Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Te mau ture no te parururaa i te pae moni


Pene 13

Te mau ture no te parururaa i te pae moni

Ia faaore ana‘e tatou i te tarahu e ia aufau ana‘e tatou i ta tatou tuhaa ahuru e te mau ô haapaeraa maa, e haamaitai te Atua ia tatou i te pae no te moni e i te pae varua, ma te horo‘a mai ia tatou i te rave‘a no te tauturu i te paturaa i To’na basileia.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

I te matahiti 1893 ua tupu te hoê fifi rahi i te pae faarava‘iraa faufaa i roto i te mau tuhaa e rave rahi o te fenua Marite, e ua topatari e rave rahi hanere fare moni, te mau taiete pereoo auahi, te mau taiete heru repo faufaa, e te tahi atu mau taiete. Ua parauhia taua fifi ra, te Mata‘u no 1893, e ua topa atoa o Elder Grant i roto i te reira fifi mana‘o-ore-hia; e melo oia no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra. E ua topa oia i roto i te tarahu ta’na i aufau e rave rahi matahiti te maoro. I roto i te hoê a‘oraa ta’na i horo‘a i taua taime ra, te parau ra oia e: “Te hinaaro nei au e faaite i mua ia outou e, ua hape roa matou, o vau nei e e rave rahi atu mau taata. No te aha? No te mea, ua vai tera hinaaro rahi i roto ia matou ia roaa te moni, e no reira, ua ô matou i roto i te tarahu, e i teie nei, eita e ti‘a ia matou ia aufau oioi i ta matou tarahu…A tahi ra i roto i to‘u oraraa ua haere mai te taata e ani ia‘u ia aufau i te moni ta‘u i tarahu ia ratou, e ua ani au ia ratou ia faaroa rii te taime. Ahiri te Atua e faaore mai i ta‘u hapa hoê a‘e taime, eita vau e na reira faahou. E taata tarahu roa vau i te moni mai te ahuru ma va‘uraa o to‘u matahiti; tera râ, ahiri ta‘u e nehenehe e faaho‘i i ta‘u mau tarahu i teie nei, te ti‘aturi nei au e, e ravai noa ïa vau i te mau haamaitairaa a te Fatu, noa’tu te huru o te reira, e mea rahi anei e aore râ, e mea iti anei.”1

I roto i to’na ti‘araa ei Peresideni no te Ekalesia, ua haapii o Heber J. Grant i te Feia Mo‘a i te mau mea no ni‘a i te parururaa i te pae moni, ma te turuhia te reira e to’na iho mau iteraa e te hi‘oraa o te taata tei na mua atu ia’na, oia te Peresideni Joseph F. Smith. Ua haapapu mai te Peresideni Grant e piti na ture tumu: te hau e roaa mai ia ore tatou e tarahu, e te mau haamaitairaa pae tino e te pae varua e roaa ia tatou ia aufau ana‘e tatou i ta tatou tuhaa ahuru e te mau ô. I te ava‘e Eperera 1932, ua haapii oia i teie mau parau tumu i roto i te hoê amuiraa rahi na te Totaiete Tauturu. I taua tau ra, tei roto te fenua Marite i te Fifi Rahi, oia ho‘i, ua topa roa te tereraa o te ohipa faarava‘iraa faufaa e ua rahi te taata aita e ohipa faahou ta ratou. Ua faahapa te Peresideni Grant i te Feia Mo‘a i te mea e, aita ratou i haapa‘o i te a‘oraa a te Peresideni Smith:

“Ahiri te mau taata tei parauhia e, te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i faaroo i te a‘oraa tei horo‘ahia’tu na teie atu nei vahi, na te taata tei na mua’tu ia‘u nei, i raro a‘e i te faaururaa a te Fatu, i te tiaororaa e te faaitoitoraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei eiaha e tarahu, e mea iti roa ïa te fifi ta teie ati rahi e faatupu i ni‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, mea iti roa… I to‘u feruriraa, te tumu rahi no teie fifi i te fenua Marite nei, no te tarahu ïa a te taata e no te varua faahotu moni atoa e vaira i roto i te taata.”

