Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4: Te oraraa ma te oaoa i roto i te mau taime ahoaho


Pene 4

Te oraraa ma te oaoa i roto i te mau taime ahoaho

« Te oaoa i ô nei e i teie nei, o te farii-rahi-raa ïa ma te here e te oaoa, i te hinaaro o te Atua no tatou—e te raveraa i te reira na roto i te mau rave‘a atoa e te mau ohipa atoa, tei rahi e tei iti ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Te hoê o te mau faaueraa ohipa a te peresideni Ezra Taft Benson ei aposetolo maori râ te tautururaa i te Feia Mo‘a i Europa i muri a‘e i te Tama‘i II o te ao nei. A ratere ai oia i te fenua Helemani, ua farerei oia i te mau taata faaroo o tei nehenehe e ti‘a i ni‘a a‘e i te mau haamouraa ati a‘e ia ratou. Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu :

« I teie mahana ua ite au i te haamouraa ino roa a‘e aita â vau i ite a‘enei … A tere ai au na ni‘a i te mau purumu [no Berlin] e a hahaere ai au na roto i te tahi mau aroa eita te pereoo e tae, ua… ite au i te mau vahine pohe po‘ia e aufau ra i te moni rahi no te mau paa umara putete … Ua ite au i te mau tane e te mau vahine ruau e ta ratou mau to‘i na‘ina‘i te ô ra i piha‘i iho i te mau tumu raau e te mau aa pohe no te imi i te mori arahu, e i muri iho, faauta atu ai i te reira i ni‘a iho i te hoê mea e nehenehe e tere—mai te huira pereoo tamarii e tae roa’tu i te mau pereoo na‘ina‘i—ei mau animala faauta tauihaa.

« I muri a‘e, ua ite atu vau i roto i te hoê piha rahi, i te toru o te tahua o te hoê aroa tupitahia, e 480 Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te hoê amuiraa, ua to‘eto‘e e ua pohe i te poia. Ua riro mau te reira ei faaûruraa ia ite i te maramarama o te faaroo … Aore e ahoaho e aore râ, e riri, ua itehia râ te mana‘o maitai o te faaroo i roto i te evanelia ».1

« Aore hoê melo i faaʻite i te mana‘o amuamu no ni‘a i to ratou huru oraraa noa’tu e, ua pohe roa te tahi pae i te poia i mua noa i to matou mata.

« … Ua î roa to tatou Feia Mo‘a… i te mana‘o ti‘aturi, te itoito e te faaroo, te hi‘o ra ratou i mua ma te oaoa e ma te mata o te faaroo rahi i te evanelia e i to ratou ti‘araa melo i roto i te Ekalesia. Ua riro taua ohipa ra ei faaʻiteraa rahi a‘e, aita â matou i ite a‘enei, no te hotu o te evanelia i roto i te oraraa o te tane e te vahine ».2

Ua ite atoa te peresideni Benson i te mau hi‘oraa no te ti‘aturiraa e te mana‘o maitai e ere i te mea atea roa i to’na fare, a faaea oaoa noa ai e rave rahi o to’na mau hoa faaapu, noa’tu te mau ati rarahi i farereihia e ratou. Ua parau oia e :

« Te haamana‘o nei au i to’u taeraa i te hoê pureraa tapiri i Bancroft, i Idaho … Mea maitai roa ta matou pureraa, e i te faaotiraa, ua aroha vau i te tahi o te mau taata faaapu maitai roa tei tae mai, e i rotopu ia ratou te vai ra hoê taata o te taea‘e Yost to’na i‘oa, e na ô atura vau e, « E te taea‘e Yost, eaha te huru te faaapu ? » Na ô mai nei te taea‘e Yost e, ‘A, e mea maitai, e te taea‘e Benson, tera râ, ua pau vau e 20 tauatini tara marite ia faaauhia a toru mahana i ma‘iri a‘enei’. Na ô atura vau e, ‘Eaha te fifi—te tahi faahou to‘eto‘e ?’ Na ô mai nei oia e, ‘E, ua topa mai te reira i ni‘a i te sitona toheʻa, e ua ite oe e, eaha to’na auraa’. Na ô maira oia e, ‘E haamata matou i te mau matini no te tatatara i te reira ananahi po‘ipo‘i, ua oti ihoa ïa, aita e fifi. Te vai rii noa ra ta matou sitona i roto i te vairaa, e te vai atoa ra te tahi tuhaa tei faahereherehia no te matahiti. Eita matou e pohe i te po‘ia, e te vai faahou ra te tahi tanuraa’. I to maua faaru‘eraa’tu ia’na, na ô atura vau i ta’u vahine e, ‘Aue te nehenehe o teie varua’.

