Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21: Haapa‘o i te Parau Paari


Pene 21

Haapa‘o i te Parau Paari

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou nei i te Parau Paari no to tatou faaoraraa i te pae tino e te pae varua.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

I te tau a riro ai te Peresideni Heber J. Grant ei Aposetolo e ei Peresideni no te Ekalesia, ua faauru-pinepine-hia oia e tae noa’tu i te tahi atu mau Hui Mana Faatere Rahi ia paraparau i te Feia Mo‘a i te Parau Paari, e heheuraa tei papaihia i roto i Te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 89. I roto i teie heheuraa, te opani nei te Fatu i te ava, te avaava, e te mau inu ve‘ave‘a ta te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i haapapû e, o te tî e te taofe ïa (a hi‘o PH&PF 89:5–9). Ua parau atoa mai te Fatu e, te mau raau rii maitai, te mau huero e te mau hotu, “ua faataahia ïa ei maa na te taata”, e tae noa’tu i te i‘o puaa, “ia rave-au-noa-hia [te reira]” (a hi‘o PH&PF 89:10–17). Taa‘e noa’tu te faaitoitoraa i te Feia Mo‘a ia haapa‘o i teie parau a‘o papu maitai, ua opani atoa mai te Peresideni Grant e te tahi atu mau Peresideni o te Ekalesia i te faaohiparaa i te tahi mau maa ino e aore râ, o te faatupu i te hiaai tamau, mai te mau raau haamanaore-hia e te ture. Te parau ra te Peresideni Grant e, “Aita te Fatu e hinaaro ia rave outou i te mau huru raau atoa o te faatupu te hiaai tamau i roto ia outou.”1

Te tumu rahi o te itoito o te Peresideni Grant i te pororaa i te Parau Paari, no te mea ïa e, e hoa to’na tei ino roa te oraraa na roto i te avaava e te ava. Ua faaru‘e teie taurearea i te ohipa puhipuhi avaava, e na roto i te reira, ua ti‘a ia’na ia rave i ta’na tau misionare, tera râ, ua haamata faahou oia i te puhipuhi i te avaava i muri noa iho i to’na faaotiraa i ta’na tau misionare rave tamau. Na roto i te puhipuhiraa i te avaava ua tupu atoa mai te ohipa inuraa ava, e mai te inu ava, ua topa’tu i roto i te ohipa ti‘a ore i te pae morare e ua hurihia i rapae i te Ekalesia. Te vai apî noa ra oia i pohe ai, e ua haere atu o Heber J. Grant e hi‘o i to’na menema. Te parau ra te Peresideni Grant e, “I to‘u ti‘araa i piha‘i iho i to’na menema, ua hi‘o a‘era ta‘u mata i te ra‘i ra e tiaoro atura vau i to‘u Atua ia riro vau ei enemi no te avaava e te ava e ia aro ho‘i au i te reira ma te puai hope ta te Atua e horo‘a mai ia‘u e tae noa’tu i to‘u poheraa.”2

Ua amuamu te tahi mau melo no te Ekalesia i te tau o te Peresideni Grant i te rahiraa a‘oraa ta ratou i faaroo no ni‘a i te Parau Paari. Ua parau te Peresideni Grant e: “E mea varavara roa te amuiraa e, aita e taata e haere mai e parau ia matou e: ‘Eiaha na e paraparau faahou i te parau no te Parau Paari. Ehia taime to matou faaroo-noa-raa i te reira parau, ua rava‘i roa matou‘” Ua pahono te Peresideni Grant i te reira mau amuamuraa ra ma te parau e: “Te taata tahuti nei tei riro ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e o te haapa‘o nei i te Parau Paari, aita ïa oia e rohirohi i te farooraa i te reira parau. Te taata e haere atu i rapae i te pureraa ma te parau e… ‘Aita’tu hoa ïa e parau ê atu ta ratou e parau mai, taa‘e atu i te Parau Paari; ua rava‘i roa vau‘—parau mau, ua rava‘i roa oia, no te mea ua î roa oia i te mau mea ta te Parau Paari e parau nei ia’na ia faaru‘e.”3

