Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 7: Te iteraa papu hopea ore o te taata iho


Pene 7

Te iteraa papu hopea ore o te taata iho

Ia haapa‘o tatou i te Evanelia a Iesu Mesia, e tupu i te rahi to tatou iteraa i te parau mau e tae noa’tu i to tatou aravihi ia tavini i te Fatu.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Ua haamata te iteraa papu o Heber J. Grant no ni‘a i te Evanelia i faaho‘ihia mai i te aahia i to’na tamariiriiraa. I roto i to’na oraraa i muri mai, ua faaite pinepine oia i to’na aau mehara no te mau orometua e te feia faatere tei tauturu ia’na i te faahoturaa i to’na iteraa papu. E mauruuru taaê to’na i to’na metua vahine. I te hoê taime ua parau oia e, “I teie mahana te ti‘a nei au i o nei ei peresideni no te Ekalesia, no te mea ua haapa‘o vau i te parau e te a‘oraa e i te iteraa papu puai no ni‘a i te hanahana no te ohipa a te Atua, tei horo‘ahia mai e to‘u metua vahine.”1

A tupu ai oia i te rahi, ua rahi atoa to’na iteraa papu. Te parau ra oia no ni‘a i te iteraa tei roaa ia’na a tai‘o ai oia i te Buka a Moromona: “I to‘u apîraa mai te mea ra e, ahuru ma pae matahiti to‘u, ua tai‘o vau i te Buka a Moromona ma te haapa‘o maitai e na roto ho‘i i te pure, e ua tupu a‘era i roto i to‘u aau te hoê iteraa papu puai e te vai maite, no ni‘a i te parau mau o taua buka ra. Mai taua taime mai ra e tae roa mai i teie mahana, ua riro ta’na mau haapiiraa nehenehe ei tamahanahana, ei haamaitairaa e ei arata‘i no‘u.”2

Ua faaamu tamau noa te Peresideni Grant i to’na iteraa papu i roto i to’na oraraa taatoa, na roto i te pure tuutuu ore ia tapea maite oia i to’na faaroo.3 I te 80raa o to’na matahiti ua parau oia e: “Aita vau e taa e nahea ia parau i te mauruuru e vai nei i roto i to‘u aau no te iteraa papu paari i roto ia‘u, no ni‘a i te hanahana o teie ohipa. I roto i te roaraa o te tau, ua iteahia ia‘u e rave rahi mau haapapuraa paari e te mana, no ni‘a i te hanahana o teie ohipa, e aita ho‘i e parau ta‘u no te faaite i to‘u mauruuru; e aita roa i iteahia ia‘u hoê noa a‘e mea o tei faaiti i to‘u faaroo.”4

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

E tae mai te iteraa papu mai te hoê heheuraa no ô mai i te Atua ra na roto i te Varua Maitai.

Ei pahohoraa i te mau pure haehaa, ua horo‘a te Atua i te tane e te vahine ati a‘e te ao nei, te imi nei i te maramarama o To’na Varua, i te hoê iteraa papu e te iteraa e, teie Evanelia, o te mea mau ïa ta te reira e faaite ra—oia ho‘i, te parau mau, o te vai ho‘i e a muri noa’tu, e te feia e haapa‘o i te reira, e faateiteihia ïa ratou e a muri noa’tu i mua i te aro o to tatou Metua i te ao ra, e Ta’na Tamaiti, to tatou Faaora.5

E rave rahi hanere, oia ïa, e rave rahi tauatini taata tei putapû te aau, e na roto i te faaururaa a te Varua e te heheuraa ta te Atua i horo‘a ia ratou, ua roaa ia ratou te hoê iteraa no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei. Ua roaa ia ratou te faaiteraa a Varua Maitai ia ratou, e ua oaoa to ratou varua, e ua oaoa to ratou tino taatoa, e ua ta‘i ratou i te oaoa i te mea e, ua ite ratou e, te ora nei te Atua, i te mea e, ua ite ratou e, o Iesu te Mesia, e o Iosepha Semita e Peropheta ïa na te Atua mau o te Ora. Aita e taata i ni‘a i te fenua nei e ti‘a ia parau e, ua ite oia e, e ere te parau mau te mau parau ta ratou i parau. Eita paha te reira taata e ti‘aturi i to ratou iteraa papu, eita râ ta’na e nehenehe e eiâ i te iteraa tei roaa ia ratou. E nehenehe ta‘u e parau e ua here au i to‘u utuafare, ma te parau mai te hoê taata e, “aita vau e ti‘aturi i te reira parau”, tera râ, aita te reira e taui i to‘u iteraa e, ua here mau vau ia ratou. Ia roaa i te hoê taata te faaiteraa a te Varua Maitai, ia roaa i te hoê taata te iteraa e, e parau mau teie Evanelia, e ua ite oia i te reira, e te poro ra oia i te reira, noa’tu e aita te ao taatoa nei e ti‘aturi, eita râ ta ratou e nehenehe e taui i to’na iteraa.6

