Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14: Na te Atua i faataa i te faaipoiporaa e te utuafare


Pene 14

Na te Atua i faataa i te faaipoiporaa e te utuafare

« Te utuafare te hoê o te mau pare rahi a‘e a te Atua no te aro i te mau ino o to tatou nei anotau. A tauturu i to outou utuafare ia vai puai noa e ia haafatata atu e ia ti‘amâ i te mau haamaitairaa a to tatou Metua i te Ao ra ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Mai te omuaraa o to raua faaipoiporaa, ua faariro Ezra e o Flora Benson i to raua fare e te utuafare ei ohipa faufaa rahi matamua na raua. I te apîraa ta raua mau tamarii, ua haamata raua i te faaʻite papû e, ua hinaaro raua i to raua utuafare « eiaha ia vai te parahiraa taata ore i ni‘a iho » i roto i te oraraa a muri atu.1 Ua haapapû atoa te peresideni Benson i teie parau poro‘i i roto i ta’na taviniraa ei ti‘a faatere no te Ekalesia. Ua parau oia e :

« Ua opua te Atua ia riro te utuafare ei mea mure ore. Ma to’u aau atoa, te faaʻite papû nei au i te parau-ti‘a o taua parau ra. Ia haamaitai mai Oia ia tatou no te haapaari i to tatou mau nohoraa e i te oraraa o te melo tata‘itahi o te utuafare ia ti‘a hoʻi ia tatou i te taime mau ra ia faaho‘i i te parau faaʻite i to tatou Metua i te Ao ra i roto i To’na nohoraa tiretiera e, tei ô nei tatou paatoa te metua tane, te metua vahine, te tuahine, te taea‘e, te mau taata atoa tei herehia. Ua î te mau parahiraa atoa. Ua ho‘i paatoa mai tatou i te fare ».2

No te peresideni e te tuahine Benson, te ohipa no te haapaariraa i to raua utuafare, ua haamata ïa na roto i te aupururaa i to raua faaipoiporaa. Tei roto ia raua te here, te pûpûraa ia raua iho, te vai auraro maitai e te vai parau-ti‘a. Noa’tu e, aita raua e tatama‘i, e mea pinepine raua i te aparau ma te parau afaro.3 Ua faaʻite raua i te ti‘aturi hope te tahi i te tahi, o ta raua i feruri e, o te hoê ïa o te mau puai rahi o to raua faaipoiporaa. « Aita, aita roa’tu to’u e mana‘o tapitapi no ni‘a i te parau-ti‘a o Flora », te parau ïa a te peresideni Benson.4

Ua paturu e ua faaitoito te peresideni e te tuahine Benson te tahi i te tahi. « Ua rahi a‘e te ite o Flora no ni‘a ia’u e to’u puai i te tahi atu taata i roto i to’u oraraa. Ua riro to’na faaroo e to’na patururaa ei haamaitairaa rahi », te na reira ra te peresideni Benson.5 E mea pinepine te tuahine Benson i te tamarô i to’na roimata e i te tamărû ia’na i te mau taime e tupu mai te mana‘o paruparu i roto ia’na i mua i ta’na mau hopoi‘a.6 Ua imi oia i te tauturu a te Fatu no te paturu ia’na, e ua apiti oia i te mau tamarii ia na reira atoa. « E rave rahi te pure e te haapaeraa maa no papa », te na reira ra te tamahine Barbara.7

Hōho’a
President Ezra Taft Benson with Sister Flora Smith Amussen Benson

Ua faaʻite tamau noa te peresideni e te tuahine Benson i te auraro maitai e te parau-ti‘a, te tahi i te tahi.

Ua haapii te peresideni e te tuahine Benson i ta raua mau tamarii i te faufaa o te mau autaatiraa utuafare mure ore ma te patuhia i ni‘a i te niu paari o to raua faaipoiporaa. « Ua tuu mai to matou na metua i te mau mana‘o hohonu no te auraro maitai e te here i rotopu ia matou, te mau tamarii », te parau ïa a te tamaiti ra o Mark. « Aita vau e mana‘o nei e, e tupu noa mai taua huru auraa ra i roto i te hoê utuafare, e faaitoitohia râ te reira e e tura‘ihia na te metua vahine e te metua tane mana‘ona‘o e te here ».8

