Tusi Lesona ma le Taimi o Fetufaaiga a le Peraimeri
Lesona 47: Na Soifua mai Iesu Keriso i le Lalolagi (Kerisimasi)


Lesona 47

Na Soifua mai Iesu Keriso i le Lalolagi (Kerisimasi)

Faamoemoega

Ina ia fesoasoani i tamaiti ia malamalama i le taua o le fanau mai o Iesu Keriso.

Sauniuniga

  1. Suesue ma le agaga tatalo le Helamana 14; 3 Nifae 1; ma le Luka 2. Ia saunia e faitau atu le Helamana 14:5; 3 Nifae 1:13, 12; ma le Luka 2:9-15.

  2. Ia saunia se kopi o le paso o le fetu e tufaina atu, o lo o maua i le faaiuga o le lesona, mo tamaiti uma. ʻOti le paso i ni vaega, ma faapipii faatasi pe tuu i totonu o se teutusi mo tamaiti uma.

  3. Ia saunia e aoao tamaiti e usu pe faitau upu o le “Stars Were Gleaming” (Tusipese A Tamaiti, itulau 37) ma le “Po Filemu” (Viiga, nu. 116).

  4. O Mea e Manaomia:

    1. Se Tusi Paia ma se Tusi a Mamona.

    2. O ata tipi nei: le fanau mai o Iesu Keriso (ata tipi 33-11), o leoleo mamoe (ata tipi 3-12), o le agelu (ata tipi 3-5), ma Sa Nifaē ma le fetu (ata tipi 3-13).

    3. Se pepa lanu mo tamaiti uma.

    4. Mea faapipii.

    5. Ata 3-73, Samuelu le Sa Lamanā i Luga o le Pa (62370; Taga Ata o le Talalelei 314).

  5. Ia faia ni sauniuniga e talafeagai ai mo so o se gaoioiga e faamauoa mai ai e te manao e faaaoga.

Faalautelega Fautuaina o le Lesona

Tofi se tamaititi e faia le tatalo amata.

Toe tulitatao atu i tamaiti pe afai na uunaiina i latou e faataunuuina se mea i le vaiaso talu ai.

Na Faailoaina Mai le Fanau Mai o Iesu Keriso e se Agelu

Gaoioiga faatosina

Gaoioiga faatosina

  • Pe ua outou faatalitali ea mo se mea faapitoa e tupu?

  • O le a lena mea? (O tali a tamaiti e mafai ona aofia ai le fanau mai o se pepe fou, se asiasiga mai o latou tama ma tina matutua, se aso fanau, o o latou papatisoga, ma isi mea faapena.)

  • Pe na foliga ea o se taimi umi na faatali ai?

  • O le a se lagona na oo ia te outou ina ua taunuu?

Tuu atu i tamaiti se avanoa e fetufaai mai ai ni mea na latou oo iai ma faaali mai o latou lagona o le fiafia na iai. Atonu e te manao e fetufaai atu foi se mea o lo o e tulimatai atu iai.

Ia faamalamalama atu, talu mai le taimi o Atamu, na folafola mai e lo tatou Tama Faalelagi o le a iai se mea taua o le a tupu. Na ia folafola mai o le a ia auina mai lona Alo i le lalolagi, o lē a avea ma Faaola i le lalolagi. Na tulimatai atu iai tagata amiotonu i lea mea ofoofogia. Na latou iloaina o le a tausia e le Tama Faalelagi lana folafolaga. Na latou faatalitali mo le fanau mai o Iesu.

Mau ma tala o ata tipi

Faaali atu le ata tipi o le fanau mai o Iesu. Fai atu i tamaiti e faamatala atu se mea latou te iloa e uiga i le tala o le fanau mai o Iesu. Fesoasoani i tamaiti taitoatasi e tuu mai sona manatu i le tala.

Mau ma tala o ata tipi

  • O ai sa i le faatoaga e latalata i Peteleema i lena po? (O leoleo mamoe, sa leoleo a latou lafu.)

Faaali atu le ata tipi o leoleo mamoe.

Ia faamatala atu o le po na fanau ai Iesu na faaali atu ai se agelu i nei leoleo mamoe agamalu ma tau atu iai le tala faapitoa o le fanau mai o Iesu.

