Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19: Te Pure Tuutuu Ore, te Parau Ti‘a, e te Aau Tae


Pene 19

Te Pure Tuutuu Ore, te Parau Ti‘a, e te Aau Tae

E roaa ia tatou te mau haamaitairaa e rave rahi mai te mea e, e pure tamau tatou i to tatou iho pure e te pure o te utuafare.

No Roto mai i te Oraraa o Heber J. Grant

I to’na tamariiriiraa, e mea pinepine o Heber J. Grant i te haere i te fare o te Peresideni Brigham Young. Mai te mea e, tei reira o Heber i te taime no te pureraa, e titauhia mai oia ia tuturi amui e te utuafare i roto i te pureraa utuafare. Ua vai noa taua mea ra i roto ia Heber. I muri a‘e te parau ra oia e, “Na roto i te faaururaa a te Fatu i roto ia Brigham Young ia ani oia i te Atua i te arata‘iraa, e rave rahi taime to‘u afa‘iraa i te upoo i ni‘a, te huriraa e te hi‘oraa i te vahi tei reira o Brigham Young i te pureraa, no te hi‘o e, aita râ anei te Fatu i reira. Mai te mea ra ia‘u e, te paraparau ra oia i te Fatu mai te hoê taata e paraparau i te tahi atu taata.”1

E rave rahi mau mea tei tupu i roto i te oraraa o te Peresideni Heber J. Grant tei faaite mai i to’na ti‘aturi i to’na Metua i te Ao ra e to’na ti‘aturi i te mana o te pure. Teie te hoê hi‘oraa, i te taime ua fatata roa ta’na vahine matamua i te pohe, ua peapea roa ta’na tamahine matahiapo. Ua pure oia ma te tuutuu ore ia ti‘a i ta’na tamahine ia farii i te pohe o to’na metua vahine (a hi‘o api 52-53 i roto i teie buka). I te tahi atu mau taime, ua pure te Peresideni Grant ia tauturuhia to’na tuane tei faaatea ê i te Ekalesia (hi‘o i te api 11 e 13 e ua tiaoro oia i te Fatu ia faaora i te hoê tamahine tei roohia i te ma‘i “Diphterie” (a hi‘o i te 111.

I roto i ta’na mau a‘oraa i to te Feia Mo‘a, e mea pinepine te Peresideni Grant i te faaite i te pure o to’na aau. Ua paraparau oia no ni‘a i to’na ti‘aturiraa e, e arata‘i te Fatu i te mau ti‘a faatere o te hau i roto i ta ratou mau hopoi‘a.2 Ua faaite oia i ta’na “pure hohonu e te aau tae mau” ia haamaitai te Fatu i te mau faehau e i to ratou mau utuafare i roto i te mau tau tama‘i.3 Te parau ra oia e, e mea tamau oia i te pure “no te feia faatere taatoa o teie Ekalesia, i roto anei i te Autahu‘araa e aore râ, i te mau pŭpŭ tauturu.”4 Ua tiaoro oia i te Atua ia tauturu i te Feia Mo‘a ia ora i te Evanelia e ia arata‘i mai ia vetahi ê ia ite i te parau mau.5 E ua faaite atoa oia i ta’na mau tiaororaa no te ani i te maitai no’na iho: “Te pure tamau nei au ma te tuutuu ore …ia ore to‘u feruriraa ia haapoirihia, eiaha vau ia faaatea ê i te e‘a parau ti‘a e te maitai, ia tupu râ to‘u haroaroaraa i te rahi a tupu atoa ai au i te paariraa, e ia ama ho‘i te maramarama e te faaururaa a te Varua o te Atua i roto i to‘u aau e ia haamaramarama i to‘u haroaroaraa e ia tapea papu ia‘u ma te faaro i te taviniraa i to‘u Metua i te Ao ra.”6

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

E pure tatou i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave.