Te faito o te peu ta te utuafare Benson i titau, e tae noa’tu i te ti‘araa matamua ta ratou i faataa no te utuafare, ua faatumuhia ïa i roto i te evanelia. Ua rohi raua no te faatupu i te hoê nohoraa tei reira te here te vairaa i mua roa, tei reira te tamarii i te haapiiraa e te tupuraa i te rahi, e tei reira ratou te arearearaa. Ua hinaaro te utuafare Benson ia riro to ratou nohoraa ei vahi mo‘a i roto i te ao nei. « Aita matou e parau nei e, aita matou i farerei i te fifi », te parau ïa a te tamaiti ra o Reed. « Aita matou i hoê noa i te mau taime atoa. Aita matou i rave i ta matou ohipa i te mau taime atoa. Ua tamatamata matou i te faaoroma‘iraa o mama e tae roa’tu i te hopea i te tahi taime. Tera râ, i roto i teie mau mea atoa, ua itehia te huru tahoêraa utuafare, ta matou i tamata noa na i te haaputuputu ».9 Ua haapapû mai te tuahine Benson e : « Aita e taata maitai hope roa. I roto i to matou utuafare aita matou e titau ia faarahi i te hapehape o te tahi e te tahi, e faaitoito râ i te tahi e te tahi ia haamaitai atu â ».10

E mea apî noa â te mau tamarii Benson i te taime a piihia ai to ratou metua tane ia tavini i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e ua haape‘ape‘a oia no to’na mau taime ratereraa, o te riro hoʻi i te haavaravara i to’na taime i piha‘i iho ia ratou. Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu : « No te rahi o te ratereraa no te ohipa a te Ekalesia, e faaatea rahi atu te reira ia’u i to’u utuafare … Te ti‘aturi papû nei au e, e haapa‘o maite au i to’u utuafare, e tape‘a maite au ia ratou i piha‘i iho i te Ekalesia, ma te faaoti i ta’u mau hopoi‘a i roto i to’u ti‘araa ei hui mana faatere rahi. Ua ite au e, eita te reira e riro i te ohipa ohie ».11

No to’na ite e, e ere i te mea ohie, na te reira i faaûru i te peresideni Benson ia faaitoito ia vai noa oia i piha‘i iho i to’na utuafare. Te parau ra oia e, « te tahi o te mau mana‘o e te mau iteraa nehenehe roa e te oaoa rahi o te varua i roto i [to’u] oraraa, tei roto ïa i te mau taamuraa utuafare e te nohoraa ».12

I te matahiti 1957, ei faaterehau no te ohipa faaapu no te mau Hau Amui no Marite, ua haere te peresideni Benson i te hoê tere maha hepetoma na te ao atoa nei no te faatupu i te mau rave‘a tapihooraa. Ua apee atoa’tu te tuahine Benson e na tamahine o Beverly e o Bonnie ia’na. Ua tere ratou i roto 12 fenua, e ua farerei i reira i te mau ti‘a faatere no te hau e ua mata‘ita‘i i te mau vahi faufaa i te pae hiro‘a tumu, te mau nohoraa no te mau taata i faaru‘e i to ratou mau fenua, e i te mau vahi faaapuraa. Ua feruri te peresideni Benson e, ua manuïa maitai te tere i te mea e, ua maraa te mau rave‘a tapihooraa e ua maitai atoa te parau no te Ekalesia. I to ratou ho‘iraa mai, te tiaʻi noa ra te tamahine ra o Beth i te tauraa manureva. I to’na iteraa’tu i to’na na metua, ua haamata oia i te horo atu ia raua ra ma te ta‘i. Ua faatoro maira to’na metua tane i te rima e ua haru ia’na no te apa ia’na. Ua na ô oia e, « I te mau mea maere atoa o te ao nei [ta matou i ite], ua riro taua taime ra ei taime maitai roa a‘e o te tere ».13

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i teie tau e a muri noa’tu

Te faariro nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te utuafare ei faanahoraa faufaa roa a‘e no te tau e no te tau a muri atu. Te haapii nei te Ekalesia e, e ti‘a i te mau mea atoa ia faatumuhia i roto e ati a‘e te utuafare. Te haapapû nei te Ekalesia e, te parururaa i te oraraa utuafare no te tau e no te tau a muri atu, o te ohipa matamua ïa i mua i te tahi atu mau huru mea atoa.14

