2017
« ’Ia fa’arava’i tātou ia tātou iho ’e ’ia ti’amā »
October 2017


« ’Ia fa’arava’i tātou ia tātou iho ’e ’ia ti’amā »

’Ia ha’apa’o ana’e te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei nā te ao ato’a nei i te mau parau tumu ’e te mau ha’api’ira’a tumu o te fa’arava’ira’a iāna iho a te ’Ēkālesia, e ’ō’oti ïa rātou i te mau ha’amaita’ira’a o te « ti’aturira’a, te hau, ’e te haerera’a i mua rahi a’e ».

Hōho’a
violin maker in workshop

Hou Peter ’a riro mai ai ei melo nō te ’Ēkālesia, ’ua pau te pae rahi o tōna orara’a ta’ata pa’ari i te ’imira’a i te manuïa i te pae faufa’a. ’Ia hi’ohia atu ’ōia, e au ra ē, ’ua ’itehia te reira iāna. ’Ua fa’atere ’ōia e rave rahi taiete ’ohipa ’e ’ua fatu ’oia e rave rahi taiete.

I te aniraa te hō’ē ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia i West Midlands (Peretāne) ia Peter ’ia tomo i roto i te hō’ē pupu haapii haapa’o faufa’a o te fare, tei haamauhia nā roto i te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho a te ’Ēkālesia, ’ua fē’a’a ’oia ē, e haapii ānei taua ha’api’ipi’ira’a ra i te tahi mea iāna. Terā rā, i te ha’amatara’a ’o Peter i te haere i roto i taua pupu ra tōna ’ite-’oi’oi-raa ē, e mea rahi ā te mau mea e ti’a iāna ’ia ha’api’i.

« E ’ere te ha’api’ira’a nō ni’a noa i te ’ohipa faufa’a; ’o te ’āfara’a noa te reira o te ’ā’amu », tāna ïa i parau. « Te ’ohipa faufa’a roa a’e nō’u ’o te ha’api’ira’a ïa ’ia roa’a te fa’aro’o i te Metua i te Ao ra—nāhea ’ōia i te hōro’a mai ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a pae tino ato’a ’e i te ’īriti i te ’ūputa nō te fa’arava’ira’a mau iāna iho mai te mea ē, e ha’apa’o tātou i tāna arata’ira’a pae vārua ».

’Ei melo nō taua pupu haapa’o faufa’a o te fare ra, ’ua ha’api’i mai Peter i te mau ’ite faufa’a mai te mātutura’a i te ha’amau’ara’a a te ’utuāfare, te hāmanira’a ’e te orara’a ’ia au i te hō’ē tāpura ha’amau’ara’a, te fa’aitira’a i te tārahu, ’e te ha’aputura’a nō te tau i muri. Ma te fa’a’ohipa i teie mau ’ite, ’e te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e te rave-itoito-ra’a i te ’ohipa, ’ua ti’a ia Peter ’e i tāna vahine ’ia ’aufau i te hō’ē tārahu rahi.

« Tē ’ite nei au i te māmā rahi ’e te ti’amā ato’a maoti te ’oreraa te mata’u o te tārahu ’e te pāpū-’ore-raa te fa’anahora’a faufaa », tē nā reira ra ’ōia. « Tē ’ite nei au i te mau ha’amaita’ira’a rahi a te Metua i te Ao ra i te huru ’aita vau i ’ite a’enei. ’Ua ha’api’i mai au e nāhea i te ani iāna ’e i te fa’aro’o i tāna mau pāhonora’a ’ia hina’aro ana’e au nō tā’u mau ’ohipa pae tino ».

Te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho

Te fa’arava’ira’a iāna iho, ’ua hau atu ïa i te roa’ara’a te ’ohipa maita’i, te ha’aputura’a mā’a, ’e ’aore rā, te moni i te fare moni. « ’O te ti’ara’a [rā], te fafaura’a iāna iho ’e te tauto’ora’a te hō’ē ta’ata ’ia ’imi i te mau mea e tītauhia nō te orara’a pae vārua ’e pae tino, nōna iho ’e nō tōna ’utuāfare. ’Ia rava’i ana’e te mau melo o te [’Ēkālesia] ia rātou iho, e hau ato’a atu ïa tō rātou ti’ara’a e tāvini ’e e utuutu ia vetahi ’ē »1 inaha, e fa’ariro rātou i te ’ohipa ’ei ture arata’i i roto i tō rātou orara’a.