Te parau ra â te Peresideni Grant ma te haapapu maitai i te titauraa ia faaore i te tarahu. Ua faaitoito atoa oia i te mau taata e faaroo ra ia’na ia aufau i te tuhaa ahuru e te mau ô, noa’tu tei roto ratou i te fifi no te pae moni. Te faahi‘o ra oia i te mau tau e rave rahi na mua’tu, i te taime a tarahu ai oia i te moni no te hoo i te tuhaa (action) i roto i te Fare Teata taata ora no Roto Miti, ma te ti‘aturi e, eita teie fare e tupararihia:

“Te hinaaro nei au ia fana‘o te mau taata atoa e faaroo mai nei i to‘u reo, i to‘u iteraa i roto i te parau no to‘u hooraa mai i te tuhaa (action) no te fare teataraa. No te roaraa e 32 matahiti o to‘u oraraa, …te mau dollar atoa e roaa mai ia‘u, e mo‘e ïa te reira hou a roaa mai ai. E hopoia teimaha mau, e auraa parau teie, mai te mea e, e puahorofenua pohe ta oe, ia amo i te reira puaahorofenua e 32 matahiti te maoro hou a ti‘a ai ia oe ia tanu ia’na i raro i te repo. E mea fifi mau tera huru, e o te tarahu ïa te tumu no te reira. Mai taua taime ra, ua tamau noa vau i te ora ia au i te faufaa tei roaa ia‘u…

“…Mai te mea e, te vaira te hoê taata ora e nehenehe e parau e, ‘eiaha e tarahu, ‘ to’na i‘oa ra, o Heber J. Grant ïa. Mauruuru i te Atua i te mea e, ua ti‘a ia‘u ia aufau i te [taatoaraa o ta‘u mau tarahu], e ua aufau vau i te reira ma te ani ore ia haamamahia te reira. Aita vau e ti‘aturi e, e pee te reira ahiri e aita vau i riro ei taata parau ti‘a hope roa i mua i te Fatu. Ia roaa mai ta‘u moni, te tarahu matamua ta‘u e aufau, o te tarahu ïa a te Fatu, e te ti‘aturi nei au ma te feaa ore e, ahiri te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i haapa‘o i te a‘oraa a te Peropheta a te Fatu, ma te haapa‘o maitai i te aufauraa i ta ratou tuhaa ahuru, eita ïa ratou e vai i roto i teie huru to ratou i teie mahana. Ahiri ratou i haapa‘o maitai i te aufauraa i ta ratou [moni haapaeraa maa] ua nehenehe ïa ia tatou ia aupuru i te mau taata atoa e vai ra i roto i te ati i roto i teie Ekalesia.”2

Ua haapa‘o te Peresideni Grant i te mau ture ta’na iho i haapii ra, e ua manuia oia i roto i te parau no te moni, no’na iho e no te Ekalesia atoa. Ua parau tamau atoa oia e, te manuia mau e ere ïa tei te aravihi i te imiraa i te moni. Te parau ra oia e: “Te taata tei manuia i roto i te parau no te imiraa i te faufaa, tera râ, na roto i te reira, ua iti te here i roto i to’na aau, e aita i aroha i to’na ra taea‘e, eita ïa e parauhia e, ua manuia mau oia; te taata râ tei ora i te hoê oraraa e ua herehia oia e to’na mau taata tupu; e na te Atua tei ite mai i ta’na ohipa i rave e i te hohonuraa o to’na aau, e here atoa mai ia’na: e no taua huru taata ra, — noa’tu e, e pohe oia i roto i te veve—e parauhia ïa e, ‘e faatorona ia’na i te hei o te re.’ ”3

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

Ia ora ana‘e tatou ia au i ta tatou faufaa e vaira, te haapae ra ïa tatou i te ruuruu o te tarahu.