Ua ite maitai te Peresideni Grant e, te feia e haapa‘o i te Parau Paari, aita ratou i paruru-hope-roa- hia i te mau ma‘i atoa. Ua faaite oia e, “te auraa no te parau haamaitaihia, e ere ïa e, e faati‘amâhia tatou i te mau fifi e te mau ati atoa o te oraraa nei.”4 Tera râ, ua faaite tamau noa atoa oia e, ia haapa‘o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i te Parau Paari, e haamaitaihia ratou i te pae no te ea, te auhune e te puai i te pae varua, o te ore ho‘i e roaa ia ratou mai te mea e, aita ratou e haapa‘o i teie ture.

I roto i te amuiraa rahi no te ava‘e Eperera 1933, ua parau te Peresideni Grant e, no to’na haapa‘oraa i te Parau Paari, ua farii te Fatu ia’na ia ora no te rave i ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei. Te na ô ra oia e, “Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papu e, mai ta‘u e ti‘aturi nei i te mau huru mea atoa i roto i teie nei ao, te ti‘aturi nei au e, aita vau i ô nei i teie mahana i te paraparauraa’tu ia outou ahiri e, aita vau i haapa‘o i te Parau Paari. I te tapu-raa-hia to-‘u ”appendicite“ua parari te reira, e ua haere te ino na roto i te toto, no reira ua parau te mau taote e, tei roto ïa te faito o to‘u ma‘i i te tuhaa toru, oia te tuhaa hopea, i taua taime. E pae taote to reira i taua taime ra, e e va‘u o ratou tei parau e, e pohe au. Ua fariu atura te faatere no te ohipa tapu…i ni‘a i te Peresideni Joseph F. Smith, e na ô atura: ‘E Smith Tane, aita e faufaa ia feruri oe e, e nehenehe teie taata e ora. No te aha, mai te mea e, e ora oia, ua tupu ïa te temeio, e ere râ ho‘i teie te tau no te temeio.’

“Tera te parau ta Joseph F. Smith i faaite mai ia‘u i te taime a tupuhia ai oia i to’na ma‘i hopea, e ua na ô mai oia e: ‘To taua hoa taote tei parau e, mai te mea e ora mai oe, e temeio ïa, ua faaru‘e mai ïa. Aitâ vau i ite a‘e nei ia oe i roto i to‘u oraraa, mai teie mahana te tino maitai, e Heber.

“Ua parau atu vau i te tuati ma‘i o tei parau mai ia‘u i te parau no ni‘a i na taote e iva e, aita vau e hinaaro e farerei ia ratou, maori râ, tera ana‘e o tei parau e o tei ti‘aturi e, e ora vau. Na ô maira oia e: ”Te rave nei oia i te ohipa i ô nei, e pii au ia’na ia haere mai.’

“Ua ui atura vau ia’na e, no te aha aita to’na mana‘o i tuati i to te tahi atu pu‘eraa, ata a‘era oia, … e na ô maira: ‘E Grant Tane, mea tamata noa ’tu teie parau. Tau tauatini mafatu taata ma‘i ta-‘u i fafa, no te mea te rave nei au i te ohipa na te fare ma‘i, i roto i te mau fare ma‘i e rave rahi, aitâ râ vau i tapea a‘e nei i te tupaipairaa mafatu mai to oe. Aue, ia ite mai oe, i roto i te mau tamatamataraa atoa ta‘u i rave i tera roaraa hoê hora e maha ahuru ma pae minuti to oe vairaa i roto i te tapuraa, aita roa’tu to oe mafatu i faaea noa a‘e hoê taime i te tupa‘i, no reira, ua ite a‘era vau e, e faaora taua mafatu ra ia oe.’