’Ua ha’api’i mai te peresideni Thomas S. Monson ē : « Te faarava’iraa iāna iho ’o te hō’ē ïa hotu nō tā tātou ’ohipa ’e tei reira te tā’āto’ara’a o te tahi atu mau ravera’a totauturu. ’O te hō’ē tuha’a faufa’a roa… nō tō tātou maita’i pae vārua ’e tae noa atu tō tātou maita’i pae tino… ‘E ’ohipa ana’e nō te mea tei tītauhia nō tātou. ’Ia fa’arava’i tātou ia tātou iho ’e ’ia ti’amā. E ’ore te fa’aorara’a e roa’a i ni’a i te tahi atu parau tumu. Te fa’aorara’a ’e ’ohipa ïa nā te ta’ata tāta’itahi, e mea ti’a ia tātou ’ia ’ohipa nō tō tātou iho fa’aorara’a i roto i te mau mea pae tino ’e tae noa atu te mau mea pae vārua’ ».2

I raro a’e i te fa’aterera’a a te feiā fa’atere ’autahu’ara’a i terā ’e terā fenua, hau i te 500 000 feiā mo’a, i roto hau atu i te 100 fenua tei ’āmui i roto i te ha’api’ipi’ira’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho mai te matahiti 2014 ra. I teienei, tē haamau nei te ’Ēkālesia i teie fa’anahora’a i Amerika Apato’erau.

I roto i teie fa’anahora’a tē vai ra te mau ha’api’ira’a ’e te mau mātēria « nō te tauturu i te mau melo o te ’Ēkālesia ’ia ’apo mai ’e ’ia fa’a’ohipa i te mau parau tumu nō te fa’aro’o, te ha’api’ira’a, te ’ohiparaa itoito ’e te ti’aturiraa i ni’a i te Fatu. Nā roto i te fāri’ira’a ’e te orara’a i teie mau parau tumu », tē nā reira nei te Peresidenira’a Mātāmua, « e tauturu maita’i atu te reira ia tātou ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a pae tino tei fafauhia mai e te Fatu ».3

Hōho’a
fisherman

Te ’oa’oa ’e te ’ā’au ti’aturi

’Ua ’ore te ti’aturira’a ’o Maria Edilene Romão. ’Aita e ’itehia tāna ’ohipa, e metua vahine ’ōtahi ’ōia, ’e e rave rahi tāna tamari’i e fa’atāmā’a.

’Ua haere maira e piti nā melo nō tōna pāroita i Santa Catarina (Beresiria), e ani manihini iāna ’ia haere i roto i te hō’ē purera’a fa’arava’ira’a iāna iho. I te hōpe’a o te purera’a ’ua ’āmui atu ’o Maria i te hō’ē pupu nō te tauturu iāna ’ia ’itehia te hō’ē ’ohipa.

Tē ha’amana’o nei ’ōia ē : « Nō te taime mātāmua i roto i tō’u orara’a, ’ua ti’aturi au i te hō’ē ananahi i reira ho’i e ti’a ai iā’u ’ia ’aupuru i tō’u utuafare ». « ’Ua ti’aturi au ē, e tauturu teie pupu fa’arava’ira’a iāna iho iā’u ’ia taui i tō’u orara’a ».

’Oia mau ïa.

I roto i nā 12 hepetoma i muri mai, ’ua hōro’a ’o Maria iāna iho nō tāna pupu, tāna ha’api’ira’a ’e tāna mau fafaura’a. ’Ua ha’a ’ōia ma te pūai ’āpī nō tāna mau ōpuara’a. ’Ua fa’a’ohipa ’ōia i te mau rāve’a nō te uiuira’a ’ohipa. I roto e piti hepetoma, ’ua ha’apāpū ’ōia i te hō’ē uiuira’a ’ohipa maita’i. ’Ua hōro’a mai taua uiuira’a ra i te hō’ē ’ohipa nāna.

« ’Ua taui roa ’ino tō’u orara’a », tē nā reira ra ’o Maria, ’o te ’ore e tāfifi fa’ahou ra nō te fa’a’amu i tōna ’utuāfare. « I teienei tē vai nei tō’u ’oa’oa, te poupou, te fa’a’oroma’i ’e te ’ā’au ti’aturi. Tē tiaturi nei au ē, tē ora nei te Metua i te Ao ra ’e ’ua here ’oia iā’u. ’Ua ’ite au ē, ’ia fa’a’ohipa ana’e au i tō’u fa’aro’o ia Iesu Mesia, e ha’amaita’ihia vau ».