Mai te mea e, te vaira te hoê mea o te faatupu mai i te hau e te oaoa i roto i te aau o te taata, e i roto ho‘i i te utuafare, o te oraraa ïa ia au i ta tatou faufaa e vaira. E mai te mea e, te vaira te hoê mea o te faatupu mai i te auauraa niho e te oto e te peapea, o te tarahu ïa e te mau mea eita e ti‘a i te hoê taata ia haapa‘o.4

Te hinaaro nei au e faaara i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, e ti‘a ia ratou ia hoo mai i te pereoo uira e i te mau mea rii no te oraraa, mai te mea e, e moni ta ratou no te hoo mai i te reira, eiaha râ e aitarahu i to ratou oraraa no a muri a‘e… Te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, te feia aita e feruri maite i te parau no to ratou oraraa a muri a‘e, o te tarahu no te mau mea rii o te oraraa nei, e no te mau mea hinuhinu o te oraraa nei, te tuu ra ïa ratou i te teimaha i ni‘a ia ratou iho, na roto i te aufauraa i te moni taime, o te faatupu mai i te ati rahi e te haama.5

Mai te mea e, na te taata iho ta’na mau mea atoa, e aita e titauhia ia’na ia aufau i te moni taime, e te hoo mai nei oia ia au i te moni ta’na e vaira, eita ïa te rahiraa taata e fifi…Ua tuu tatou ia tatou iho i roto i te tarahu ma te ore e haapa‘o i te mau fifi e nehenehe e tupu mai—te ma‘i, te tapu, e te vai atura.6

Eita tatou e ite i te mau mea atoa e tupu mai i mua nei. Te vaira ra râ hoê mea e nehenehe ta tatou e parau, oia ho‘i, e moni anei ta tatou no te hoo i te hoê ratio, hoê pereoo, e aore râ, te tahi atu mea, e e hoo tatou i te reira, noa’tu e, ehia ta tatou e toe mai, ua roaa râ te reira ia tatou.7

Te ti‘aturi nei au e, e mo‘e ê te mau fifi atoa o te rahiraa o te taata mai te mea e, e faaru‘e ratou i te peu hoohaere noa i te mau mea faufaa ore, e ia ho‘i mai i ni‘a i te mau peu haehaa no te ahuraa; ia faaiti e iva i ni‘a i te ahuru i te haere e mata‘ita‘i i te hoho‘a teatea; e ia ho‘i mai i ni‘a i te mau peu no te tarani e te faarava‘i.8

Te aufauraa i te tuhaa ahuru e te mau ô ma te parau ti‘a, na te reira e horo‘a mai i te mau haamaitairaa no te pae tino e no te pae varua.

Te hinaaro nei au e parau faahou atu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i to‘u ti‘aturiraa papu e, e haamanuia te Atua to tatou Metua i te Ao ra, e e haamaitai e e horo‘a mai ho‘i oia i te paari i te mau taata e aufau i ta ratou tuhaa ahuru ma te parau ti‘a. Te ti‘aturi nei au e, ia fifi te hoê taata i te pae no te moni, te rave‘a maitai roa a‘e no te tatara ia’na i rapae i te reira fifi (te parau nei au na roto i to‘u iho iteraa, no te mea te ti‘aturi nei au e, ua hau atu i te hoê taime i roto i to‘u oraraa to‘u fifiraa i te pae moni i te fifi aitâ i fifihia a‘e nei e te tahi atu taata) o te riroraa ïa ei taata parau ti‘a hope roa i mua i te aro o te Fatu, e eiaha e vaiiho hoê noa a‘e dollar ia topa mai i roto i to tatou rima ma te ore e horo‘a na te Fatu i te ahuru i ni‘a i te hanere o te reira.