Te haamauruuru nei au i te Atua i te mea e, e nehenehe ta te Feia Mo‘a atoa e farii i te muhumuhu o To’na varua mo‘a. Te haamauruuru nei au i te Atua i te mea e, aita i titauhia i te hoê noa a‘e o tatou ia turu‘i i ni‘a ia vetahi ê no te farii i te iteraa papu no ni‘a i te Evanelia. Te haamauruuru nei au Ia’na i te mea e, e nehenehe i te taata hoê e i te mau taata atoa ia roaa to ratou iho iteraa papu.7

Na taua iteraa o te taata hoê ra, taua reo iti ha‘iha‘i ra o te heheuraa o te horo‘ahia i te mau varua parau ti‘a atoa, e te pure, ei pahonoraa i ta ratou pure, e horo‘a i te puai i teie Ekalesia. Ahiri e, aita te iteraa papu o te taata hoê, o te horo‘ahia i te tane e te vahine i te ao atoa nei, a faaroo ai ratou i teie Evanelia e a tiaoro ai i te Atua ma te haehaa no te horo‘a mai i to’na varua, e ere ïa to tatou huru mai teie mahana—oia ho‘i, e mau taata hoê, te aau e te varua hoê, hoê i roto i te Atua e hoê i roto i to tatou Faaora.8

Te hinaaro nei au e faaite atu e, na te mana o te Atua, na te Varua o te Atua e faafariu i te taata; e ere te aravihi o te parau, e ere te ite, e ere te parau nehenehe, e aore râ, te aravihi o te faahitiraahia te reira, o te ô i roto i te aau o te tamarii a te taata nei no te faafariu ia ratou i te Parau Mau ra.9

E rave rahi mau taata ta‘u i farerei o tei uiui mai i to‘u iteraa papu. Ua parau mai ratou e, “E Grant tane, eita e ti‘a ia oe ia ite i teie mau mea.” Tera râ, ua ineine au e ua hinaaro vau ia faaite i te iteraa papu e, ua ite mau vau i taua mau mea ra, ua ite au i te reira mai ta‘u e ite nei i te maramarama e te poiri, te mahanahana e te to‘eto‘e. Ua ite au e, i muri a‘e i to‘u pureraa i te Fatu, ua roaa mai te mau pahonoraa i ta‘u mau pure. No reira, ua ite au i teie mau mea, e ua ite au i te reira mai ta‘u i ite e, te here nei au i to‘u utuafare e i to‘u mau hoa. Ua tae mai teie iteraa i roto ia‘u, e ua ineine au e te hinaaro nei au e faaite i te iteraa papu i to te ao atoa nei, e ua ite au e, e titauhia ia‘u ia amo i te hopoia no te iteraa papu ta‘u e faaite. E ere ïa i te mea tano no‘u mai te mea e, ia tae mai te taime, eita vau e faaite i te iteraa papu no te mau mea ta‘u i ite.10

Tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e mea ti‘a roa ia tatou ia mauruuru no te maitai e te aroha o to tatou Atua. E faaitoito tatou ma to tatou puai atoa, ia roaa te maramarama e te ite ia tatou no ô mai i to tatou Metua i te ao ra ia ti‘a ia tatou ia haapa‘o tamau noa i te e‘a au. E rave rahi o tatou o te mana‘o nei e, e mea paari to tatou ite i te Evanelia, e aita tatou e mata‘u nei i te mau faahemaraa o te oraraa nei i te ruri ê ia tatou i te parau mau. E ti‘a atoa râ ia tatou ia ite e, aita e ti‘a ia tatou ia vai otahi noa e ia tapea maite i te iteraa papu no ni‘a i te Evanelia hoê a‘e mahana mai te mea e, aita te maramarama e te faaururaa a te Varua o te Atua.11

E noaa to tatou iteraa papu e e haapuai tatou i te reira na roto i te pure, te tai‘oraa e te faarooraa i te Fatu.