« Te mauha’a fa’ahiahia roa a’e »

Hōho’a
seamstresses

Te fa’arava’ira’a iāna iho ’o te hō’ē ïa rāve’a e tae ai i te hō’ē fāito teitei a’e, tē nā reira ra ’o Elder Robert D. Hales nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo : « Tā tātou fā hope’a ’o te riroraa ïa mai te Faaora ra te huru, ’e e faarahihia taua fā ra nā roto i tō tātou tāviniraa ia vetahi ’ē ma te pipiri ’ore. E fa’arahihia ’e ’aore rā e fa’aitihia tō tātou ’aravihi e tavini ’ia au i te fāito o tō tātou fa’arava’ira’a ia tātou iho ».

’Ia noa’a ana’e ia tātou i te ha’apa’o ia tātou iho, ’ua parau ’oia, « e nehenehe mau ai ia tātou ’ia pe’e i te Fa’aora i te tāvinira’a ’e te ha’amaita’ira’a ia vetahi ’ē ».4

’Ua ha’api’i mai ’o Sergio Galbuchi i taua parau mau nōna iho ’a ha’amata ai ’ōia i tāna iho taiete i muri noa iho i tō te peresidenira’a titi pi’ira’a iāna ’ei ta’ata ’aravihi nō te fa’arava’ira’a iāna iho nō te titi. Ma te ’ahuhia i te fa’aro’o, te mau ’aravihi ’e te ’ite tei roa’a iāna ’ei melo nō te tōmite, ’ua ’īriti ’o Sergio ’e tāna vahine ’o Silvia i te hō’ē faretoa i Buenos Aires nō te fa’a’ite i « te mau ’ohipa ’e te mau mā’a » nō Rāparata.

« Te mana’o nei au ē te fa’arava’ira’a te hō’ē ta’ata iāna iho ’o te hō’ē ïa rāve’a nō te fa’a’ohipa i te fa’aro’o », tē nā reira ra ’o Sergio. I te ha’amatara’a, ’aita rāua ’o Silvia i fāna’o i te manuïa tā rāua i ti’aturi, nō reira, ’ua vai noa te fa’aro’o ’ei tumu nō tā rāua tauto’ora’a. Terā rā, ’a tīa’i ai rāua i te mau hotu pae moni, ’ua rohi itoito rāua ’e ’ua ha’amaita’i rāua i te mau hoani i tā rāua mau tauiha’a ’e tā rāua mau tauto’ora’a misiōnare.

« E mea ti’a ia māua ’ia mātau e rave rahi taata », te parau ïa a Sergio. « ’E ’ua fāna’o māua i te hōro’ara’a i te mau Buka a Moromona ».

I te ’ōmuara’a, ’ua mā’iti te tōmite fa’arava’ira’a iāna iho i e 10 melo i roto i te titi a Sergio e tītauhia ’ia tauturu nā roto i te fa’arava’ira’a iāna iho. ’E i muri iho, ’ua ’āpiti ato’a mai te mau ’episekōpo.

« I teienei ’ua ’itehia mai e 35 ta’ata nava’i ’ore », te parau ïa a Sergio ’a tupu noa ai te ’ohipa i te rahi. « ’Ua ani manihini tō rātou mau ’episekōpo ia rātou tāta’ihō’ē ’ia tomo i roto i te mau pupu ».

’Ua ’ūa’a tō rātou fa’aro’o, ’ua fa’atupu rātou i te mau tauira’a i hina’arohia, ’ē ’ua fa’a’ohipa rātou i te mau ’aravihi ’āpī.

« I te mau taime ato’a e paraparau vau i te feiā fa’atere o te ’autahu’ara’a, e tāmata vau i te parau ia rātou ē, teie te mauha’a fa’ahiahia roa a’e ’aita ā i fāri’ihia a’enei nō ’ō mai i te Peresidenira’a Mātāmua ra », tē parau fa’ahou ra ’o Sergio. « E mea maita’i a’e te reira i te moni e hōro’ahia nō te tauturu i te hō’ē ta’ata, ’e e mea māramarama a’e te reira mau ha’api’ira’a i te mau mātēria e rave rahi tā’u i ha’api’i mai ’a riro ai au ’ei pīahi i te fare ha’api’ira’a teitei ».