Aita te Fatu e hinaaro i ta outou moni e aore râ i ta‘u. Te haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru e te mau moni ô no te mau fare pureraa, no te mau fare tĭtĭ, no te mau fare haapiiraa, te mau hiero, te ohipa misionare e teie mau hinaaro e rave rahi, no to tatou ana‘e ïa maitai. Ua riro teie mau mea ei haapiiraa ia tatou no te faaineine ia tatou ia riro mai te Atua te huru e ia ti‘a ia tatou ia ho‘i atu i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra. Te haapiiraa tumu no ni‘a i te moni o tei horo‘ahia mai nei ia tatou, o te mau haapiiraa atoa ïa e horo‘ahia nei i te fare haapiiraa i te mau tamaroa e te mau tamahine na‘ina‘i ; no te maitai ho‘i te reira o te tamaroa; no te maitai te reira o te tamahine, no to ratou haereraa i mua, no to ratou poupou e to ratou oaoa no te oraraa a muri a‘e; na roto i te mau ite e te mau haamaramaramaraa atoa te roaa nei ia tatou, e to tatou iho hoturaa, o tatou iho ïa te fana‘o nei.

Ua haamau te Atua to tatou Metua i te Ao ra i te mau ture no te haamaitai i to’na mau taata i te pae no te tino, no te varua e no te ite, e te hoê o te mau ture maitai roa a‘e i te ao atoa nei no te faariro i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ei feia maitai roa a‘e, o te ture ïa no te tuhaa ahuru. E rave rahi taata e ti‘aturi nei i te Evanelia e e farii ho‘i i te reira, tera râ, e au ratou mai taua taata apî ra ta tatou i ite i roto i te papa‘iraa mo‘a, tei parau atu i te Faaora e “ua hope te reira i te haapa‘ohia e au”, e a parau atu ai te Faaora ia’na ia haere e hoo i te mau mea atoa na’na ra, a hopoi atu ai na te taata rii [a hi‘o Mataio 19:16–22]. E rave rahi taata aita e maraa ia ratou ia haapa‘o i te Evanelia no te rahi o te mau titauraa moni e titauhia ia ratou, e te farii nei ratou i te mau mea o teie nei ao, o ta ratou ho‘i e tapea papu nei, ia eiâ i te horo‘a hau a‘e i te mau horo‘a atoa a te Atua, tei parauhia te ora mure ore. Te ani nei au i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru.9

Te ture no te hoturaa i te pae faufaa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, na roto i te fafauraa i mua i te Atua, o te riroraa ïa ei taata aufau ti‘a i te tuhaa ahuru, eiaha râ i te eiâraa i ta te Fatu i roto i te tuhaa ahuru e te mau ô [a hi‘o Malaki 3:8]. E tupu te hoturaa no te feia e haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru. Ia parau vau e, te hoturaa, aita vau e parau nei no te pae moni noa…Ta‘u râ e faariro nei ei hoturaa mau, e tei riro ei hoê o te mau mea faufaa rahi roa no te tane e te vahine e ora nei, maori râ, ia rahi to tatou ite i te Atua, ia rahi atoa to tatou iteraa papu, ia rahi te mana no te oraraa i te Evanelia, e i te faaururaa ho‘i i to tatou utuafare ia rave atoa i taua mau mea nei. Tera ïa te hoturaa mau.10

Te ti‘aturi papu nei e, te faaroo aore e ohipa e mea pohe ïa, e te ti‘aturi papu nei au e, e parau mau ta te Atua a parau ai oia e, e iriti oia i te mau haamaramarama o te ra‘i a ninii mai ai i te haamaitairaa i ni‘a ia tatou mai te mea e, e aufau tatou i ta tatou tuhaa ahuru [a hi‘o Malaki 3:10].11