“Eaha ïa huru mafatu to‘u? E mafatu to‘u tei roto te toto mâ, aita i taero i te tî, te taofe e aore râ, te ava. No reira te taero i roto i to‘u tino i mou ai.”5

“Ia haamaitai mai te Atua ia outou e ia‘u nei e i te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei, ia haapa‘o i te Parau Paari”, te na reira ra te Peresideni Grant i te pureraa i te hoê taime, “ia roaa ho‘i te ea maitai ia tatou e tae noa’tu i te mau tao‘a rahi hunahia no te ite, e ia vaiiho mai te Atua ia tatou ia parahi i ni‘a i te fenua nei e ti‘a noa’tu te faito no to tatou hamanii-raa-hia.”6

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

Te Parau Paari o te ture ïa no te ora e no te ea no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Te ite nei au i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau te hoê papa‘iraa poto roa tei na ô e:

“Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira.” [PH&PF 82:10.]

Te hinaaro nei au ia haamana‘o te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei i teie mau parau rii. Aue ïa to‘u hinaaro ia nana‘ohia te reira i roto i to tatou roro e i roto i to tatou aau, e ia faaoti tatou e, e ruuruuhia te Atua ia faatupu i Ta’na mau fafauraa no tatou nei, no te mea, e haapa‘o mau tatou i Ta’na mau faaueraa. Te vai nei te hoê ture o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra — ta te Peropheta Iosepha ïa i parau mai ia tatou— hou te faatumuraa o teie nei ao, ei ni‘a iho ho‘i i te reira i faatumuhia ai te mau haamaitairaa atoa, e ia roaa mai ia tatou te hoê haamaitairaa, e mea na roto ïa i to tatou haapa‘oraa i te ture i faatumuhia ai no te reira [a hi‘o PH&PF 130:20–21]. Mai mea e, te hinaaro nei outou e o vau atoa nei, i te mau haamaitairaa no te oraraa nei, no te ea, no te tino e te feruriraa pautuutu; mai te mea e, te hinaaro nei tatou ia fariu ê atu te melahi o te pohe ia tatou, mai ta’na i na reira i te anotau no te tamarii a Iseraela, e haapa‘o ïa tatou i te Parau Paari e ti‘a ai; i reira te Atua e ruuruuhia ai, i reira te haamaitairaa e roaa ai ia tatou.7

Ia hope ta’na faaiteraa mai ia tatou i te mea e au no tatou [a hi-‘o PH&PF 89:10–17], ua fafau mai te Fatu i te hoê fafauraa tei riro ei hoê o te mau fafauraa nehenehe roa, ei hoê o te mau fafauraa faaitoito e te faauru papu o te nehenehe e fafau i to te tahuti nei. Ua parau mai Oia e:

“E te Feia Mo‘a atoa o te haamana‘o i te haapa‘o e i te rave i teie mau parau nei, ma te taahiraa i roto i te haapa‘o maitai i te mau faaueraa, e maitai te noaa i to ratou pito e e puohia to ratou mau ivi;

“E e itea ho‘i ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra;

“E e horo ho‘i e e ore roa e rohirohi, e e haere e e ore roa e fiu.

“E te horo‘a’tu nei au, o te Fatu, i te hoê fafauraa ia ratou ra, e fariu ê atu te melahi o te pohe ia ratou ra, mai tei te mau tamarii o Iseraela ra, e e ore roa ho‘i e taparahi ia ratou ra.” [PH&PF 89:18–21.]…

Ua parau mai te Fatu ia tatou na roto i te Peropheta Iotepha Semita:

“E mai te mea e hau a‘e to te hoê taata noaaraa i te ite e i te maramarama i roto i teie oraraa nei na roto i to’na itoito e to’na haapa‘o i te tahi ra, e maitai a‘e oia i roto i te ao e tae mai ra.” [PH&PF 130:19.]