Aita hoê ohipa ê atu e nehenehe e mono maitai i te utuafare. Hoê â maoro to’na niu e to te ao nei. Na te Atua i faataa i ta’na ohipa.15

Aore e fenua e ti‘a i ni‘a a‘e i to’na mau utuafare. E ore roa teie Ekalesia e ti‘a i ni‘a a‘e i to’na mau utuafare. Aita tatou te taata e hau atu i te maitai i to tatou nohoraa e to tatou mau utuafare … Te utuafare maitai, o te niu papa ïa, te tihi rahi o te marama taata. E ti‘a ia paruruhia te reira. E ti‘a ia haapuaihia te reira.16

Te ui mai nei te tahi mau taata ia’u i roto i to’u ti‘araa taata faatere no te Ekalesia, no te aha tatou e haafaufaa rahi ai i te nohoraa e te utuafare, inaha hoʻi, te vai ra te mau fifi rahi atu ati a‘e ia tatou ? Teie te pahonoraa, oia mau, taua mau fifi rahi atu, e anapanaparaa noa ïa o te mau fifi o te taata e o te utuafare.17

Ua faataa-atea-hia te faaipoiporaa e te utuafare na te Atua. Ia au i to’na auraa mure ore, te faaoraraa, e ohipa utuafare ïa. Ua horo‘a te Atua i te mau metua i te hopoi‘a ia tiaau i te faaamuraa i to ratou utuafare. O te hoê ïa hopoi‘a mo‘a roa.18

2

I roto i te mau faaipoiporaa oaoa, e here e e tavini te tane e te vahine i te Atua e i te tahi e te tahi.

Te faaipoiporaa, te nohoraa e te utuafare, e ere ïa i te hoê faanahoraa sotiare noa. No te ra‘i mai te reira, e ere i ta te taata. Ua faataa atea te Atua i te faaipoiporaa mai te omuaraa mai â. I roto i te parau no taua faaipoiporaa matamua ra i papa‘ihia i roto i te Genese, ua horo‘a te Fatu e maha parau faufaa roa : a tahi, e ere i te mea maitai ia parahi noa te tane oia ana‘e ra ; a piti, ua hamanihia te vahine ei tauturu au no te tane ; a toru, e riro raua ei hoê ; e te maha, e faaru‘e hoʻi te taata i te metua tane e te metua vahine a ati atu ai i ta’na vahine. (A hi‘o Genese 2:18, 24).

I muri a‘era, no te haapapû faahou i te faahitiraa parau tei mua mai, na ô maira te Fatu e : « E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu » (Mataio 19:6). Ua parau atoa mai oia e, « E here oe i ta oe vahine faaipoipo mai to aau atoa, e e haapa‘o hoʻi ia’na e eiaha ei vahine ê atu » (PH&PF 42:22).19

Te parau mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e : « Haamata ihora Adamu i te faaapu i te fenua… mai ta te Fatu i faaue ia’na ra. E ua rave atoa o Eva, ta’na vahine, i te ohipa i piha‘i iho ia’na ra … E haamata ihora raua ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua … E ua ti‘aoro atura Adamu raua o Eva, ta’na vahine, i te i‘oa o te Fatu … E ua haamaitai Adamu e Eva i te i‘oa o te Atua, e ua faaʻite raua i te mau mea atoa i ta raua mau tamarii tamaroa e ta raua mau tamarii tamahine … E aore a‘era Adamu e Eva, ta’na vahine, i faaea i te ti‘aoro atu i te Atua ». (Mose 5:1–2, 4, 12, 16).

Na roto i teie papa‘iraa faaûruhia, te ite nei tatou e, ua horo‘a mai Adamu e Eva ia tatou i te hoê hi‘oraa ti‘a mau no te hoê fafauraa o te faaipoiporaa. Ua rave amui raua i te ohipa ; ua fanau amui raua i te tamarii ; ua pure amui raua ; e ua haapii raua i ta raua mau tamarii i te evanelia—rave amui. Teie te hoho‘a ta te Atua e hinaaro nei i te mau tane e te mau vahine parau-ti‘a atoa ia pee.20

Ia faarirohia te faaipoiporaa ei fafauraa mo‘a i mua i te Atua. E hopoi‘a ta te taata faaipoipohia eiaha i te tahi e te tahi noa, i te Atua atoa râ. Ua fafau mai Oia i te mau haamaitairaa i te feia e faatura i taua fafauraa ra.