Te ti‘aturi nei au e, e haamaitaihia te taata ia au i to ratou aau horo‘a mau. Aita vau e parau nei e, ua hau atu ta ratou moni e roaa nei i ta vetahi ê, penei a‘e paha. No ni‘a iho râ i te tupuraa i te rahi i roto i te parau no te faaroo, e te iteraa papu e te iteraa i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei, te parau nei ïa vau e, te feia tei haapa‘o maitai i te aufau i ta ratou tuhaa ahuru, e tupu ïa ratou i te rahi i te faito eita roa’tu e taeahia i te feia aufau ti‘a ore. Aita roa’tu to‘u mana‘o e tapitapi nei no te reira. Hau atu i te reira, e maamaa mau ïa to‘u ia ti‘aturi au e, e faarahi te Fatu i te feia e aufau i ta ratou tuhaa ahuru, e e hau a‘e ratou i te hotu, i te hoê faito tano noa, i te feia aita e aufau i ta ratou tuhaa ahuru. Te ti‘aturi nei au e, no te feia e horo‘a [i ta ratou mau ô] ma te aau tae mau, e horo‘a te Fatu ia ratou i te mana‘o, e e tupu ratou i te rahi i roto i te ite e te aravihi, hau atu i te vitiviti i te feia pipiri. Te vai nei taua faaroo ra i roto ia‘u, e ua roaa te reira ia‘u mai to‘u tamariiraa mai â.12

Mai te mea e, e horo‘a tatou ia au i te maraa ia tatou, mai te mea e, e aufau tatou i ta tatou tuhaa ahuru, noa’tu te na‘ina‘i o te faufaa e roaa nei ia tatou, …e faarahi te Atua to tatou Metua i te Ao ra i te iva toata i ni‘a i te ahuru e toe ra, e aore râ, i te maha ahuru ma pae toata i ni‘a i te pae ahuru, e e roaa te paari ia outou no te faaohipa maitai i te reira ia ore outou ia ere i te hoê mea na roto i to outou aufau ti‘araa.13

Te tatararaa a to te ao nei no te parau o te manuia, o to te taata ïa aravihi ia putu i te moni. Te hinaaro nei râ vau e parau atu ia outou e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, te ohipa puturaa i te moni, e ere te reira te manuia mau. Ia tupu te hoê taata i te paariraa e ia hotu atoa ho‘i oia i roto i te mau mea o te ao nei, mai te mea e, eita oia e ara maitai, e mo‘e ê te Varua o te Fatu ia’na, i reira oia e faatumu ai i to’na aau i roto i te mau mea o teie nei ao. E ia mo‘e ê ho‘i te Varua o te Fatu ia’na ra, e ia ore ho‘i oia e vai parau ti‘a faahou i mua i te Atua i roto i te parau no te aufauraa i ta’na tuhaa ahuru ma te parau ti‘a e te afaro, mai ta’na e faaite i te tiaauraa i mua i te hoê apiti ahiri e, tei roto oia i te ohipa puturaa faufaa, e iti ïa te puai o taua taata ra, e iti ho‘i to’na mana, e iti atoa to’na iteraa papu no ni‘a i te Varua o te Atua i roto i to’na ra aau. Aita roa’tu to‘u mana‘o e tapitapi nei no te reira.