Aita e taata o te ofati i te Parau Paari e nehenehe e farii i roto i teie ao, i te faito ite e te maramarama mai to te taata o te haapa‘o i taua ture ra. Aita vau e hi‘o e, o vai taua taata ra, e aore râ, nohea mai oia, eita to’na feruriraa e maramarama, eita oia e haere atea e te vitiviti, eita ho‘i e tapea i to’na puai mai te ti‘a ia’na ia na reira ahiri oia i haapa‘o i te Parau Paari.8

Te tahi atoa tumu i hinaaro roa ai au ia haapa‘o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i te Parau Paari maori râ, te parau mai nei te Fatu e, ua horo‘ahia mai te reira ia tatou nei no to tatou faaoraraa tahuti nei [a hi‘o PH&PF 89:2]. Te hinaaro nei au ia itehia e, mai te mea e, eita tatou e rave i te hoê noa a‘e hu‘ahu‘a iti o te tî e aore râ o te taofe e aore râ o te avaava e aore râ o te ava, e riro mai ïa tatou ei nunaa ea maitai roa a‘e i roto i te ao nei. No te aha? No te mea e rahi te pautuutu o to tatou tino, e rahi te pautuutu o to tatou feruriraa; e tupu tatou i te rahi i te pae varua; e afaro-maitai-roa’tu ta tatou reni aparauraa i te Atua, to tatou Metua i te Ao ra; e rahi atu te ohipa e oti ia tatou i te rave…

I roto i te mau taime ati, e rave rahi o te parau nei e e Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ratou tei ere roa i to ratou fare, tei riro ei haapuraa no ta’na vahine e ta’na mau tamarii, e o te ti‘a ho-‘i ia’na ia paruru, ahiri oia i haapa‘o i te Parau Paari. Na te ofatiraa i te Parau Paari i faaite mai i te taa‘eraa i rotopu i te haapa‘o ore e te manuia. Na roto i te haapa‘oraa i te Parau Paari, ua rava-‘i ïa te moni no te aufau i te tarahu no ni‘a i te fare, e te tahi atu mau tauturu no te aupururaa i to’na utuafare e ta’na faaapu.9

Aita vau e hinaaro e haafifi i te ti‘araa e te mana o te hoê taata. Aita vau e hinaaro nei e faahepo i te hoê taata. Tera râ, ia horo‘a ana‘e mai te Fatu i te hoê heheuraa ma te faaite mai ia‘u i te mea e maitai ai au i te pae moni, e e maitai ai ho‘i teie mau taata i te pae moni, no te mea “no te mau ino e te mau uma e vai nei e o te vai â ho‘i i roto i te aau o te mau taata opuaraa ino i te mau mahana hopea nei”, [PH&PF 89:4] te feruri nei au e, e mea ti‘a roa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ia faaroo i te parau ta te Fatu i parau mai ra.10

Aita e tane e aore râ e vahine o te haapa‘o nei i te Parau Paari e faaino i te reira ture. No te aha? No te mea te ite ra ratou i te maitai o te ea e fana‘ohia ra e ratou, te ite nei ratou i te hau, te poupou, te tamahanahana, te mauruuru i roto i to ratou aau ia rave ana‘e ratou i te mea ta te Fatu e hinaaro nei ia rave ratou.11

Aita roa’tu e maitai e roaa i te taata nei i roto i te ofatiraa i te Parau Paari, e roaa râ te maitai ia’na i te pae morare, te pae no te ite, te pae no te tino e i te pae varua, ia haapa‘o ana‘e oia i te reira.12

Te ture no te ora e no te ea no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei o te haapa‘oraa ïa i te Parau Paari.13

Te feia e haapa‘o ore i te Parau Paari e haaparuparuhia ratou i te pae tino e i te pae varua.

Te rave ra anei tatou i te taime no te feruri e, te Rahu Nui o te ra‘i e te fenua, Tei Hamani i te mau mea atoa ta tatou e ite nei i roto i teie ao aano, oia te Metua no to tatou varua, te Metua no to tatou Fatu o Iesu Mesia i roto i te varua e i roto i te tino, ua paraparau mai oia ia tatou nei, e ua horo‘a mai ia tatou nei i te a‘o e te haapiiraa no te faaho‘i ia tatou i mua i to’na ra aro, e o te horo‘a i te ora i roto i to tatou tino e to tatou feruriraa?