« Ua tere atu maua i Logan [hoê oire i Utaha, fatata e 80 maire, e aore râ, 130 kirometera i te atea ia Bancroft]. Ua haere atoa mai ta maua mau tamarii na muri iho ia maua, e ua tape‘a matou i ni‘a i te aroa rahi no te haere i te fare toa no te hoo mai i te tahi mau faraoa monamona na te mau tamarii. E o vai ta’u e farerei nei i te pae purumu, te taea‘e Yost. Na ô atura vau e, ‘Te aha nei oe i ô nei i teie atearaa ?’ Na ô mai nei oia e, ‘E te taea‘e Benson, teie ta matou mahana no te haere i te hiero’. Na ô atura vau e, ‘Aita te mau fifi e haaparuparu i to outou varua, e ere anei ?’ I reira, ua haapii maira oia ia’u i te hoê haapiiraa. Na ô maira oia e, ‘E te taea‘e Benson, ia tupu mai te fifi, e rahi atu to tatou hinaaro i te hiero’ ».3

Ua riro te pahonoraa a te peresideni Benson i te ati ei faaitoitoraa i te feia tei mâtau ia’na, mai ta te hi‘oraa o te tahi atu Feia Mo‘a i haapuai ia’na. Te faaʻite ra o Elder Neal A. Maxwell no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te parau e, ua riro te peresideni Benson ei « taata tiaʻi maitai no te mau ohipa e tupu, e taata anaanatae e te oaoa e tano tatou ia hi‘o atu. Te parau ra o Elder Maxwell e, teie huru anaanatae, « eita ïa e tupu mai na roto i te hi‘o-ore-raa i te mau ohipa e tupu ra, e hi‘o maite râ i te reira, ma te hi‘o atoa râ i ô mai i te reira, te mau parau fafau no ni‘a i te huru e upooti‘a te basileia i te hopea ».4

Hōho’a
President Ezra Taft Benson standing next to Thomas S. Monson at the podium at his 90th Birthday Fireside, 1989.

Ua faaʻite te peresideni Ezra Taft Benson i te hoê hi‘oraa no te oraraa oaoa.

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Na roto i te faaroo i to tatou Metua i te Ao ra, e roaa ia tatou te ti‘aturi i te ananahi, e te mana‘o maitai i roto i ta tatou ohipa i teie mahana, e te hau roto.

E roohia tatou paatoa i te mana‘o pe‘ape‘a e te paruparu—e tuhaa te reira no te oraraa. Mai te mea râ e, e faaroo to tatou, e taime poto noa ïa to to tatou manuïa ore, e i reira te manuïa e mahuti mai ai na roto mai i to tatou manuïa ore. E nehenehe to tatou Metua i te Ao ra e faatupu i te semeio na roto ia tatou tata‘itahi mai te mea e, e tuu tatou i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a Ia’na.5

E haamaitairaa rahi te fariiraa i te hau roto, te fariiraa i te mana‘o hau, te fariiraa i te varua hau e te mărû i roto i te mau taime aroraa e te tautooraa, i roto i te mau taime oto e te ati. E mea oaoa no te varua ia ite e, o te Atua te arata‘i, e te ite mai nei Oia i Ta’na mau tamarii, e e nehenehe ta tatou e tuu i to tatou ti‘aturiraa hope i ni‘a Ia’na.6

E nehenehe te pure—te pure tuutuu ore—e faatuʻati ia tatou i te Atua, te tumu rahi a‘e o to tatou tamahanahana e te a‘oraa. « A pure noa i te mau taime atoa, ia upooti‘a oe ». (PH&PF 10:5). « Areʻa râ, ua faaitoito noa vau na roto i to’u puai atoa ia ti‘aoro atu i te Atua ia faaora ia’u » tera ïa te tatararaa a Iosepha Semita i te rave‘a ta’na i faaohipa i roto i te uru raau mo‘a no te paruru ia’na i te enemi e haamou ra ia’na. (Iosepha Semita—Aamu 1:16).7