Ei feia parau ti‘a tatou i mua i te Fatu e ti‘a ai. Te fifi rahi e vai nei, no te mea ïa e, ia tupu ana‘e te taata i te paariraa e ia puai ho‘i ratou i roto i te mau mea o te ao nei, e rave rahi o ratou o te faatumu i to ratou aau i roto i te reira mau mea, mo‘e ê atu ra te Varua o te Fatu ia ratou ra. No reira, te mea ta to te ao nei e parau nei e, te manuia, o te manuia ore ïa; no te mea, mai te mea e, e haamata te hoê taata na roto i te titau i te hoê perapeio e aita te reira i roaa ia’na fatata e pau to’na oraraa taatoa no te titau i te reira, tapa‘o ïa e, aita to’na oraraa i manuia. Mea rahi ta‘u taata i ite, ia roaa mai ta ratou moni, noa’tu e, mea na‘ina‘i roa, ua faaite mau ratou i to ratou parau ti‘a i mua i te Fatu, e ua aufau hoê tuhaa i ni‘a i te ahuru o te reira moni. Tera râ, ia rahi atu te moni tei roaa mai ia ratou, ua aufau ratou mai te hoê tuhaa haere atu i te piti e aore râ, e toru i ni‘a i te hanere, aita râ i aufau ahuru i ni‘a i te hanere. Eaha te fifi? No te aha, te hiaai moni i tupu ai i te rahi i roto i te hoê taata, e ua puai mai te au i te hiaai ava. Ua riro te reira taata i raro a‘e i te reira hiaai, e ua here oia i te moni, aita râ i here i te reira no te maitai ta’na e nehenehe e faatupu i te moni. Aita oia i faaau maitai i te faufaa o te mau mea atoa.14

Na te Atua teie ture, e ta te aufauraa i te tuhaa ahuru e faatupu ra, o te hau ïa e te oaoa i roto i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e haapa‘o i te reira. E tupu te oaoa i roto i te aau o te taata e ti‘a ma te parau ti‘a hope roa i mua i te Fatu, na roto i te horo‘araa i ta’na tao‘a no te patu i te Ekalesia a te Mesia, e i roto atoa i te aau o te feia atoa e afau ti‘a i te tuhaa ahuru. Te mau haamaitairaa atoa ta outou e ta‘u atoa e fana‘o nei, no ô mai ïa i te Atua ra. E tarahu ta tatou Ia’na no te aho ora, e Na’na te mau mea atoa i horo‘a mai ia tatou nei. Te ani mai nei Oia ia tatou ia faaite i to tatou mauruuru e to tatou iteraa iTo’na maitai, na roto i te faaho‘iraa i te Ekalesia ra hoê i ni‘a i te ahuru o te mau mea tei roaa ia tatou, ei maitai no te Ekalesia e no te haaparareraa i te Evanelia i ô tatou iho e i te atea ê, inaha, no ô mai Ia’na ra te mau mea atoa i roaa ia tatou.

Te parau faahou atu nei au e, aita vau e taa nei e, no te aha te hoê taata haapa‘o maitai i roto i ta’na mau ohipa e te tahi atu mau taata, ma te feruri ore e, eita oia e aufau i ta’na tarahu i te fare toa, mai te mea e, e nehenehe ta’na e aufau, area i mua i te Atua ra, aita ïa oia e haapa‘o i te aufau i ta’na tarahu i te Atua…

Te tiaoro nei au i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia riro ratou ei feia parau ti‘a i mua i te Fatu e te fafau nei au ia ratou e, e roaa te hau, te hoturaa, e te manuia i te pae faufaa i te feia te vai parau ti‘a noa i mua i to tatou Metua i te Ao ra, no te mea te haapa‘o ra ratou i te ture e te hopoia. E haamaitai oia ia ratou no te raveraa i te reira. E ua riro te parau ti‘a hope i mua i te Fatu ei rave‘a faahiahia a‘e no te haapii i ta outou mau tamarii i te parau no te faaroo i te Evanelia a Iesu Mesia…Mai te mea e, e faatumu tatou i to tatou aau i ni‘a i te mau mea o teie nei ao e aita tatou e riro ei feia parau ti‘a hope roa i mua i te Fatu, eita ïa tatou e tupu i te rahi i roto i te maramarama e te mana e te puai o te Evanelia.15

Te haamauruuru nei au i te Atua no te haamaitairaa o te aufauraa i te tuhaa ahuru. Te oaoa nei au i te mea e, ua ti‘a ia‘u ia faaite i to‘u mauruuru i to‘u Metua i te Ao ra no To’na aroha ia‘u.16

E mea ti‘a ia tatou ia faaite i te aau horo‘a i roto i te faaohiparaa i to tatou mau haamaitairaa i te pae no te faufaa, no te tauturu i te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.