A tuturi i raro e a pure i te Atua ia arata‘i mai ia outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave.7

I te taime faaea ai te hoê taata i te tiaoro i te Atua no te ani i to’na varua e ta’na mau arata‘iraa, te taime atoa ïa oia e haamata ai i te riro mai ei taata ê i mua ia’na e i ta’na ohipa. Ia faaea te taata i te pure i te Varua o te Atua, te tuu ra ïa ratou i to ratou ti‘aturiraa i roto ia ratou iho, i reira ïa ratou e haamata ai i te ere i te varua o te Atua, mai te huru i te mau hoa rahi e te fatata, o te riro atoa mai ei feia ê ê te tahi e te tahi na roto i te orera e papa‘i e aore râ, e haere e farerei te tahi e te tahi. E pure tatou paatoa eiaha te Atua ia faaru‘e mai ia tatou tatou ana‘e no te hoê taime, ma te ore to’na varua e tauturu mai ia tatou ia pato‘i i te hara e te faahemaraa.8

E mata na te feia apî i te pure i to ratou mau pure omo‘e e ia tiaoro atu i te Atua, i te pô e te poipoi, no te titau i te arata‘iraa a To’na Varua Mo‘a.9

I te mau hora peapea ore, i te mau hora peapea rahi, e i roto i te mau ati o te hoê mahana, i te mau taime faahemaraa, te taime otoraa, te taime hau e te haamaitairaa, e mata na tatou i te tamau noa i te pure, tatou ana‘e, e ma te amui atoa mai to tatou utuafare i piha‘i iho ia tatou, ma te mauruuru no te mau haamaitairaa o te oraraa, no te iteraa i to’na mau fifi, e no te puai no te rohi-tamau-raa e tae noa’tu i te hopea ra.

“A pure noa i te mau taime atoa, ia upootia oe; oia ïa, ia upootia oe na ni‘a a‘e ia Satani, e ia ora’tu oe i te rima o te mau tavini o Satani.” (Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 10:5.)

“A pure noa ma te tuutuu ore, ia ore outou ia rohirohi, e tae noa’tu i te taime au e haere mai ai.” (Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:126.)10

Te taparu faahou nei au i te taata ia tuu i to ratou turi i raro e ia ani i te Atua ia arata‘i mai ia ratou i roto i te mau ohipa atoa o te oraraa nei, e ia roaa ho‘i te Varua o te Atua ia ratou ra, e roaa ïa ia ratou te oaoa e te poupou i roto i te ohipa ta ratou e rave. Eiaha e rave i te hoê ohipa eita ta outou e nehenehe e ani i te Atua ia tauturu mai ia outou. Ia tupu outou i te paariraa i roto i te maramarama e te ite i te Evanelia, e i roto i to‘u ti‘araa tavini no te Atua, te fafau atu nei au ia outou e, e roaa ia outou te poupou e te oaoa, na roto i te i‘oa o to tatou Faaora.11

E mea titauhia te pure no te tupuraa pae varua.

Te faaite nei tatou e, e Atua ora te Atua, …e te ora nei e te here nei Oia i Ta’na mau tamarii; te faaroo nei e te pahono nei ho‘i Oia i te mau pure; Eita Oia e vaiiho noa i Ta’na mau tamarii ia overe noa i roto i te pouri e te hara ma te maramarama ore; e ti‘a i te mau taata atoa ia farii i taua maramarama ra no te arata‘i i to ratou haerea i roto i te oraraa nei; e i roto i teie ao hurihuri noa, e nehenehe i Ta’na mau tamarii ia haere mai Ia’na ra, e e paraparau mai Oia ia ratou i te ao e aore râ i te mau hora hau o te pô, na roto i te hoê reo ta ratou e maramarama, mai te mea e, e ora ratou mai te au i To’na ra varua.12

I te mau vahi atoa ua tae te Evanelia, e rave rahi hanere tauatini taata, tane e te vahine, tei farii i te reira, e ua faaite i te iteraa papu e, ua roaa ia ratou te faaiteraa no te hanahana o te ohipa ta tatou, te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e rave nei, i muri a‘e i to ratou titauraa i te Atua ia horo‘a mai i te hoê iteraa papu. Aita teie iteraa papu i roaa mai na roto i ta ratou iho tuatapaparaa, e aore râ, na roto i te maramarama ta te Atua i horo‘a ia ratou, e pahonoraa râ te reira i te pure tuutuu ore e te aau tae, tei tiaorohia na roto i te i‘oa o Iesu Mesia to tatou Faaora, no te ani i te maramarama e te ite no ni‘a i te hanahana o ta’na ra ohipa.13

