, eiaha tatou e faaru‘e i te ti‘aturi.15

Ratou tei aufau i te hoo titauhia no te tatarahaparaa mau, e mea papû te parau fafau. E nehenehe outou ia mâ faahou mai. E nehenehe te taata hepohepo ia faateiteihia. E tahe mai te hau mărû o te faaoreraa hapa i roto i to outou oraraa.

E mea papû te mau parau a te Fatu na roto mai ia Isaïa : « E tena na, e faati‘atia na tatou i te parau, te na reira maira Iehova : ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa’tu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea » (Isaïa 1:18).

E i roto i teie tau tuuraa ua paraparau atoa mai te Fatu mai te reira atoa te maramarama, « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).16

Hōho’a
The resurrected Jesus Christ emerging from the Garden Tomb. Christ is portrayed stepping out of the tomb. He is depicted wearing white robes. Flowers are blooming near the entrance to the tomb.

« Ua niuhia te tatarahapa mau i ni‘a i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia. Aita e rave‘a ê atu. »

Maitai e, eita tatou e ora noa i roto i te mahana tei maʻiri. Te taata e ora noa i roto i te manaha tei maʻiri, aita ïa to ratou e ananahi papû. Te vai ra tera huru to tatou ia oto noa no te mau mea i pauhia tatou, no te mau faaotiraa ta tatou i rave e o ta tatou e mana‘o nei e, e mau faaotiraa tano ore paha. Te vai ra tera huru to tatou ia au ore i te huru o te mau mea e haati nei ia tatou, ma te feruri e, e maitai a‘e te reira mau mea ahiri tatou i rave i te tahi atu mau faaotiraa. E nehenehe ta tatou e apî na roto i te mau iteraa no te mahana i maʻiri. Tera râ, eiaha tatou e haamau‘a i to tatou taime i te haape‘ape‘a-noa-raa te mana‘o no te mau faaotiraa tei ravehia, no te mau hape tei ravehia. E ora na tatou i roto i te taime no teie mahana nei e i roto i te tau no ananahi.17

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, mai te mea e, e imi tatou i te mau rave‘a ia riro tatou ei mau melo no te Ekalesia a te Mesia—oia hoʻi, e mau melo mai te au i Ta’na faaohiparaa i teie parau, e mau melo tei tatarahapa e tei haere mai Ia’na ra—e haamana‘o ïa tatou i teie na parau tumu e ono. A tahi, te evanelia o te faanahonahoraa ïa a te Fatu no te oaoa, e ua faataahia te tatarahapa no te horo‘a mai i te oaoa ia tatou. A piti, ua niuhia te tatarahapa mau i ni‘a i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia. Aita e rave‘a ê atu. A toru, te tatarahapa mau, o te tauiraa ïa o te aau eiaha râ te taui-noa-raa i te peu. A maha, hoê tuhaa o teie tauiraa rahi o te aau, o te iteraa ïa i te oto e au i te Atua no ta tatou mau hara. O te auraa ïa no te parau e, te aau tatarahapa e te varua mărû. Te pae, ua ravaʻi te mau horo‘a a te Atua no te tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau hara e te mau paruparu atoa mai te mea e, e fariu atu tatou Ia’na ra no te ani i te tauturu. I te pae hopea, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e, eita te rahiraa o te tatarahapa e riro mai ei mau tauiraa maere e te faahiahia, e tupu hoê hoê noa râ te reira, ma te pautuutu e te tere tamau noa e tae roa’tu i te huru atua.

Mai te mea e, e faaitoito tatou ia tuu i teie mau parau tumu i roto i to tatou oraraa, e ia faaohipa i te reira i te mau mahana atoa, eita ïa tatou e riro noa ei mau melo tei tapa‘ohia i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia. I ni‘a i to tatou ti‘araa melo mau, te titau nei tatou i Ta’na parau fafau : « O to ta’u nei Ekalesia, e o te vai papû noa i roto i ta’u nei ekalesia ra e tae noa’tu i te hopea ra, o oia ïa o ta’u e faatumu i ni‘a i ta’u nei papa, e e ore roa ratou e noaa i te mau uputa o hade ra ». (PH&PF 10:69).

Te pure nei au ia roaa ia tatou paatoa taua parau fafau ra no tatou iho.18

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua parau te peresideni Benson e, no te tatarahapa papû mau, na mua roa, e ti‘a ia tatou ia ite e « te faanahoraa o te evanelia o te faanahoraa ïa o te oaoa » e «  e ore roa’tu hoʻi te parau ino e horo‘a mai i te oaoa » (tuhaa 1). I to outou mana‘o, no te aha e mea faufaa teie iteraa i roto i te faanahoraa no te tatarahapa ?

  • I roto i ta tatou tautooraa no te tatarahapa, no te aha aita e nava‘i te taui noa i te peu ? (A hi‘o i te tuhaa 2). I to outou mana‘o, no te aha i titauhia ai ia tatou ia hi‘o i ni‘a ia Iesu Mesia no te faatupu i te tatarahapa mau ?

  • E mea nahea to outou iteraa i te « hoê tauiraa rahi o te aau », mai tei faataahia i roto i te tuhaa 3 ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu ia vetahi ê ia ite i teie tauiraa ?

  • E mea nahea te « oto e au i te Atua » i taa ê ai i te huru tatarahapa ta te tahi mau taata e farii nei a rave ai ratou i te hoê ohipa hape ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea te hoê metua e aore râ, te hoê episekopo e faaohipa i te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 4 no te tauturu i te hoê taata e titau ra ia tatarahapa ?

  • A hi‘opo‘a faahou ai outou i te tuhaa 5, eaha te mau haapiiraa tei riro ei mau haapiiraa tamahanahana mau ? No te aha teie mau haapiiraa i riro ai ei mau haapiiraa tamahanahana no outou ?

  • No te faaʻite-papû-raa i te mana o te Taraehara o te Faaora, ua parau te peresideni Benson e, « Eiaha tatou e faaea i te ti‘aturi » (tuhaa 6). A hi‘o faahou ai outou i te tuhaa 6, eaha te mau parau mau no ni‘a i te Taraehara ta outou e ite ra o tei horo‘a mai i te ti‘aturiraa i roto ia outou ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Luka 15:11–32 ; Mosia 4:10–12 ; 26:30–31 ; Alama 34:17–18 ; 3 Nephi 27:19–20 ; PH&PF 18:10–16 ; 19:15–19

Tauturu haapiiraa

To outou hinaaro matamua o te tautururaa ïa ia vetahi ê ia haapii i te evanelia, eiaha na roto i te hoê hohoraraa faaahaaha. Te auraa o te reira, o te horo‘araa ïa te rave‘a i te mau piahi ia haapii i te tahi e te tahi ». (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 64).

Te mau nota

  1. « Cleansing the Inner Vessel », Ensign, Me 1986, 4.

  2. I roto i te Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 184.

  3. « The Law of Chastity », New Era, Tenuare 1988, 6.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1955, 47.

  5. « Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 4.

  6. « A Mighty Change of Heart », Ensign, Atopa 1989, 2.

  7. « A Mighty Change of Heart », 2.

  8. « A Mighty Change of Heart », 2, 4.

  9. « Born of God », 2, 4.

  10. « A Mighty Change of Heart », 4.

  11. « A Mighty Change of Heart », 4.

  12. « A Mighty Change of Heart », 4–5.

  13. « The Law of Chastity », 7.

  14. « A Mighty Change of Heart », 5.

  15. « A Mighty Change of Heart », 5.

  16. « The Law of Chastity », 7.

  17. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 387.

  18. « A Mighty Change of Heart », 5.