Faaali atu le ata tipi o le agelu.

Mau ma tala o ata tipi

  • O le a se lagona na oo i leoleo mamoe ina ua latou vaaia le agelu? (Na fefefe le au leoleo mamoe ina ua faaali atu le agelu.)

Faamatala atu i tamaiti e lei malamalama leoleo mamoe e iai se savali faapitoa faapena a le agelu mo i latou. Faitau atu i le vasega le mea na tupu o lo o i le Luka 2:9-15.

Mau ma tala o ata tipi

  • O le a so outou manatu o le a se lagona o le au leoleo mamoe ina ua latou faalogo i le tala e uiga i le fanau mai o Iesu?

  • O le a le mea na faia e leoleo mamoe e faaalia ai lo latou fiafia e tusa ma le fanau mai o Iesu? (Na latou o atu ma sue le pepe o Iesu i Peteleema.)

Ia faamalamalama atu, talu ai ona sa faaali atu se agelu i leoleo mamoe ma tau atu ia i latou le fanau mai o Iesu Keriso, na latou iloa ai o Iesu o le Alo o le Tama Faalelagi ma o lona fanau mai e taua tele.

Pese

Ina ia fesoasoani i tamaiti ia latou lagonaina le olioli ma le fiafia i le fanau mai o Iesu, ia fesoasoani atu iai i le usuina po o le faitauina o upu “Fetu ua Pupula.”

O fetu ua pupula;

Ma le po ua malulu.

O le tala a agelu

Na faalogo i le po.

O pesega ma viiga,

O le Kerisimasi!

Ua faalogoina pea.

Le manino ma le susulu

O lena fetu fou

Na taitai ai makoi

I lena toafa pogisa.

Matagofie le pupula,

E susulu pea

E fai ma taiala

(“Stars Were Gleaming” by Nancy Byrd Turner from Hymns for Primary Worship. Used by permission of John Knox Press.)

A maea ona usuina pe faitauina upu o le pese, ia faamatala atu e le gata ina maua e le au leoleo mamoe lenei savali taua e uiga i le fanau mai o Iesu, ae sa mauaina foi e Sa Nifaē ma Sa Lamanā i Amerika.

Na Faailoaina Atu Le Fanau Mai o Iesu Keriso i Amerika

Ata, mau, ma le tala

Ia faamalamalama atu i le Tusi Mamona atoa, o lo o talanoa ai perofeta e uiga i lo latou tulimatai atu i le fanau mai o Iesu Keriso. O tagata o le ekalesia a Keriso sa latou tulimatai atu i le fanau mai o le Faaola ma tatalo iai mo le tele o tausaga. Faamatala atu le tala lenei i ni au lava upu:

I le toe lima tausaga fanau mai Iesu, na valaauina ai e le Atua se perofeta e ioga ia Samuelu ina ia saunia tagata mo le fanau mai o Iesu. Na te taʻu atu i tagata ina ia salamo ma talitonu i le Faaola. O Samuelu o le Sa Lamanā. Ua amioleaga Sa Nifaē ma e lei faalogo i latou. Sa latou matuai inoino lava ia Samuelu o lea na latou tulieseina ai o ia mai le aai. Ae na oo mai le siufofoga o le Alii ia Samuelu ma fai atu ia te ia e toe foi atu iai. Na ae atu o ia i luga o le pa ma lona lototele ma tau atu i tagata ina ia latou salamo ma saunia i latou mo le fanau mai o Iesu Keriso

Faaali atu le ata 3-73, Samuelu le Sa Lamanā i Luga o le Pa.

Ia faamalamalama atu na tau atu e Samuelu i tagata, toe lima tausaga ona afio mai ai lea o Iesu Keriso i le lalolagi. Ua leva ona tauina mai lenei mea ae o lenei lava o le a tupu. Na tau atu iai e Samuelu e iai ni mea o le a tutupu e tau atu ai ia te i latou ua fanau Iesu i Peteleema. O le po ao lumanai le fanau mai o Iesu o le a iai le malamalama tele i le lagi. O le a matuai malamalama lava ma o le a leai se pogisa i le po. O le a matuai malamalama le po e pei o le ao.