Te iteraa papu rahi a‘e te ti‘a ia tatou ia farii o te faaiteraa ïa o te reo o te heheuraa—te faaururaa a te Varua Mo‘a. Aore roa e taata e ti‘a ia farii i te reira ma te ore e haapa‘o i te mau faaueraa.12

Eita e ti‘a ia outou ia horo‘a ia vetahi ê i te mea tei roaa ia outou iho. Aita ta‘u e nehenehe e horo‘a i te iteraa papu i te hoê taata no ni‘a i teie Evanelia mai ia‘u e ore e ti‘a ia amu i te maa no’na. E nehenehe ta‘u e parau ia’na e nahea te reira e roaa ai ia’na. E nehenehe ta‘u e faaite ia’na i te mau haamaitairaa ta te Atua i horo‘a mai no‘u. Tera râ, ua titauhia i te taata tataitahi ia haapa‘o i te Evanelia mai te mea e, e hinaaro oia ia roaa to’na iho iteraa papu no ni‘a i te hanahana o teie ohipa.

Ua tamatahia te reira na te ao taatoa nei na te mau tane e te mau vahine tei au-ore-hia, tei haamauiuihia, e tei hamani-ino-hia e to ratou mau fetii, no to ratou tomoraa mai i roto i teie nei Ekalesia; area râ, ei pahonoraa i te pure haehaa, e na roto i to ratou raveraa i te mau mea ta te Atua i faaue mai ia ratou, ua roaa ia ratou te maramarama e te ite e te iteraa papu no ni‘a i te hanahana o teie ohipa.13

E au mau taea‘e e au mau tuahine, mai te mea e, e tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa, ma te haapa‘o maite i te mau faaureraa a te Fatu, te mau fafauraa atoa tei faufauhia ra, e hope paatoa ïa i te tae mai i ni‘a i to tatou mau upoo. E e tupu tatou i te rahi, e e hotu to tatou ite e to tatou maramarama.14

I roto i to‘u ti‘araa ei tavini no te Atua ora, te fafau atu nei au ia outou e, te mau tane atoa e te mau vahine atoa e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e maitai rahi to ratou, e te mau fafauraa atoa tei fafauhia e te Atua, e hope paatoa ïa i te tae mai i ni‘a i to ratou upoo, e e tupu ratou i te rahi, e e hotu to ratou paari, to ratou maramarama, to ratou ite, e, te mea hau roa’tu, to ratou ïa iteraa papu no ni‘a i te Fatu o Iesu Mesia.15

Mai te mea e, e faaite tatou i to tatou iteraa papu, e tupu ïa te reira i te paariraa.

Aita roa e taata e nehenehe e poro i te Evanelia na roto i te faaururaa e te mana o te Varua o te Atua ora … ma te ore e mana‘o, ma te ore e ite e e taa e, na te Fatu Manahope i haamaitai mai ia’na, e e nehenehe ta’na e faaite papu i taua mana o te Atua tei tae mai, a poro ai oia i te Evanelia a te Fatu o Iesu Mesia ra.16

Ua faaroo a‘e nei au i te Peresideni [Brigham] Young e i te tahi atu mau taata i te parauraa e rave rahi taime e, pinepine te feia api i te farii i te hoê iteraa papu i roto roa i te pàpà o to ratou aau, no ni‘a i te hanahana o teie ohipa, i te taime a ti‘a ai ratou i ni‘a i to ratou na avae [no te faaite i te iteraa papu], hau atu i tei fariihia e ratou a tuturi ai ratou no te titau na roto i te pure i taua iteraa papu ra; te parau atoa ra ratou e, na roto i te faaururaa a te Varua o te Fatu, ua farii ratou i te mau haamaitairaa a te Varua, e ua î roa to ratou varua i te maramarama e te ite no ô mai i te Atua ra na roto i te Varua Mo‘a. Ua tae te faaiteraa i roto i to ratou aau i ti‘a ai ia ratou ia haapapu e, ua ite mau ratou e tei roto ratou i te faanahonahoraa no te ora e no te faaoraraa; ua ite papu ratou e, te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, e peropheta o Iosepha Semita no te Atua mau e te Atua ora.17