Inaha, e rave rahi hanere, e rave rahi tauatini taata i rotopu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ta te Fatu te Atua Manahope i horo‘a’tu i te iteraa papu e te iteraa e, te ora nei oia, te iteraa e, o Iesu te Mesia, te iteraa e, e peropheta o Iotepha Semita na te Atua ora, e ua faaite ratou i taua iteraa papu ra, e ua faaite papu ho‘i ratou i te reira i ô ratou iho e i te ara, e o ratou ho‘i ta te Fatu te Atua Manahope, te Rahu Nui no te ra‘i e te fenua, i faaite atu i te mea e au no ratou, no te tino e no te varua, ma te papa‘i atu ia ratou i te hoê rata, tera râ, aore râtou i tâu‘a i te reira. No reira, eiaha outou e inoino mai ia parau atu vau e, i teie mahana e rave rahi mau tamaiti e te mau tamahine no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei – te tahi mau tamaiti e te tahi mau tamahine na te feia faatere i roto i teie Ekalesia, te faatupu nei ratou i te tahi mau putuputuraa e ua feruri ratou e, te inuraa i te uaina e te tî e te taofe e te hautiraa i te pere, e te raveraa i te mau mea tei haapiihia ia tatou e ere i te mea maitai no tatou, ua riro ïa ei tapa‘o faaite no te hoê varua araaraa e te farii. E tai‘o atu vau ia outou i te hoê rata na te Fatu i papa‘i mai i to te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. [I muri a‘e i to’na parauraa i teie mau parau, ua tai‘o maira te Peresideni Grant i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 89.]14

Te ino rahi o teie tau o te ereraa ïa te taata i te viivii ore. Hoê ana‘e ture morare i roto i te Ekalesia a te Mesia. Tatou e rave rahi tauatini tei paari i roto i teie nei Ekalesia mai to tatou tamariiriiraa mai â, ua haapiihia tatou e, tei muri noa mai te hara no te ereraa tatou i to tatou viivii ore i te hara taparahi taata; e te hinaaro nei au e parau i te mau metua tane e i te mau metua vahine, e i te mau tamaiti e i te mau tamahine, i roto i ta tatou mau pŭpŭ Paraimere, i roto i ta tatou mau pŭpŭ Feia apî, i roto i ta tatou mau pŭpŭ haapiiraa Evanelia, i roto i te pŭpŭ Haapiiraa Sabati, i roto i te pŭpŭ Sotaiete Tauturu e i roto i te taatoaraa o ta tatou mau pŭpŭ Autahu‘araa — te hinaaro nei au ia papu maitai teie parau e, te raveraa i te ava e te avaava, o te hoê te reira o te mau rave‘a tumu i roto i te rima o te enemi no te ruri ê i te mau tamaroa e te mau tamahine i te parau no te viivii ore.

Fatata i te mau taime atoa, te feia tei ere i to ratou viivii ore, o te feia ïa tei haamata na roto i te amuraa i taua mau maa ra tei faaaehuehu i te mau hiaai i roto ia ratou e aore râ, tei faaiti i to ratou puai no te aro, e tei haapouri i to ratou feruriraa… Te mau taurearea tamaroa e te tamahine no teie tau o te feruri nei e, e peu maramarama te afa‘iraa mai i te tahi uaina iti e te tahi ava iti i to ratou fare, e te raveraa i te mau mea ta te Fatu i parau mai eiaha e rave, te haamau ra ïa ratou i te niu e arata‘i atu ia ratou i to ratou ra haamouraa. Eita ta ratou e nehenehe e tamau noa i te ofati i te mau faaueraa a te Fatu ma te ore e ô i roto i te mau opape. Eaha taua mau opape ra? Pinepine te mau opape o te inuraa au noa i te arata‘i i te taata i te inuraa rahi, e na te inuraa rahi e arata‘i i te taata i te haamouraa o te tino, te feruriraa e te faaroo.15

Ia haru ana‘e te ma‘i i te hoê taata tei î roa te tino i te avaava e te ava, e aore râ, tei amu taotia ore i taua mau maa ra ma te aupuru ore i to’na tino, ua ere ïa oia i taua mau fafauraa ra [te parau nei no te PH&PF 89:18–21].16

Na roto i te tauturu a te Fatu, e nehenehe i te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei ia haapa‘o i te Parau Paari.