Faitau atu i tamaiti le Helamana 14:5.

Ata, mau, ma le tala

  • O le a le mea na tau atu e Samuelu i tagata Sa Nifaē latou te vaai iai? (O se fetu fou.)

Faamatala atu i tamaiti na tauina atu e Samuelu le Sa Lamanā i tagata Sa Nifaē o le a latou vaaia se fetu fou i le lagi pe a fanau Iesu. Na iloa e Samuelu lenei mea aua na tauina atu ia te ia e se agelu o nei faailoga o le a oo mai.

Ata, mau, ma le tala

  • O le a so outou manatu aisea na auina mai ai e le Tama faalelagi se agelu e tau atu ia Samuelu nei mea? (Ina ia mafai ona ia tauina atu i tagata.)

  • O le a so outou manatu aisea na finagalo ai le Tama Faalelagi e tauina atu e Samuelu le Sa Lamanā i Sa Nifaē nei faailoga? (Ina ia latou iloa ai ua fanau mai Iesu ma taumafai ina ia salamo tagata.)

Ia faamalamalama atu na auina mai e le Tama faalelagi se agelu e tau atu ia Samuelu le oo mai o nei mea. Na finagalo o ia ina ia tulimatai e tagata i Amerika le fanau mai o Iesu Keriso. Na finagalo le Tama Faalelagi ia latou iloa ua latalata mai.

I le lima tausaga talu ona mavae le tauina atu e Samuelu le Sa Lamanā i Sa Nifaē o le a fanau mai Iesu, sa faatalitali ai tagata o le Ekalesia mo faailoga na tauina atu e Samuelu ia te i latou. Sa latou vaavaai i le po e leai se pogisa o le faailoga lena o lona fanau mai. O tagata amioleaga o e na le talitonu i upu a Samuelu, na latou tauina atu i tagata amiotonu o e na mulimuli ia te ia o le a latou fasiotia i latou pe afai e leai ni faailoga i le aso ua latou filifilia.

O le perofeta i le taimi lena o le tagata e igoa ia Nifae. Na popole Nifae i le mea o le a fai e tagata le talitonu i tagata amiotonu pe afai e le taunuu faailoga i le aso ua filifilia e tagata le talitonu. Na matuai tumu o ia i le faanoanoa o lea na ia tatalo atu ai i le Tama Faalelagi ona o nei faafitauli ua latou feagai. Na tatalo Nifae i le aso atoa. Ona oo mai ai lea o le siufofoga o le Alii ia Nifae.

Talanoaina o le mau

Faitau atu i tamaiti le 3 Nifae 1:13.

Talanoaina o le mau

  • O le a so outou manatu o le a se lagona na oo ia Nifae ina ua fetalai atu Iesu ia te ia i nei upu?

Ia faamalamalama atu na faamafanafanaina ia Nifae ma ua ia iloaina o le a fanau mai Iesu i le aso e sosoo ai. O le afiafi lava lena na oo mai ai le faailoga muamua.

Talanoaina o le mau

  • O le a le mea na tupu i lena po?

Tuu atu i tamaiti e tau mai le mea o lo o latou iloaina. Fesoasoani iai ina ia latou malamalama, na oo mai le po ae leai se pogisa. Na matuai ofo tagata aua e foliga mai e leai ma se po. Na maofa i latou ma ua latou pauu ai i le eleele. Na iloa e tagata amiotonu ua oo mai le taimi na latou faatalitali iai mo le tele o tausaga. Na latou iloaina o le a fanau mai Iesu Keriso. Ona tupu ai lea o se isi mea.

Mau ma ata tipi

Faitau atu i le vasega le 3 Nifae 1:21 ma vaai poo le a lena mea.

Faaali atu le ata tipi o Sa Nifaē ma le fetu (o lo o i le isi itu o mea na sa faaaoga muamua).

Ia faamalamalama atu ua fanau mai le Faaola. O le faatuatua sa ia te i latou mo le tele o tausaga ua liua nei i le olioli tele ina ua latou vaaia le fetu fou i le lagi. E ui lava sa le mafai ona malaga atu Sa Nifaē e vaai i le pepe, ae na latou iloa o lona fanau mai na taua tele ia i latou.