I te tau a faatere ai au i te misioni no Europa, e rave rahi taime to‘u horo‘araa i te arata‘iraa i te feia apî tei tae mai i reira no te poro i te Evanelia—e feia apî aita i haere i te haapiiraa, aita e iteraa no te oraraa, e e rave rahi o ratou a tahi ra a ti‘a ai i ni‘a i roto i to ratou oraraa no te horo‘a i to ratou iteraa papu i roto i te piha faatereraa o te misioni i Liverpool. Ua parau vau ia ratou ia haapii ia ratou iho i te Evanelia e ia ani i te faaururaa a te Varua o te Fatu; e ua fafau vau ia ratou e, mai te mea e, e hamama ratou i to ratou vaha no te faaite e, o Iesu Mesia te Taraehara no to te ao nei, e o Iosepha Semita to’na peropheta, e horo‘a mai te Atua ia ratou i te parau e faahiti, noa’tu e, aita hoê a‘e mea i roto i to ratou feruriraa i te haamataraa. E rave rahi misionare, e ere te tahi noa tuhaa iti, tei faaite mai ia‘u e, ua tupu mau taua fafauraa ra, e ua haamaitai mau te Atua ia ratou i te mau taime atoa a faaite ai ratou i te iteraa papu no ni‘a i te hanahana o te misioni a Iosepha Semita, te taata tei faati‘a faahou i te Ekalesia a te Mesia i ni‘a i te fenua nei, i raro a‘e i te faaueraa a te Atua.18

Ua faaroo vau i roto i te roaraa o to‘u oraraa e rave rahi hanere e e rave rahi tauatini iteraa papu no te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine, tei haere e poro i teie Evanelia e tei ho‘i mai na ta ratou ohipa misionare e tei faaite i to ratou iteraa papu e, ua rahi atu to ratou ite no ni‘a i te hanahana o teie ohipa, e ua puai atu to ratou iteraa papu.19

E mea faufaa ia ti‘a papu i roto i te ekalesia a te Atua; eita e ti‘a ia tatou ia ora noa i ni‘a i te iteraa papu tei roaa ia tatou e râ ê te matahiti. Ua faaroo tatou … i te iteraa papu o te hoê taata e hitu ahuru e ma iva to’na matahiti, tera râ, mai te mea e, e faaea oia i te faaite i to’na iteraa papu, e faaru‘e te varua o te Atua ia’na, no te mea, aita e tau e ti‘a ai ia tatou ia faaea i roto i te ohipa e te Evanelia a te Atua.20

E horo‘a mai te iteraa papu ia tatou i te aravihi e te itoito no te rave i te ohipa a te Fatu.

Te feia e haapa‘o i te mau faaueraa a te fatu, te feia e haapa‘o i te mau titauraa o te Evanelia, e tupu ïa i te rahi to ratou iteraa papu e te ite i te Evanelia, i tera mahana e tera mahana, e tae noa’tu i to ratou hinaaro ia faaitoito ia vetahi ê ia imi i te faanahonahoraa no te ora e no te faaoraraa.21

Ua faaite tatou e, e parau mau te parau a te Faaora tei na ô mai e, te taata tei haapa‘o i te hinaaro o te Metua ra, e ite ïa i ta’na haapiiraa [a hi‘o Ioane 7:17], e e roaa te ite mau e te ite hope ia tatou; e o te reira te tumu e hinaaro ai tatou e faatusia ia tatou no te parau mau.22

E oaoa rahi to‘u i te mea e, ua roaa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ao atoa nei, te hoê iteraa papu no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei. Mai te mea e, aita taua iteraa papu ra, eita te taata e rave i te mau faatusiaraa nehenehe te titauhia ia ratou ia rave i ô ratou e i rapae i ô ratou, no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua …

… Te oaoa nei au ia haamana‘o vau i te mau taata tei ti‘a ei upoo no teie Ekalesia e tae noa’tu i to’na feia faatere, ma te horo‘a i to ratou taime e to ratou taleni, ma te faatusia ia ratou (oia ho‘i, te mau faatusiaraa no ni‘a i te mau mea o teie nei ao), e tei noaa te hoê iteraa hohonu e te paari e te ora nei te Atua, e te faaroo nei e te pahono nei oia i ta tatou mau pure; e tei ite ma te tapitapi ore e, ua fâ mai te Atua ia Iosepha Semita ra e ua faaite mai i Ta’na Tamaiti ia’na; e tei ite papu atoa e, ua faaho‘ihia mai te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka i te fenua nei na roto mai i te mau taata tei mau i te mau taviri i te Afa Ti‘a o te mau Tau …

Aita hoê mea i raro mai i teie iteraa hohonu e te paari to tatou e nehenehe e faati‘a ia tatou ia rave i te mau ohipa i te hoê noa’tu faito.23

No te mea ua ite au ma to‘u aau nei, no te mea ïa te nuu nei te Ekalesia e te basileia o te Atua i mua. Ua ite e, aita’tu e mea i ni‘a i te fenua nei o te faaoaoa nei ia‘u maoti râ ia ohipa amui e te mau tavini o te Atua i roto i te faati‘a-faahou-raa i te faanahonahoraa no te ora. E ua riro vau ei tuhaa no te reira. Te taparu nei au Ia’na ia vai puai noa â vau eiaha vai ia taiva, e eiaha ta‘u mau fafauraa ia mo‘e, ia rahi noa’tu ra to‘u iteraa papu no te Evanelia e ia tupu to‘u hinaaro—eiaha te hinaaro ana‘e, ia rave atoa râ te ohipa—ia tavini no te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.24

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • No te aha e parau mau te parau e, eita e roaa te iteraa papu o te hoê taata “ma te ore e haapa‘o i te faaueraa.”?

  • No te aha i titauhia ai ia tamau noa i te haapuai i te iteraa papu? Nahea tatou ia tamau maite ma te rohirohi ore i te tautoo no te faarahi i to tatou iteraa papu?

  • Nahea to tatou iteraa papu i te tauturu ia tatou i roto i te mau taime tamataraa e aore râ, te mau taime hamani-ino-raa? Nahea to tatou iteraa papu i te tauturu ia tatou i roto i te mau taime maitai e te auhune?

  • No te aha to tatou iteraa papu e puai ai ia faaite ana‘e tatou i te reira? Ia faaroo ana‘e tatou i te iteraa papu o vetahi ê?

  • Eaha te mau taime, e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou iteraa papu, taaê noa’tu te pureraa iritiraa mana‘o?

  • Nahea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia faahotu i to ratou iho iteraa papu no ni‘a i te Evanelia?

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 15.

  2. “As I View the Book of Mormon”, Improvement Era, Mati 1934, 160.

  3. Hi‘o Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 204, 371.

  4. “The Power of a Testimony”, Deseret News, 10 Eperera 1937, Tuhaa a te Ekalesia, 1.

  5. “Our Religion the Truth”, Juvenile Instructor, Me 1926, 243.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 23.

  7. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 1:81.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1925, 151.

  9. “Spirit of the Lord Attends Elders of Church Who Strive to Obtain His Aid While Speaking in Public”, Deseret Evening News, 15 Mati 1919, tuhaa 4, VII.

  10. I roto i te Collected Discourses, 5:400.

  11. I roto i te Collected Discourses, 2:31.

  12. Gospel Standards, 41.

  13. “First Presidency Stresses Value of Personal Testimony in Tabernacle Talks: President Heber J. Grant”, Deseret News, 16 Tiunu 1934, Church section, 6; tauihia te paratarafa.

  14. Gospel Standards, 43.

  15. Gospel Standards, 39.

  16. “Significant Counsel to the Young People of the Church”, Improvement Era, Atete 1921, 872.

  17. Improvement Era, Atete 1921, 869–70.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1917, 25.

  19. I roto i te Conference Report, Atopa 1930, 6.

  20. I roto i te Collected Discourses, 2:21.

  21. Gospel Standards, 73.

  22. “The President Speaks to Youth”, Improvement Era, Tiurai 1936, 395.

  23. I roto i te Conference Report, Eperera 1939, 14–15.

  24. Gospel Standards, 204.

Hōho’a
man studying scriptures

Ia tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e ia haapa‘o i te mau ture i roto ra, “e tupu tatou i te rahi, e e hotu to tatou ite e to tatou maramarama.”