Hau atu i te faufa’a, ’o rātou tei fa’aoti i tā rātou 12 hepetoma ha’api’ipi’ira’a, ’ua riro mai rātou ’ei mau pipi maita’i a’e nā Iesu Mesia, ’e ’ua ha’api’i ho’i nāhea i te fa’a’ohipa i tō rātou mau ’aravihi nō te patu i te bāsileia o te Atua.

« ’Aita teie pupu [fa’arava’ira’a iāna iho] e rōtahi noa i ni’a i tā tātou putura’a faufa’a; e rōtahi rā ’ōia i ni’a i tō tātou autā’atira’a i te Atua ’e ia vetahi ’ē », te parau ïa a Sergio. « ’Ua riro mai mātou ’ei mau pipi maita’i a’e nā Iesu Mesia i roto i nā ’āva’e e toru i roto i teie pupu. E tauturu paha te hō’ē taiete putu faufa’a ia tātou ’ia fa’arava’i ia tātou iho, terā rā, te ōpuara’a hōpe’a ’o te tāvinira’a ïa ».

Te tupura’a i te rahi ’e te ’ohipa

Hōho’a
mother with sons

’Ua parau te peresideni Joseph F. Smith (1838-1918) : « ’Ua riro noa na ’ei haapiiraa nō te Feia Mo’a ē, te ha’apa’ora’a fa’aro’o noa atu ’aita tōna e mana nō te faaora i te mau taata i te pae tino nei ’e ’aita ato’a e mana nō te haaruperupe ’e nō te faa’oa’oa ia rātou i raro nei, ’aita ato’a ïa tōna e mana nō te faaora ia rātou i te pae varua, nō te faateitei ia rātou i roto i te oraraa a muri atu ».5

Nō reira, ’eiaha tātou e maere ē, ’ia ha’apūai ana’e tātou i te pae tino, te ha’apūai ato’a ra ïa tātou i te pae vārua. ’O Elder David ’ē te tuahine Theresa Nish, tei tāvini ’ei nau misiōnare nō te fa’arava’ira’a iāna iho i te mau motu nō Solomona, ’ua ’ite rāua i taua autahira’a ra i rotopū i te mau melo o te ’Ēkālesia i reira.

« ’Ua riro mau te tupura’a i te rahi i te pae vārua ’e te haerera’a i te hiero, ’ei mau parau tumu, ’ei ’āaravihi ’e ’ei mau peu mātarohia tei ha’api’ihia i roto i Tō’u niu ’e i te fa’ata’ara’a i roto i Tō’u ’ē’a i te fa’arava’ira’a iā’u iho », tā rāua ïa parau nō te mau buka iti o teie fa’anahora’a. « Tē tauturu nei rātou i te ta’ata ’ia haere i mua i te pae vārua ’e i te pae tino, ma te arata’i atu i te fa’arava’ira’a iāna iho i te pae vārua ’e i te pae tino ».

’O Cheryl Red te hō’ē rautī fa’arava’ira’a iāna iho i Utaha (Marite). ’Ua fa’ata’a mai ’ōia e mea nāhea te mau parau tumu pae vārua i te tauturura’a i tōna haerera’a i mua i te pae tino : « I ’ite au ē, e nehenehe e fa’a’ohipa i teie mau parau tumu ’e te mau niu i roto i te mau tuha’a ato’a o tō tātou orara’a. Nā teie mau ha’api’ipi’ira’a i tauturu iā’u ’ia rōtahi hau atu i ni’a i tā’u mau hōpoi’a ’ei vahine fa’aipoipo ’e ’ei metua vahine. ’Ua roa’a iā’u i teienei te mau mauha’a nō te ’ite maita’i a’e i te fa’anahora’a moni a te ’utuāfare. Tē ’ite nei au ē, te rave-’āpiti-ra’a ’e tā tātou vahine nō te fa’atere i te moni, e au ïa mai te hō’ē ’ohipa putura’a faufa’a. Tītauhia teie mau mauha’a nō te manuiaraa tō tātou ’utuāfare ».

I roto i te ’Ēkālesia tā’āto’a, tē ’itehia nei teie hi’ora’a rahi i te faatupuraa i te ha’apa’o maita’i rahi a’e ’e te pūai pae vārua rahi a’e. ’Ei hope’ara’a, ’ua fa’arahi te mau melo i tō rātou fafauraa ia rātou iho e haere i te purera’a, e ’aufau i te tuha’a ’ahuru, ’e e vai ti’amā noa nō te haere i te hiero.