Aita te Fatu i horo‘a mai ia‘u i te horo‘a, i te mana, i te aravihi, i te taleni, ma te ore e titau mai ia‘u i te parau faaite no te reira; e ua horo‘a oia i te mau taata atoa e i te mau tamarii atoa i rotopu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, i te mana e te aravihi no te haapa‘o i te Parau Paari.17

“Te hoê Parau Paari, ei maitai no te apooraa o te mau tahu‘a teitei, i putuputuhia i Ketelani, e no te Ekalesia, e no te Feia Mo‘a i Ziona atoa ho‘i—

“Ia tuuhia’tu ei aroha; eiaha na roto i te faaueraa e a ore râ te tapearaa—”

Te parau nei te tahi pae e, “Ah, mea na ô vau ia ape. Aita i tuuhia mai na roto i te faaueraa, e aore râ, te tapearaa.” Nahea ïa? E parau atu vau ia outou e nahea râ—

“na roto râ i te heheuraa e te parau no te paari, ma te faaiteraa mai i te haapa‘oraa e te hinaaro o te Atua.” [PH&PF 89:1–2.]

Ia faaite mai te Fatu i ta’na haapa‘oraa e to’na hinaaro, eiaha e tamata i te tapahipahi i te feruriraa o to outou aau, te mau taata atoa e ofati nei i te Parau Paari.18

I te hoê Sabati ua haere atu vau i te hoê pureraa iritiraa mana‘o i te poipoi, e i te tahi i te avatea. Te hoê o te mau taata tei paraparau mai i roto i te pureraa hopea, o te Tuahine Anna Snow ïa…

No te fenua Scandinavia mai oia, e mai to’na tamariiraa mai â to’na matauraa i te taofe, e ua feruri oia e, eita ta’na e nehenehe e ora mai te mea e, aita te reira. Tera râ, i te pae hopea ra, ia tae to’na matahiti i te va‘u ahuru ma piti, ua maere oia i te mea e, aita oia i haapa‘o i ta’na hopoi‘a no ni‘a i taua tumu parau ra, e no reira, i te va‘u ahuru ma toruraa o to’na mahana fanauraa, ua faaoti a‘era oia e, e haamaitai atu â oia i te huru no ta’na haapa‘oraa i te Parau Paari e ia faaea i te inu i te taofe. Faatata roa oia i te pohe, tera râ, ua upootia oia i roto i ta’na aroraa i taua peu ra. E na roto i te haehaa, ua ti‘a oia i mua i te taata, ma te fa‘i i to’na oreraa e haapa‘o ti‘a roa i te Parau Paari e ua faaite oia i to’na mauruuru i te Fatu no te horo‘araa mai ia’na i te aravihi, noa’tu to’na paari, no te upootia i ni‘a i to’na haapa‘o ore. E ua faaite papu oia i te maitai tei fariihia e a’na no te maitai o to’na ea na roto i te haapa‘oraa i teie ture ta te Atua.

Ua putapû roa vau i te faarooraa i to’na iteraa papu faahiahia. Ua hinaaro roa vau i to tatou mau tuahine maitai, e tae noa’tu i to tatou mau taea‘e, o ratou te tamau noa nei i tera matahiti e tera matahiti, i te ofati i teie faaueraa ha‘iha‘i roa a te Fatu, ia tae atoa mai i reira e ia faaroo i to’na iteraa papu.