E mea faufaa rahi te haapa‘o i te mau parau tapu o te faaipoiporaa no te here, te ti‘aturi e te hau. Faahapa etaeta te Fatu i te faaturi… 

Ia riro te mau-maite-raa e te haavîraa ia’na iho ei na ture arata‘i i roto i te autaatiraa o te faaipoiporaa. E haapii te feia faaipoipo ia haavî i to ratou arero e to ratou mau hiaai.

Na te pure i roto i te utuafare e te pure i piha‘i iho i te tahi e tahi e haapuai i te taamuraa o na taata faaipoipo. E amui mărû noa te mau mana‘o, te mau hinaaro e te mau feruriraa i roto hoê noa iho mana‘o e tae roa’tu i te taime e hoê ta orua opuaraa e ta orua titauraa.

A ti‘aturi i te Fatu, te mau haapiiraa a te mau peropheta e te mau papa‘iraa mo‘a no te arata‘i e no te tauturu, i te mau taime ihoa râ e tupu mai te umeumeraa e te fifi.

E tae mai te tupuraa pae varua na roto i te faatîtîʻaifaro-amui-raa i te mau fifi—eiaha râ na roto i te horo-ê-raa i te reira. Ua riro te haafaufaaraa rahi roa ino o te taata hoê i teie mahana ei tumu no te auraa ia’na iho e no te faataa-ê-raa. Te riroraa na taata e piti « ei hoê » o te reira noa â ïa te ture a te Fatu. (A hi‘o Genese 2:24).

Te parau omo‘e no te hoê faaipoiporaa oaoa, o te taviniraa ïa i te Atua e i te tahi e te tahi. Te fâ o te faaipoiporaa, o te tahoêraa ïa e te hoêraa, e tae noa’tu te tupu-rahi-raa o te taata iho. Te vahi huru ê, oia hoʻi, rahi noa’tu to tatou taviniraa i te tahi e te tahi, rahi noa’toa’tu to tatou tupuraa i te pae varua e te mana‘o pihaa.21

Hōho’a
Polynesian couple on a couch with a photo album.

« Te here ta tatou e ite i ô nei… o te mea mau ïa e taamu i te mau utuafare no te tau e no te tau a muri atu ».

E mea nehenehe roa’tu e te tano maitai hoʻi te a‘o a te aposetolo Paulo. Ua na ô ohie mai oia, « E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia » (Ephesia 5:25).

I roto i te heheuraa no te mau mahana hopea nei, ua parau faahou mai te Fatu no ni‘a i teie titauraa. Na ô maira Oia, « E here oe i ta oe vahine faaipoipo mai to aau atoa, e e haapa‘o hoʻi ia’na e eiaha ei vahine ê atu » (PH&PF 42:22). I to’u iteraa, hoê noa iho ohipa ê atu i roto i te mau papa‘iraa atoa i faauehia mai ia tatou ia here ma to tatou aau atoa, oia hoʻi, o te Atua Iho. A feruri na i te auraa o te reira !

E nehenehe teie huru here e faaʻitehia i ta outou vahine na roto i te mau rave‘a rau. A tahi e te mea faufaa roa a‘e, aore roa hoê mea ê atu e na ni‘a a‘e i ta outou vahine maori râ te Atua Iho—e ere te ohipa, e ere te faaoaoaraa, e ere te mau mea au-roa-hia. O ta outou vahine to outou tauturu faufaa rahi e te mure ore—to outou apiti.

Eaha te auraa o te parau e here i te hoê taata ma to outou aau atoa ? Te auraa ra, e here ma to outou mau mana‘o pihaa atoa e ma to outou haapa‘o atoa. Oia mau, mai te mea e, e here outou i ta outou vahine ma to outou aau atoa, eita outou e nehenehe e haafaufaa ore ia’na, e faaino ia’na, e imi i te hape no’na, e aore râ, e hamani ino ia’na na roto i te parau, te tau‘a ore, e aore râ, te tahi mau raveraa.