Te tahi atoa mea e ti‘a ia tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia haapii—ua roaa te reira ite ia‘u na roto i te faaohiparaa—maori râ, …te taaotiaraa ia tatou i roto noa i te mau mea faufaa o te oraraa nei, eiaha râ e haapii i te mau peu haamau‘a. Mai te mea e, te hau ra ta tatou faufaa, a faaohipa i te reira mai te au i ta te Atua e hinaaro ia faaohipa tatou—oia ho‘i, no te haereraa i mua o te Basileia e no te haaparareraa i te Evanelia…

No ni‘a i te mau tao‘a atoa i roaa ia tatou, aita to te reira e faufaa no tatou, maori râ, mai te mea e, ua ineine tatou e ua hinaaro tatou ia faaohipa i te reira no te haereraa i mua o te Basileia o te Atua. E hopoia na tatou ia imi i te ora no to tatou utuafare; e ere râ i te hopoia na tatou ia ora i roto i te haamau‘a faufaa- oreraa. E ere i te hopoia na tatou ia rave i te ohipa ia roaa te tao‘a rahi ia tatou no te faa‘una‘una ia tatou…

Mai te mea e, e haapii tatou ia faaohipa i te mau rave‘a ta te Atua i horo‘a mai ia tatou no te haereraa i mua o To’na Basileia, e ore ïa te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e roohia i te tahi mau fifi taaê i te pae no te faufaa; e haamaitai te Fatu ia ratou i te maitai rahi. Te mea te ti‘a ia tatou ia rave, o te imiraa ïa i te maramarama e te faaururaa a To’na Varua no te arata‘i ia tatou i te mau taime atoa, ei reira Oia e amui mai ai i te tahi atu mau mea faufaa ia tatou nei.17

Te taata horo‘a noa ta te Fatu ïa e here. Aita hoê taata i ni‘a i te fenua nei e nehenehe e aufau i te mau ô na te taata rii, e aufau ho‘i no te paturaa i te mau fare pureraa e te mau hiero, …e faaohipa ho‘i i ta’na mau rave‘a no te tono i ta’na tamaiti e ta’na tamahine e haere e poro i teie Evanelia, ma te ore e iriti i te nounou i rapae i to’na aau, noa’tu te huru nounou i roto ia’na a haamata ai oia i te horo‘a. O tera ïa te hoê o te mau mea nehenehe roa a‘e i te ao nei no te taata—oia ho‘i, ia mou roa te nounou i roto i to ratou huru taata ra. Ia mou ana‘e ho‘i te reira i roto ia ratou, e oaoa te roaa ia ratou e te hinaaro rahi ia imi i te rave‘a no te raveraa i te maitai ma te faaohipa i te mau rave‘a ta te Fatu i tuu mai i roto i to ratou rima, eiaha râ i te tamataraa e faaohipa i te reira ia rahi atu ta ratou tao‘a e roaa mai.18

E ere te moni i te haamaitairaa no ô mai i te Atua ra. Te maramarama râ e roaa nei ia tatou, tae noa’tu i te paari, e te Varua o te Atua no te faaohipa i te reira ma te paari e te ti‘a ho‘i, e no te faahaere i te Basileia o te Atua i mua i ni‘a i te fenua nei, o te reira te parauhia e haamaitairaa. Mai te mea e, ua haamaitaihia tatou i te mau tao‘a rahi o teie nei ao, e ua matapohia to tatou mata… ua riro ïa te reira ei haamaitairaa eiaha no ô mai i te Atua ra, no ô mai râ i te diabolo ra.19