« ’Ua tupu te hina’aro i roto iā’u », te parau ïa a te melo ’āpī ’o George Echevarria nō te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho. E fa’ahoro taxi tā George ’ohipa i Peru. Tē parau nei ’ōia ē, ’ua tauturu te fa’anahora’a iāna ’ia roa’a te hō’ē ’itera’a pāpū nō ni’a i te ’evanelia ’a fa’a’ī ato’a ai iāna i te hina’aro ’ia ha’amaita’i iāna iho. I teienei tē ti’aturi nei ’ōia e riro mai ’ōia ’ei ta’ata ’ohipa i ni’a i te uira, nō te tātā’i i te mau mōtō-taxis tāna i fa’ahoro e rave rahi matahiti i teienei.

« ’Eiaha tātou e pārahi noa ’a tīa’i noa ai ’ia tupu te mau ’ohipa nō tātou », tāna ïa parau. « ’Ei feiā ’ohipa tātou ».

« E ha’amaita’ihia tō ’outou orara’a »

Hōho’a
woman kneeling in prayer

Tē ’ō’oti nei te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei nā te ao ato’a nei i te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai e te Fatu ’a haapii itoito ai rātou, ’a ora ai ’e ’a fa’a’ohipa ai rātou i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho i te pae vārua ’e i te pae tino. Fāna’o noa atu te taata ato’a i teie faanahoraa, tē ha’amaita’i ta’a ’ē ra te reira i te feiā tei ’ere ’e ’aore rā, tei hina’aro ’ia fa’aitoitohia te fa’arava’ira’a ia rātou iho i te pae tino ’e i te pae vārua. Tē turu nei te Tuha’a moni nō te ha’api’ira’a tāmau i te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho nā roto i te tauturura’a i te feiā e ’ōpuaraa ha’api’ipi’ira’a tā rātou nō te fāri’i i te mau rāve’a tītauhia.

Tē fafau mai nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te tauturu a te Fatu mai te mea ē, e rohi tātou i te parau nō te fa’arava’ira’a iāna iho. ’Ua parau mai ’oia ē : « ’E ’o tō’u ’ōpuara’a ïa ’ia hōro’a i te faufa’a nā tā’u feiā mo’a » (PH&PF 104:15).

Nō ni’a i taua ’ōpuara’a ra, ’ua parau te Peresidenira’a Mātāmua ē : « Teie heheura’a, e parau fafau ïa nō ’ō mai i te Fatu ra ē, e hōro’a mai ’oia i te mau ha’amaita’ira’a pae tino, ’e e ’īriti mai ho’i i te ’ūputa nō te fa’arava’ira’a iāna iho, ’oia ho’i, te ti’ara’a nō tātou ’ia ’imi i te mau mea e tītauhia nō te orara’a, nō tātou iho ’e nō te mau melo o tō tātou ’utuāfare ».

Mai te mea ē, e tuatāpapa tātou, e fa’a’ohipa, ’e e ha’api’i ho’i i teie mau parau tumu i te mau melo o te ’utuāfare, tē fafau mai nei te Peresidenira’a Mātāmua ē, « E ha’amaita’ihia tō ’outou orara’a. E ha’api’i ’outou nāhea ’ia ’ohipa i ni’a i tō ’outou ’ē’a e tae atu ai i te fa’arava’ira’a rahi a’e iāna iho. E ha’amaita’ihia ’outou i te maita’i o te ti’aturira’a rahi a’e, te hau rahi a’e, ’e te haerera’a rahi a’e i mua ».6

Te mau nota

  1. Buka arata’i 2 : Fa’aterera’a i te ’Ēkālesia (2010), 6.1.1.

  2. Thomas S. Monson, « Guiding Principles of Personal and Family Welfare », Ensign, Setepa. 1986, 3 ; ’a hi’o ato’a Marion D. Romney, i roto i te Welfare Services Meeting Report, 2 nō ’ātopa 1976, 13.

  3. Te Peresidenira’a Mātāmua, i roto i te My Foundation : Principles, Skills, Habits (buka iti, 2015), 2.

  4. Robert D. Hales, « A Gospel Vision of Welfare : Faith in Action », i roto Basic Principles of Welfare and Self-Reliance (buka iti, 2009), 2.

  5. Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Joseph F. Smith (1998), 181.

  6. Peresidenira’a Mātāmua, i roto My Foundation, 2.