Ia ore te faaroo i to tatou Metua i te Ao ra, e ore tatou e upooti‘a. Na te faaroo e horo‘a mai ia tatou i te iteraa i te mau mea e tupu mai, i te ti‘aturiraa i te ananahi, e i te mana‘o papû i roto i ta tatou mau ohipa i teie mahana. Te vahi tei reira te faaroo, eita tatou e tapitapi i te parau no te upooti‘araa hopea o te ohipa.8

I rotopu i te mau taata atoa, e ti‘a ia tatou te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei feia anaanatae roa a‘e e te iti roa te mana‘o paruparu. Ua ite hoʻi tatou e, « e rave-ê-hia’tu… te hau no ni‘a mai i te ao nei, ei reira te diabolo e mana ai i ni‘a iho i to’na iho basileia », ua ite atoa râ tatou e, « e mana atoa te Fatu i ni‘a i to’na iho feia mo‘a, e e faatere arii mai oia i rotopu ia ratou ». (PH&PF 1:35–36).

E mea papû e, e vai maitai noa te Ekalesia ma te arata‘ihia e te Atua i roto i te mau tau ahoaho i muri nei, e no reira, tei ia tatou ïa te hopoi‘a ia ara ia vai haapa‘o maitai noa tatou tata‘itahi i roto i te Ekalesia e i ta’na mau haapiiraa. « Areʻa o te mau papû e aore i vî ra, e faaorahia ïa ». (Iosepha Semita—Mataio 1:11).9

2

I te mahana tata‘itahi te oaoa e imihia ai, tera râ, e mau‘araa maitai te tautooraa.

Aita ta tatou e tumu e haape‘ape‘a ai tatou. A ora i te evanelia, a haapa‘o i te mau faaueraa. A faatere i to outou mau pure i te ahiahi e te po‘ipo‘i i roto i to outou fare. A mau maite i te mau faatureraa a te Ekalesia. A tamata e a ora ma te hau e ma te oaoa … I te mahana tata‘itahi te oaoa e imihia ai. Tera râ, e mau‘araa maitai te tautooraa.10

A roohia ai George A. Smith i te ma‘i rahi, ua haere mai to’na taea‘e fetii, te peropheta Iosepha Semita, e farerei ia’na. Teie te parau a teie taata ma‘i : « Ua parau mai oia [te peropheta] ia’u eiaha roa vau e haaparuparu, noa’tu te huru o te ati ta’u e farerei. Mai te mea e, e paremo vau i roto i te apoo pape hohonu roa a‘e no Nova Scotia (Nouvelle Écosse) e e tapoʻihia vau i te mou‘a no Rocky Mountains, eiaha roa vau e haaparuparu te mana‘o, e tape‘a noa râ, e faaohipa i te faaroo, e ia itoito noa, e e matara mai au i ni‘a i te mou‘a »… 

Te vai ra te taime e titauhia outou ia tape‘a maite ma te parau-ti‘a e tae roa’tu i te taime e faaru‘e mai to’na varua faaturuma ia outou. Mai ta te Fatu i parau i te peropheta Iosepha Semita : « e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati hoʻi ;

« E i reira, mai te mea e faaoroma‘i maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra ». (PH&PF 121:7–8).

Na roto i te rohi-tamau-raa i roto i te mau ohipa hanahana, noa’tu ua haatihia outou i te ino rahi, i te pae hopea, e faateiteihia outou i roto i te anaana o te mahana. Oia atoa to tatou Fatu o Iesu Mesia, a faaruru ai oia i taua tamataraa hopea ra a vaiiho ai te Metua ia’na no te hoê taime poto i ni‘a i te satauro, ua tamau noa oia i te rave i ta’na mau ohipa no te mau tamarii a te taata nei, e aita i maoro i muri iho ua faahanahanahia oia e ua farii i te îraa o te oaoa. A rohi ai outou i roto i to outou mau tamataraa, e nehenehe outou e haamana‘o i to outou mau upooti‘araa i ma‘iri a‘enei, e e tai‘o i te mau haamaitairaa ta outou e fana‘o nei ma te ti‘aturi papû i te mau haamaitairaa rahi a‘e a muri a‘e mai te mea, e haapa‘o maitai noa outou. E e farii outou i te iteraa papû e, i te taime i faataahia, e tamaro te Atua i te mau roimata atoa e i te mau mea « aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore hoʻi i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ». (1 Korinetia 2:9).11