Eaha te auraa no te parau ra « e ati atu ia’na » ? Te auraa ra, e faaea noa i piha‘i iho ia’na, e auraro maitai e e haapa‘o maitai ia’na, e paraparau ia’na, e e faaʻite i to outou here ia’na.22

Te tane e te vahine faaipoipo tei here te tahi e te tahi, e ite ïa raua e, e tuea te parau no te here e no te auraro maitai. Na teie here e horo‘a mai i te hoê huru maitai no te tupuraa o te mana‘o pihaa o te mau tamarii. Ia riro te oraraa utuafare ei taime no te oaoa e te poupou o ta te mau tamarii e nehenehe e hi‘o faahou atu i muri ma te oaoa i te mau haamana‘oraa e te mau taatiraa.23

3

E faahotu te mau utuafare puai i te here, te faatura e te patururaa i te melo tata‘itahi o te utuafare.

A haapuai ana‘e tatou i te utuafare. E nehenehe te mau pure utuafare e o te taata iho, i te po‘ipo‘i e i te pô, e ani manihini i te mau haamaitairaa a te Fatu i ni‘a i to tatou utuafare. E riro te taime tamaaraa ei taime maitai roa no te hi‘o faahou i te mau ohipa o te reira mahana, eiaha râ no te faaamu noa i te tino, no te faaamu atoa râ i te varua, ma te horo‘a i te melo o te utuafare, te taata to’na taime, ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, te Buka a Moromona ihoa râ. E riro te taime pô ei taime faahiahia roa no te metua tane ohipa ia haere i te hiti ro‘i o ta’na mau tamarii tata‘itahi, no te paraparau ia ratou, no te pahono i ta ratou mau uiraa, e no te parau ia ratou e ua here-roa-hia ratou.24

O te utuafare te hoê o te mau pare rahi roa a‘e a te Atua i mua i te mau ino o to tatou anotau. A tauturu i to outou utuafare ia vai paari noa e ia vai fatata e ia vai ti‘amâ no te mau haamaitairaa a to outou Metua i te Ao ra. Mai te mea e, e na reira outou, e farii outou i te faaroo e i te puai o te haamaitai i to outou oraraa e a muri noa’tu.25

Hoê ohipa faufaa roa ta te Fatu e titau nei ia tatou tata‘itahi maori râ, te faatupuraa i te hoê utuafare i reira hoʻi e vai ai te hoê faaûruraa oaoa e te ti‘a no te maitai. I roto i te mau matahiti i muri nei, te moni rahi o te tauihaa fare e aore râ, te rahiraa piha hopuraa pape, eita ïa e tau‘a-rahi-faahou-hia, te mea faufaa roa râ, o te iteraa ïa ta tatou mau tamarii e, ua herehia e ua farii-maitai-hia anei ratou i roto i te utuafare. E mea faufaa roa ia ite e, te vai ra anei te oaoa e te reo ataata, e aore râ, te tama‘i e te reo faaino.26

I roto i te mau utuafare manuïa te vai ra te here e te faatura i te melo tata‘itahi o te utuafare. E ite te mau melo o te utuafare e, ua herehia e ua mauruuruhia ratou. E ite te mau tamarii e, ua here to ratou na metua ia ratou. Na roto i te reira, e tupu te hau e te papû i roto ia ratou.

E faatupu te mau utuafare puai i te aparauraa maitai. E paraparau ratou i to ratou mau fifi, e hamani amui ratou i te mau faanahoraa, e rave amui ratou no te tauturu i te mau opuaraa. E faatupuhia e e faaohipahia te pô utuafare e te apooraa utuafare ei raveʻa maitai no te reira.

I roto i te mau utuafare puai, e vai fatata noa te metua tane e te metua vahine i piha‘i iho i ta raua mau tamarii. E paraparau ratou. No te tahi mau metua tane, e rave roa ratou mai te hoê uiuiraa te huru e te tamarii tata‘itahi, no te tahi pae, e paraparauraa ohie noa ïa, e te vai ra, te hi‘o nei i te rave‘a no te rave tamau i te tahi taime, o ratou ana‘e te tamarii tata‘itahi.