Ua ite au e rave rahi mau taata tei faaroo i te mau a‘oraa no ni-‘a i te Parau Paari e rave rahi matahiti e aita roa’tu ratou i putapû i te reira. Aita vau i ite e nahea ia haaputapû i te tahi mau taata. Ua ite au i te tahi mau taata e rave rahi tei rohi ma te itoito ratou ana‘e iho, e aore râ, na roto i te haapiiraa e te a‘oraa a te taata. Aita râ taua mau rohiraa ra i faufaahia ia ratou. Ua feruri au e, e ohipa na‘u ia tamata i te imi i te mau vahi paruparu i roto ia‘u, e i reira e pure ai i te Fatu ia tauturu mai ia‘u ia upootia i ni‘a i te reira. Ia tai‘o ana‘e au i te Parau Paari, te haapii nei au e, ua faaauhia te reira i ni‘a i te huru o te feia paruparu roa a‘e o te mau taata paruparu atoa o te parauhia nei e aore râ, e ti‘a ia parauhia e Feia Mo‘a [a hi‘o PH&PF 89:3]. E te ti‘aturi nei au e, e riro ïa ei tautururaa nehenehe mau no te haereraa o te basileia o te Atua i mua mai te mea e, e haapa‘o te taatoaraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i teie faaueraa ha‘iha‘i roa ta te Fatu. I to‘u faarooraa i teie tuahine ruhiruhia i te faaiteraa e, i roto i to’na matahiti paari ua upootia oia, ua hinaaro a‘era vau ia Iseraela paatoa ia faaroo i taua iteraa papu ra e ia putapû roa ho‘i ratou i te reira.19

Aita hoê tane e aore râ, hoê vahine i rotopu i te taatoaraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei o te ore e nehenehe e haapa‘o i te Parau Paari mai te mea e, e tuu oia i te turi i raro… e a pure ai i te Atua no te ani i te tauturu.20

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Nahea to tatou haapa‘oraa e aore râ to tatou haapa‘o-ore-raa i te Parau Paari e arata‘i ai ia tatou i roto i ta tatou imiraa i te ite? I roto i to tatou faaineineraa no te farii i te heheuraa no tatou iho? I roto ho‘i i to tatou ti‘amâraa no te tomo i roto i te hiero? I roto i te ora maitai o te tino?

  • Nahea te haapa‘oraa i te Parau Paari ia faarahi i to tatou tupuraa maitai i te pae tino nei e i te pae varua atoa? No te aha aita e ti‘a i te taata ia tupu maitai mai te mea e, aita ratou e tâu‘a i te mau parau mau e vaira i roto i te Parau Paari?

  • Nahea te haapa‘o-ore-raa i te Parau Paari i te arata‘i ia tatou ia ere i te viivii ore?

  • Mai te mea e, te fifi nei te hoê taata i te haapa‘oraa i te Parau Paari, eaha te mea e ti‘a ia’na ia rave no te titau i te puai ia haapa‘o i teie faaueraa?

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 165.

  2. “Answering Tobacco‘s Challenge”, Improvement Era, Tiunu 1931, 450.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1937, 13.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1945, 7.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1933, 10–11; tauihia te papa-‘iraa

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 6.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1909, 109–10.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1925, 9–10.

  9. “Safeguard”, Improvement Era, Fepuare 1941, 73; tauihia te paratarafa.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1934, 129.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1937, 14.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1944, 8.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1926, 9.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1923, 8.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1944, 7–8; tauihia te paratarafa.

  16. “Safeguard”, Improvement Era, Fepuare 1941, 120.

  17. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 5:60.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1937, 14.

  19. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 284–85.

  20. I roto i te Collected Discourses, 4:170.

Hōho’a
fruits and bread

I roto i te heheuraa tei parauhia te Parau Paari, te parau nei te Fatu e, “E mea maitai te mau huru sitona atoa ei maa na te taata nei; e oia atoa te mau hoturaa o te vine; te mau mea ho‘i o te faahotu mai i te maa, no roto i te fenua e no ni‘a mai ho‘i i te fenua” (PH&PF 89:16).