Ia oaoa noa outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. A ora ma te oaoa. A ora ma te popou. A ora ma te anaanatae, ma te ite e, e ore te Atua e parahi i roto i te oto e te mana‘ona‘o, i roto râ i te maramarama e te here.12

Hōho’a
A family sitting together in the Brigham Young Historic Park. They are sitting on white chairs set up for a concert in the park.

« Te oraraa ma te oaoa o te tupuraa ïa i te rahi i roto i te puai pae varua e tae atu i te maitai roa ra ».

3

Te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia oaoa tatou, e e haamaitai Oia ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i to’na hinaaro no tatou.

« Te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa » (2 Nephi 2:25). Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia oaoa tatou. Te tiaʻi nei Oia ia oaoa tatou. Aita râ e oaoa i roto i te faaru‘eraa i te mau ture. Aita e oaoa ia ore ana‘e outou e ora mai te au i to outou mau ti‘aturiraa, mai te au i te mau mea ta outou i ite ua ti‘a. E mea ohie roa ia haamâtau i te haapa‘o rii noa i te tahi mau ohipa. E mea ohie roa ia haamâtau i te ohipa imi i te hape o te tahi, e aore râ, te faainoraa, te tape‘araa i roto i to tatou aau i te mana‘o tapitapi no ni‘a i te tahi mau mea i roto i te Ekalesia. E mea ohie roa no tatou ia mainoino rii, e ia tamau noa i te reira huru, e ia tupu te oto e ia faaʻite noa i te mata oto. Aore te mata oto i upooti‘a a‘enei i roto i te tama‘i e aore râ, i roto i te here.13

Te ite anei ra tatou e, te oaoa i ô nei e i teie nei, o te farii-rahi-raa ïa ma te here e te oaoa, i te hinaaro o te Atua no tatou—e te raveraa i te reira na roto i te mau rave‘a atoa e te mau ohipa atoa, tei rahi e tei iti ? Te oraraa ma te maitai roa, o te oraraa ïa ma te oaoa. Te oraraa ma te oaoa, o te tupuraa ïa i te rahi i roto i te puai pae varua e tae atu i te maitai roa ra. Te mau ohipa atoa i ravehia mai te au i te hinaaro o te Atua, e tuhaa ïa te reira no te tupuraa i te rahi. Eiaha e tapupu i to tatou oraraa. A tahoê ana‘e tatou i to tatou oraraa, ma te tauʻa ore i te tura e te hinuhinu haavare e tae mai nei ma te mana‘o farii ore o te Atua. E haamana‘o tatou e, te tumu mau no to tatou puai e to tatou oaoa, tei ô atu ïa i te tororaa rima taata e te huru oraraa.14

Titauhia ia tatou ia haapii e ia haapii faahou â e, na roto ana‘e i te fariiraa e te oraraa i te evanelia no te here mai tei haapiihia e te Orometua, e na roto ana‘e i te raveraa i to’na hinaaro, te mau taamu o te poiri e te feaa e taamu nei ia tatou e mutu ai. Titauhia ia tatou ia haapii i teie parau mau ohie e te hanahana, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia farii i te oaoa mărû o te Varua i teie nei e a muri noa’tu. Titauhia ia tatou ia haamo‘e ia tatou iho i roto i te raveraa i To’na hinaaro. Titauhia ia tatou ia tuu Ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa. Oia ïa, e rahi atu to tatou mau haamaitairaa mai te mea e, e horo‘a tatou i To’na here i to tatou taata tupu.15

« E au mau taea‘e », te parau ïa a Paulo, « aore au i mana‘o ia’u iho nei, e ua noaa, hoê roa a’u mea e rave nei, i te haamo‘eraa i te mau mea i muri ra, e te ti‘aturiraa’tu hoʻi i tei mua,

« Te nene‘i ti‘a’tu nei au i te tapa‘o, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu ». (Philipi 3:13–14).