E fifi e e titauraa to te mau utuafare atoa. Tera râ, e tamata te mau utuafare manuïa i te haa amui no te imi i te mau rave‘a, eiaha râ te faainoraa e te mârôraa. E pure ratou no te tahi e te tahi, e aparau ratou e e horo‘a i te faaitoitoraa. I te tahi taime e haapae amui teie mau utuafare i te maa no te paturu i te hoê o te mau melo o te utuafare.

E paturu te mau utuafare puai ia ratou, te tahi i te tahi.27

4

Ua riro te utuafare ei vahi maitai no te mau tamarii no te haapii i te mau parau tumu e i te mau ture o te evanelia.

O te utuafare te vahi maitai roa a‘e no te haapii i te mau faufaa mure ore i te mau melo o te utuafare. I te vahi e mea paari te oraraa utuafare e ua niuhia hoʻi i ni‘a iho i te mau parau tumu e te mau ture o te evanelia a Iesu Mesia… eita te mau fifi e tupu ohie noa mai.28

Ua itehia i te mau metua manuïa e, e ere i te mea ohie ia faaamu i te mau tamarii i roto i te hoê ao tei î i te ino. No reira, e rave ratou i te mau rave‘a papû no te horo‘a i te faaûruraa maitai roa a‘e. E haapiihia te mau ture no te pae morare. E horo‘ahia e e tai‘ohia te mau buka maitai. E hi‘opo‘ahia te mata‘ita‘iraa afata teata. E horo‘ahia te mau pehe maitai e te faateitei. Te vahi faufaa roa’tu, e tai‘ohia e e tau‘aparauhia te mau papa‘iraa mo‘a ei rave‘a no te tauturu i te tupuraa pae varua.

I roto i te mau utuafare manuïa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te haapii nei te mau metua i ta ratou mau tamarii ia ite i te parau no te faaroo i te Atua, te tatarahapa, te bapetizoraa, e te horo‘a o te Varua Maitai. (Hi‘o PH&PF 68:25).

Ua riro te pure utuafare ei peu matarohia i roto i teie mau utuafare. Ua riro te pure ei rave‘a no te faaʻite i te mauruuru no te mau haamaitairaa, e no te faaʻite ma te haehaa i to tatou taupiriraa i te Atua Manahope no te puai, te ora e te patururaa.

E parau paari e te ti‘a hoʻi te parau e, te mau utuafare e tuturi amui, e ti‘a papû ïa i mua i te Fatu !29

E hinaaro te mau tamarii ia ite e, o vai ratou ia au i te auraa mure ore o to ratou hiro‘a. E hinaaro ratou ia ite e, e Metua mure ore i te Ao ra to ratou, o ta ratou hoʻi e nehenehe e turu‘i i ni‘a iho, o ta ratou e nehenehe e pure atu, e o ta ratou e nehenehe e faarii mai i te arata‘iraa. Titauhia ia ratou ia ite e, no hea mai ratou, ia ite hoʻi ratou i te auraa e te tumu o to ratou oraraa.

E ti‘a ia haapiihia te mau tamarii ia pure, ia turu’i i ni‘a i te Fatu no te arata‘iraa, e ia faaʻite i te tapa‘o mauruuru no to ratou mau haamaitairaa. Te haamana‘o nei au i to’u tuturiraa i te hiti ro‘i o ta’u mau tamarii na‘ina‘i, e te tautururaa ia ratou i roto i ta ratou mau pure.

E ti‘a ia haapii i te mau tamarii ia faataa i te maitai e te ino. E nehenehe ta ratou e e ti‘a hoʻi ia ratou ia haapii i te mau faaueraa a te Atua. E ti‘a ia haapii ia ratou e, e mea ino te eiâ, te haavare, e aore râ, te nounou i ta vetahi ê.

E ti‘a ia haapii i te mau tamarii ia rave i te ohipa i roto i te utuafare. E haapii ratou i reira, e na te ohipa parau-ti‘a e faahotu i te ti‘amâ e te faatura ia’na iho. E ti‘a ia ratou ia haapii i te oaoa o te ohipa, te oaoa o te rave-maitai-raa i te hoê ohipa.