E natura ïa no te taata ia teoteo te aau, ia faariro ia’na ei pito no te mau mea atoa, ia haamo‘e i te Atua; te titau nei râ te Evanelia ia tatou ia pure i te mau mahana atoa o to tatou oraraa, eiaha i piha‘i iho noa i to tatou utuafare, i te vahi omo‘e atoa râ. Na te reira e tapea ia tatou eiaha ia faariro ia tatou ei pito no te mau mea atoa; na te reira ho‘i e faariro ia tatou mai te tamariirii te huru, ma te tipapa i raro e ia pure i te Atua ia horo‘a mai i te maramarama e te faaururaa o To’na ra Varua Mo‘a.14

Te ti‘aturi papu nei au e, te taata e tipapa i raro ma te parau ti‘a i te mau mahana atoa o to’na oraraa e ia tiaoro i te Atua ma te aau tae mau, ia horo‘a mai i te maramarama o To’na Varua Mo‘a, no te arata‘i ia’na, eita ïa oia e riro mai ei taata teoteo e te aau teitei. E faaîhia râ to’na aau i te màrû, te haehaa, e te maitai mai to te tamarii ra te huru.15

E mea iti e aore râ, aita roa’tu vau e haapeapea no te tamaiti e aore râ no te tamahine, no te taurearea tamaroa e aore râ no te taurearea tamahine, o te tiaoro ma te parau ti‘a e ma te aau tae mau, i te Atua e piti a‘e taime i te mahana, no te ani i te arata‘iraa o To’na ra Varua. Ua papu roa ia‘u e, ia tae mai te faahemaraa, te vaira te puai i roto ia ratou no te pato‘i i te reira, na roto i te faaururaa o te horo‘ahia mai ia ratou ra. Ia tiaoro tatou i te Fatu no te horo‘a mai i te arata‘iraa o To’na Varua, na te reira e tuu i te hoê paruru haati ia tatou, e mai te mea e, e titau papu tatou ma te parau ti‘a i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu, te parau papu atu nei au ia outou e, e roaa mau te reira ia tatou.16

I teie nei, te vai nei hoê mea tei hau atu i te tahi atu mau mea, e o ta‘u e hinaaro nei e tuu papu i roto i te aau e te varua o te feia apî, oia ho‘i, ia pure i te Fatu. A titau i te faaroo. Mai te mea e, aita te ite i roto ia outou, a titau ia roaa te faaroo. A aupuru i te reira faaroo, ei reira ho‘i te ite e roaa ai ia outou.17

Te hoê o te mau titauraa tei titauhia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, maori râ, ia pure tamau noa ratou i to ratou mau pure, to ratou iho pure e te pure utuafare. Te tumu i titau mai ai to tatou Metua i te Ao ra i te reira, maori râ, ia paraparau tatou Ia’na, e ia vai ho‘i te hoê reni i rotopu ia tatou e te ra‘i, na reira ho‘i tatou i te faatae mai i ni‘a ia tatou nei, i te mau haamaitairaa no ni‘a mai ra. Te taata tei faahaehaa ia’na e tei pure tamau noa i te Atua, ma te tiaoro Ia’na i te mau mahana atoa, ia horo‘a mai i te maramarama e te faaururaa o To’na Varua Mo‘a, eita ïa to’na aau e teoteo, eita atoa ho‘i oia e feruri e, ua rava‘i oia i te maramarama e te paari. Te taata tei pure tamau noa e tei haehaa te aau, e ite oia e, o te Atua te tumu no te mau haamaitairaa atoa ta’na e fana‘o nei, e ia pure ho‘i oia i te Atua, eita oia e pure noa no te titau i te maramarama e te faaururaa o To’na Varua Mo‘a no te arata‘i ia’na, e haamauruuru atoa râ oia i te Atua no te mau haamaitairaa tei roaa ia’na, ma te ite e, te ora, te tino maitai, te puai, e te maramarama tei roaa ia’na, no ô mai ïa i te Atua ra, te tumu no to’na ora.

Mai te mea e, aita tatou e iriti tamau noa i taua reni ra i rotopu ia tatou e to tatou Metua i te Ao ra, te faaere ra ïa tatou ia tatou i te maramarama e te faaururaa o To’na Varua, e i te mana‘o mehara e te mauruuru te tae mai i roto i to tatou aau, e i te hinaaro ia haapoupou i te Atua no To’na maitai e to’na aroha ia tatou.