A faaî i to outou feruriraa i te opuaraa ia riro mai te Fatu ra te huru, ei reira te mau mana‘o faaturuma e pee ai i rapae, a imi tuutuu ore noa ai outou ia ite ia’na e ia haapa‘o i to’na hinaaro. « Ia hoê atoa o outou huru aau », te na reira ra o Paulo (Philipi 2:5). « A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na », te na reira maira Iesu. (PH&PF 6:36). E eaha te ohipa e tupu mai, mai te mea e, e na reira tatou ? « E riro oe i te tiai ia’na, e ei hau rahi roa te hau, o oia i ti‘aturi ia oe ra ». (Isaia 26:3).16

E ore roa tatou e vai otahi noa mai te mea e, e ora tatou mai tei titauhia ia tatou, no te mea, e parahi tamau noa to tatou Metua i piha‘i iho ia tatou no te haamaitai ia tatou. Te hinaaro nei oia ia manuïa tatou. Te hinaaro nei Oia ia oaoa tatou. Te hinaaro nei Oia ia faaoti tatou i te mau opuaraa maitai ta tatou i haamau. E rave Oia i Ta’na tuhaa mai te mea e, e rave tatou i ta tatou.17

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I to outou mana‘o no te aha te faaroo i te Atua e horo‘a mai ai ia tatou nei « te ti‘aturi i te ananahi, e te mana‘o maitai i roto i ta tatou ohipa i teie mahana » ? Eaha te mau parau a‘o i roto i te tuhaa 1 e ti‘a ia outou ia faaʻite i te hoê taata e imi ra i te hau roto ? No te aha outou e ma‘iti ai i te reira mau parau ?

  • A hi‘opo‘a ai outou i te tuhaa 2, a feruri i te hoê tau a hinaaro ai outou « e tape‘a maite ma te parau-ti‘a » i roto i te taime ati. A feruri na i te mau mea i roaa ia outou na roto i te reira iteraa. Nahea te Fatu i te tauturu mai ia tatou mai te mea e, e hinaaro mau to tatou ia rohi maite i roto i te mau tamataraa ma te faaroo ?

  • Eaha te tahi mau iteraa tei tauturu ia outou ia ite e, te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia oaoa e ia manuïa outou ? I to outou manaʻo, no te aha « te oaoa i ô nei e i teie nei, o te farii-rahi-raa ïa… i te hinaaro o te Atua no tatou » ? (A hi‘o i te tuhaa 3).

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mataio 11:28–30 ; Ioane 14:27 ; 16:33 ; Galatia 5:22 ; Mosia 2:41 ; Moroni 9:25–26 ; PH&PF 101:11–16

Tauturu haapiiraa

« A imi i te hoê hi‘oraa na roto anei i te tai‘oraa i te buka, te pene e aore râ, i te irava e aore râ, na roto i te hi‘o-faahou-raa i te mau upoo parau. A imi ia maramarama i te aamu o te mau papa‘iraa » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 26). A opua ia tai‘o i te hoê pene e aore râ, i te hoê tuhaa hau atu i te hoê taime ei reira outou e maramarama maitai atu ai. Mai te mea e, e na reira outou, e riro te mau iteraa hohonu i te itehia ia outou.

Te mau nota

  1. A Labor of Love : The 1946 European Mission of Ezra Taft Benson (1989), 64, 65.

  2. A Labor of Love, 65.

  3. « Receive All Things with Thankfulness », New Era, Novema 1976, 7–8.

  4. Neal A. Maxwell, Wherefore, Ye Must Press Forward (1977), 69.

  5. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 68.

  6. The Teachings of Ezra Taft Benson, 68.

  7. « Do Not Despair », Ensign, Atopa 1986, 2.

  8. The Teachings of Ezra Taft Benson, 67.

  9. « Do Not Despair », 2.

  10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 342.

  11. « Do Not Despair », 4–5 ; e itehia te faahitiraa a Iosepha Semita i roto i te buka Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 268.

  12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 339.

  13. The Teachings of Ezra Taft Benson, 361.

  14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 339.

  15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 360.

  16. « Do Not Despair », 5.

  17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 385.