Ia riro te taime faaoaoaraa o te mau tamarii ei taime maitai na roto i te raveraa i te mau ohipa mâ e te faufaa.30

No te haapuai e no te paruru i te utuafare, te haamau nei te faanahoraa pô utuafare a te Ekalesia, oia hoʻi, hoê pô i te hepetoma tata‘itahi tei faataahia na te mau metua tane e te mau metua vahine no te haaputuputu i ta raua mau tamaiti e ta raua mau tamahine i piha‘i iho ia raua i roto i te utuafare.31

E haapiihia te mau parau tumu o te evanelia na roto i te mau pô utuafare maitai, i reira hoʻi te feia apî e faaitoitohia ai ia ore ratou ia măta‘u i to ratou ananahi. E ravehia te reira haapiiraa na roto i te faaroo, te iteraa papû e te mana‘o anaanatae.32

Te faanahonahoraa i to outou utuafare, o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa a te Atua. Na te reira e hopoi mai i te au maite e te here … O te pureraa utuafare ïa i te mau mahana atoa. O te haapiiraa ïa i to outou utuafare ia maramarama i te evanelia a Iesu Mesia. O te haapa‘oraa ïa te melo tata‘itahi o te utuafare i te mau faaueraa a te Atua. O te… riroraa ïa ei mea ti‘amâ no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero, te fariiraa te mau melo paatoa o te utuafare i te mau oro‘a o te faateiteiraa, e te taatiraahia to outou utuafare e a muri noa’tu. O te faati‘amâraa ïa i te mau tarahu rarahi, e te aufauraa te mau melo o te utuafare i te tuhaa ahuru ti‘a e te mau ô.33

5

Ua heheu mai te Atua e, e nehenehe i te utuafare ia vai noa i ô mai i te menema.

Te here ta tatou e ite i ô nei, e ere ïa i te hoê ata pee noa, o te mea mau ïa e taamu i te mau utuafare no te tau e no te tau a muri atu ».34

Na roto ia Iosepha Semita to te Atua o te ra‘i ra heheuraa mai i te parau mau e, e nehenehe i te utuafare ia vai noa i ô mai i te menema—to tatou auraa, te mau taamuraa e te here i te tahi e te tahi, e nehenehe ïa e vai e a muri noa’tu.35

Aore e faatusiaraa hau roa i te rahi no te farii i te mau haamaitairaa o te hoê faaipoiporaa mure ore. No te rahiraa o tatou, e mea ohie roa ia haere i te hiero, peneia‘e, no te ohie o te reira, aita atura tatou e tau’a rahi nei i te reira haamaitairaa. Mai te au i te tahi atu mau ohipa no te haapa‘o-maitai-raa i roto i te oraraa evanelia, te faaipoiporaa ia au i te raveraa a te Fatu, o te hinaaroraa ïa e haapae ia outou i te mau peu ti‘a ore—te mau mea o te ao nei—e te hinaaro tuutuu ore ia haapa‘o i te hinaaro o to tatou Metua. Na roto i teie ohipa faaroo, te faaʻite nei ïa tatou i to tatou here i te Atua e to tatou faatura i te huaai e fanau mai. No te mea, ua riro to tatou utuafare ei pû rahi roa a‘e no te oaoa i roto i teie nei oraraa, o te reira atoa paha ïa te riro atu i roto i te ao mure ore.36

Te fare e te utuafare. Auê te nehenehe o te mau haamana‘oraa e tupu nei i roto i to tatou ouma na roto noa i te faarooraa i teie mau ta‘o iti marû ! Te hinaaro nei au na roto i te pure, e ma to’u aau atoa, ia ite outou i te oaoa e te mauruuru faito ore no te hanahana o te ti‘araa metua. Eita outou e farii i te hoê o te mau oaoaraa rahi o teie nei oraraa e o te oraraa a muri a‘e, mai te mea e, e haapae outou, ma to outou iho hinaaro, i te mau hopoi‘a o te ti‘araa metua e te paturaa i te hoê utuafare. Mai tei heheuhia mai na roto i te peropheta Iosepha Semita, te parau hanahana no te fare e no te auraa utuafare, o te reira ïa te vairaa mau e te matamua roa no to tatou oaoa i ô nei e a muri atu.37

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua haapii mai te peresideni Benson e, « Ia au i to’na auraa mure ore, te faaoraraa, e ohipa utuafare ïa » (tuhaa 1). Eaha te auraa o teie parau no outou ? Eaha ta te mau melo o te utuafare e nehenehe e rave no te faaoraraa te tahi e te tahi ?