Mau ma ata tipi

  • Aisea na finagalo ai le Tama Faalelagi ina ia mautinoa ua vaai Sa Nifaē i le fetu? (ina ia latou iloa ai ua fanau Iesu Keriso.)

  • O le a so outou manatu o le a se lagona na oo ia Sa Nifaē ina ua latou vaaia le fetu?

Ia faamalamalama atu na vaaia foi le fetu lenei i Ierusalema. O le fanau mai o Iesu Keriso na taua uma i tagata. O se mea na tulimatai atu iai tagata mo le tele o tausaga, ma na oo lava ina taunuu.

Pese

Usu pe faitau upu o le “Po Filemu.”

Po filemu! Po paia!

Filemu, susulu

I le Pepe paia naua

Ma le taupou o lona tina.

Moe lelei ia oe.

Moe lelei ia oe.

Po filemu! Po paia!

Leo mamoe, meia!

O mamalu to mai luga;

Agelu pese aleluia!

Fanau mai le Faaola!

Fanau mai le Faaola!

Po filemu!Po paia!

Alo o le Atua

Ua susulu ou fofoga,

I le alofa togiola,

Iesu i lou fanau mai;

Iesu i lou fanau mai.

Aotelega

Faamatalaga a le faiaoga

Ia faamalamalama atu e le manaomia ona tatou vaai atu mo se agelu po o se fetu i Kerisimasi taitasi e tau mai ai ia te i tatou ua fanau mai Iesu Keriso. Ua tatou iloa e moni lena mea. Ua tatou iloa e taua tele mo i tatou. E mafai ona tatou lagonaina le olioli e pei ona lagonaina e leoleo mamoe ma Sa Nifaē ina ua latou iloa ua fanau mai o ia. Tatou te lagonaina lea e ala i lo tatou faalauteleina atu o lo tatou olioli ma le alofa mo isi.

Faamatalaga a le faiaoga

  • E mafai faapefea ona outou fetufaai ma isi lo outou olioli i le fanau mai o Iesu Keriso?

Molimau a le faiaoga

Ia tuuina atu lau molimau i le taua o le fanau mai o Iesu Keriso ma pe mafai faapefea ona tatou fetufaai ma isi le alofa ma le olioli.

Gaoioiga

Tufatufa atu ia vaega o le paso i tamaiti uma. Tuu atu iai e toe tuufaatasi a latou paso ma faapipii i luga o se fasi pepa lanu. A maea uma lava tamaiti, ona faitau lea o le faaupuga o lo o i luga o le fetu: “Aua o le aso nei ua fanau mai ai i le aai o Tavita, lo outou Faaola, o le Alii ia o Keriso” (Luka 2:11).

Talanoaga

Talanoaga

  • O ai na mauaina lea savali mai se agelu? (O leoleo mamoe.)

  • O ai na mauaina le fetu e avea o se faailoga o le fanau mai o Iesu? (O Sa Nifaē ma tagata i Ierusalema.)

Tofi se tamaititi e faia le tatalo faaiu.

Gaoioiga e Faamauoa Mai Ai

Filifili mai gaoioiga nei ni gaoioiga o le a sili ona fetaui mo tamaiti. E mafai ona e faaaogaina i le lesona lava ia po o le avea ma se iloiloga po o se aotelega. Mo nisi taiala faaopoopo, tagai i “Taimi o le Vasega” i “Fesoasoaniga mo le Faiaoga.”

  1. Faaaoga ni mea faigofie e faatinoina ai le tala i le fanau mai o Iesu Keriso.

  2. Tuuina atu i tamaiti uma se pepa ma ni penivali. Fesoasoani i tamaiti e gagau le pepa ia pei o se faamanuiaga. Tusi le upu Kerisimasi i le itu i luma. Fai atu i le vasega e fai ni faamanuiaga o le Kerisimasi mo o latou aiga e ala lea i le tusia o ata o mea na latou aoaoina mai le lesona.

Ata
star puzzle

Aua o le aso nei ua fanau ai i le aai o Tavita, lo outou Faaola, o le Alii ia o Keriso.

(Luka 2:11)