Aita e mana‘o tei hau atu i te faito i to te Atua ra, maori râ, te mana‘o mehara e te mauruuru rahi i te Atua, o te tupu mai i roto ia tatou, ia ite ana‘e tatou e, ua haamaitai mai te Atua ia tatou. Te feia atoa tei reva i te ara no te poro i te Evanelia, e tei tuu i te iteraa i roto i te aau o te feia ta ratou i haapii e, na te Atua teie ohipa ta ratou e rave nei, ua roaa ïa ia ratou te iteraa papu e, te oaoa e te mauruuru tei hotu mai i roto i to ratou aau no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te arata‘i mai i te taata ia ite i te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa, ua hau atu ïa te reira i te rahi i te mana no te faahitiraa i te reira. E mea ti‘a ia tatou ia aupuru tamau noa i taua varua ra, e i taua huru no tatou ra ia ti‘a ia tatou ia faatitiaifaro i to tatou oraraa, ia vai noa ho‘i i roto i to tatou aau te mana‘o mehara e te mauruuru, e te hinaaro ia haapoupou i te Atua no To’na maitai i ni‘a ia tatou. Eita teie feruriraa e roaa ia tatou mai te mea e, aita tatou e haapa‘o e aita atoa ho‘i e tau‘a i te pure i to tatou Metua i te ao ra.18

E ora ma te viivii ore, haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu, a pure tamau noa Ia’na ia tiai maite mai oia ia outou i roto i te parau mau e te parau ti‘a, a ora mai te au i ta outou e pure ra, e ia tupu mai ho‘i te hoê ohipa i ni‘a ia outou ra, tei piha‘i iho ïa te Fatu ia outou, e aore roa e ohipa e tupu mai i ni‘a ia outou e ere no te tura e te hanahana o te Atua e no to outou faaoraraa e te faateteiraa. E ia ora ho‘i outou i te oraraa mâ ta outou i ani na roto i te pure, ei reira e tupu mai ai i roto i to outou aau, te hoê oaoa o te ore e ti‘a ia outou ia parau e aore ia ite. E parahi tamau te Fatu i piha‘i iho ia outou; e tamahanahana oia ia outou; e ite outou i to’na varua i te mau hora ahoaho rahi; e tiai e e paruru Oia ia outou ia au i te paari rahi o Ta’na ra opuaraa.19

Te faaite nei au i to‘u iteraa papu e, ua ite au e, te ora nei te Atua, te faaroo mai nei e te pahono mai nei Oia i te pure.20

Te pure tuutuu ore e te paieti e ma te aau tae i te Atua ra, e mea faufaa te reira no outou, hau atu i te mau mea atoa ta‘u e nehenehe e parau e aore râ e papa‘i.21

Na te pureraa utuafare e tauturu i te mau metua e i te mau tamarii ia faaafaro ia ratou i ni‘a i te Varua o te Fatu.

Ua papu roa ia‘u e, te hoê o te mau mea rahi roa a‘e, e te hoê o te mau mea maitai a‘e i te ao atoa nei no te tapea maite i te hoê taata ia haapa‘o tamau noa oia i te Evanelia a te Fatu ra o Iesu Mesia, o te tiaoro-omo‘e-raa ïa i te Atua, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, ia horo‘a mai i te arata‘iraa o To’na Varua Mo‘a ra. Ua papu roa ia‘u e, te hoê o te mau mea maitai roa a‘e te nehenehe e tupu i roto i te utuafare no te faatupu i roto i te mau tamaroa e te mau tamahine te here i te Atua, e te here i te Evanelia a Iesu Mesia, a tupu ai ratou i te paariraa, o te faatupuraa ïa i te pureraa utuafare. E na te metua tane ana‘e o te utuafare e pure, te metua vahine atoa râ, e tae noa’tu i te mau tamarii atoa, ia roaa atoa ho‘i ia ratou te varua pure, e ia afaro ratou, e ia faatanohia te ratio, e auraa parau noa teie, i ni‘a i te reni paraparau e te Varua o te Fatu. Te ti‘aturi nei au e, te feia tei ite i te Evanelia, e aita i haapa‘o ore noa a‘e i to ratou mau pure i roto i to ratou utuafare, e i roto i te tiaoro-omo‘e-raa i te Atua, e mea iti roa ïa te hahi ê te haerea, e mea iti roa ho‘i te mo‘e te faaroo.22

Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia pure i roto i to tatou utuafare e i te vahi omo‘e, ia ore te Atua ia mo‘ehia ia tatou. Mai te mea e, e haapa‘o ore tatou i te reira, e mo‘e ê te faaururaa ia tatou e tae noa’tu i te mana no te ra‘i mai; e riro mai tatou ei taata tau‘a ore, e mo‘e ê to tatou iteraa papu, e i reira tatou e haere atu ai i roto i te pouri ra.23

E hi‘o te mau tamarii i te hoho‘a o to ratou mau metua, to ratou mau hoa, e to ratou mau orometua. I te hoê taime, …ua tapea na [taea‘e hahaere] i te fare o te hoê taea‘e e ua faaoti ratou i te hoê pure, na ô ihora te hoê tamaiti iti: “Papa, aitâ tatou i pure a‘e nei, e ere anei, maori râ, ia tae ana‘e mai te taata?”24

Te rave‘a no te haapii i ta tatou mau tamarii ia pure, o te pureraa ïa tatou iho i te vahi omo‘e e i roto i to tatou utuafare. E mea rahi roa te haapa‘o ore i rotopu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i roto i te parau no te aparauraa i te Atua. E oaoa rahi to‘u i te mau mahana atoa o to‘u oraraa ia aparau vau e tei Hamani ia‘u, na roto i te i‘oa o te Fatu ra o Iesu Mesia, to‘u Faaora. Te feia aita ta ratou e ratio, e auraa parau teie, no te aparau i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou Faaora ra, te ere nei ïa ratou i te faaururaa no ô mai i te Fatu ra.25

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Nahea tatou ia faariro i to tatou mau pure ei mau pure faufaa a‘e? Nahea te aau mehara no te mau haamaitairaa a te Atua i te haafaufaa roa’tu i to tatou mau pure?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faariro i te pure utuafare ei iteraa varua no te mau melo paatoa o te utuafare?

  • Eaha te mau fifi tei farereihia e to outou utuafare no te faataaraa i te taime no te pureraa utuafare? E mea nahea to outou upootiaraa i roto i teie mau fifi?

  • Nahea te pure i te mau mahana atoa i te tauturu ia tatou “ia tapea maite ia tatou ia haapa‘o tamau noa i te Evanelia a te Fatu ra o Iesu Mesia.”? Nahea te pure i te tauturu ia tatou ia “î te aau i te màrû, te haehaa, e te maitai mai to te tamarii ra te huru.”?

  • Eaha te auraa no te parau ra “Tiaoro i te Atua”?

  • No te aha e mea faufaa ia tiaoro tatou i te Atua i te mau mahana atoa ia horo‘a mai Oia i te arata‘iraa o te Varua Mo‘a?

Te mau nota

  1. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 224.

  2. Hi‘o Gospel Standards, 216.

  3. Hi‘o Conference Report, Atopa 1944, 10.

  4. Gospel Standards, 199.

  5. Hi‘o Conference Report, Eperera 1945, 10.

  6. Gospel Standards, 371.

  7. Gospel Standards, 144.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1944, 9.

  9. Gospel Standards, 179–80.

  10. “Personal and Family Prayer”, Improvement Era, Ditema 1942, 779.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1938, 142.

  12. I roto i te James R. Clark, haaputuhia, Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latterday Saints, 6 buka (1965–75), 6:34.

  13. Gospel Standards, 26.

  14. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 4:356.

  15. Gospel Standards, 31.

  16. Gospel Standards, 26.

  17. Gospel Standards, 26.

  18. I roto i te Collected Discourses, 3:192–93; tauihia te paratarafa.

  19. Parau poro‘i no roto mai i te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Eperera 1942, 96; tai‘ohia e te Peresideni J. Reuben Clark Jr.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1945, 10.

  21. Gospel Standards, 254.

  22. Gospel Standards, 25.

  23. Gospel Standards, 156.

  24. Gospel Standards, 156.

  25. I roto i te Conference Report, Eperera 1924, 9.

Hōho’a
young woman praying

“A tuturi i raro e a pure i te Atua ia arata‘i mai ia outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave.”