  • A tuatapapa ai outou i te a‘oraa a te peresideni Benson i roto i te tuhaa 2, a feruri na e mea nahea te reira mau mea taatoa i te tuʻati i ni‘a i te mea ta’na i parau e, « te parau omo‘e no te hoê faaipoiporaa oaoa ». I to outou mana‘oraa no te aha teie « parau omo‘e » e faatupu mai ai i te oaoa ?

  • I roto i te tuhaa 3, a feruri i te mau mea ta te peresideni Benson i parau no ni‘a i te mau raveraa a te mau utuafare manuïa. Nahea teie mau raveraa i te haapuai i te mau utuafare ? A feruri maite i te ohipa ta outou e nehenehe e rave no te haapa‘o i teie parau aʻo.

  • I to outou mana‘o, no te aha te utuafare i riro ai ei « vahi maitai roa a‘e no te haapii i te mau faufaa mure ore » ? (A hi‘o i te tuhaa 4, a haamana‘o i te a‘oraa taa ê a te peresideni Benson no ni‘a i te ohipa haapiiraa i roto i te utuafare). Afea to outou iteraa i te mau melo o te utuafare i te tautururaa i te tahi e te tahi ia haapii i te mau parau tumu o te evanelia ?

  • Ua faaʻite papû te peresideni Benson e, e nehenehe te utuafare « ia vai noa i ô mai i te menema » (tuhaa 5). Eaha to outou mau mana‘o e te mau feruriraa a feruri ai outou i teie parau mau ? Eaha te tahi mau « haamana‘oraa nehenehe » e tae mai ia faahiti-ana‘e-hia te parau no te fare e te utuafare ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Salamo 127:3–5 ; 1 Korinetia 11:11 ; 3 Nephi 18:21 ; PH&PF 49:15 ; 132:18–19 ; hi‘o atoa « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 2010, 129

Tauturu haapiiraa

« E manuïa roa’tu â ta oe tai‘oraa i te evanelia ia haapiihia oe e te Varua Maitai. A haamata i ta oe tai‘oraa evanelia na roto i te pure ia tauturuhia oe e te Varua Maitai » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 20).

Te mau nota

  1. I roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 363.

  2. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 493.

  3. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 126.

  4. I roto Derin Head Rodriguez, « Flora Amussen Benson : Handmaiden of the Lord, Helpmeet of a Prophet, Mother in Zion », Ensign, Mati 1987, 20.

  5. I roto « Flora Amussen Benson : Handmaiden of the Lord, Helpmeet of a Prophet, Mother in Zion », 14.

  6. Hi‘o Ezra Taft Benson : A Biography, 179.

  7. Barbara Benson Walker, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 179.

  8. Mark Amussen Benson, i roto « Flora Amussen Benson : Handmaiden of the Lord, Helpmeet of a Prophet, Mother in Zion », 20.

  9. Reed Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 140.

  10. Flora Amussen Benson, i roto Ezra Taft Benson : A Biography, 133.

  11. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 178.

  12. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 126.

  13. I roto Ezra Taft Benson : A Biography, 327.

  14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 489.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 198.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1953, 122.

  17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 521.

  18. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », Ensign, Novema 1982, 59.

  19. The Teachings of Ezra Taft Benson, 534.

  20. The Teachings of Ezra Taft Benson, 534.

  21. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », 59, 60.

  22. Sermons and Writings of President Ezra Taft Benson (2003), 209–10.

  23. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », 59.

  24. The Teachings of Ezra Taft Benson, 491.

  25. « To the ‘Youth of the Noble Birthright,’ » Ensign, Me 1986, 43.

  26. « Great Things Required of Their Fathers », Ensign, Me 1981, 34.

  27. « Counsel to the Saints », Ensign, Me 1984, 6.

  28. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », 59.

  29. « Counsel to the Saints », 6–7.

  30. « Fundamentals of Enduring Family Relationships », 60.

  31. The Teachings of Ezra Taft Benson, 528.

  32. « May the Kingdom of God Go Forth », Ensign, Me 1978, 33.

  33. « Great Things Required of Their Fathers », 36.

  34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 492.

  35. The Teachings of Ezra Taft Benson, 490.

  36. « This Is a Day of Sacrifice », Ensign, Me 1979, 33–34.

  37. The Teachings of Ezra Taft Benson, 491–92.