Ua pinepine au i te ite e, te huru mau o te taata nei, o te nounou ïa, te taviri, te haru faufaa, te feruri ia’na iho, te haapa‘o noa ia’na iho, e te haaraa no to’na iho maitai. Area ta te Evanelia e haapii nei ra, e mea taaê roa ïa i te reira. Te ite nei tatou e, te mau titauraa e titauhia nei ia tatou no te aufau i te tuhaa ahuru e te moni haapaeraa maa…e te horo‘araa i ta tatou mau rave‘a no te faatae i te Evanelia i te mau taata atoa o te fenua nei—te tiavaru nei taua mau titauraa ra i te ino i rapae i te aau o te taata. Te mea ra e tano i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e rave moti râ, te horo‘araa i te taime, te here no te faahaereraa i te Basileia o te Atua i mua. Na te Evanelia e tatara i te nounou, te taviri fauraa e te haru faufaa mai te mea e faaroo tatou. E faaî te Evanelia ia tatou i te hiaai ia haapae i teie mau maa o te ao nei, e ia rave tatou i te maitai no te faaoraraa i to tatou mau taa tupu.20

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Nahea te tarahu e riro ai ei faatitiraa? Eaha te mau haamaitairaa e roaa ia tatou ia ora ana‘e tatou ia au i ta tatou mau rave‘a e vai ra? Eaha te mau mea e tauturu ia tatara ia tatou i rapae i te tarahu, e aore râ, ia opani ia tatou ia faaô i roto i te tarahu?

  • Nahea tatou ia haamaitaihia i te pae faufaa e i te pae varua atoa ia haapa‘o ana‘e tatou i te ture no te tuhaa ahuru? Nahea i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau parau tumu o te tuhaa ahuru e te mau ô?

  • No te aha e mea faufaa ia riro ei taata parau ti‘a i mua i te Fatu e i mua atoa i to tatou mau taata tupu? Nahea te mau metua parau ti‘a i mua i te Fatu e riro ai ei haamaitairaa no te mau tamarii?

  • No te aha te manuia i roto i te mau mea o te ao nei e nehenehe ai e faaere ia tatou i te Varua o te Fatu? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tapea maite i te manuia i te pae faufaa i roto i te raveraa ti‘a?

  • Eaha ta tatou mau hopoia i muri a‘e i to te Atua horo‘araa mai ia tatou i te mau haamaitairaa no te pae tino nei? Eaha te mau mea o te faataupupu ia tatou ia rave i teie mau hopoi‘a?

  • Eaha te mana ta te moni e horo‘a mai ia tatou nei, mai te mea e, e faaohipahia te moni ia au i te raveraa ti‘a?

Te mau nota

  1. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 3:374.

  2. Relief Society Magazine, Me 1932, 299, 302.

  3. I roto i te “Symposium of Best Thought”, Improvement Era, Fepuare 1898, 283.

  4. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 111.

  5. Gospel Standards, 111.

  6. Gospel Standards, 112.

  7. Gospel Standards, 112.

  8. Gospel Standards, 113.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 6–7; tauihia te paratarafa.

  10. Gospel Standards, 58.

  11. Relief Society Magazine, Me 1932, 303.

  12. Gospel Standards, 64.

  13. Gospel Standards, 61.

  14. Gospel Standards, 181; tauihia te paratarafa.

  15. Gospel Standards, 60–61.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1912, 50.

  17. I roto i te Collected Discourses, 3:374–75; tauihia te paratarafa.

  18. Gospel Standards, 62.

  19. Gospel Standards, 108–9.

  20. I roto i te Collected Discourses, 4:356.

Hōho’a
couple managing finances

E mea ti‘a i te tane e te vahine faaipoipo ia hoê raua i te faatereraa i ta raua faufaa moni. Ua parau te Peresideni Heber J. Grant e, “Mai te mea e, te vaira te hoê mea o te faatupu mai i te hau e te oaoa i roto i te aau o te taata, e i roto ho‘i i te utuafare, o te oraraa ïa ia au i ta tatou faufaa e vaira.”