2017
Hō’ē ’elephani i roto i te piha ha’api’ira’a
October 2017


Ha’api’i mai tā te Fa’aora

Hō’ē ’elephani i roto i te piha ha’api’ira’a

’Aita te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i e tāui noa i te huru nō tā tātou ha’api’ira’a, tē tāui ato’a nei rā i te huru tātou e ’apo nei i te ha’api’ira’a.

Hōho’a
elephant

Te fifi i mua ia Mzwakhe Sitole. ’Ei peresideni nō te ha’api’ira’a sābati pāroita, tei iāna ra te hō’ē hōpoi’a tā te Atua i hōro’a nō te tauturu i te ha’amaita’ira’a i te ’apora’a ’e te hōro’ara’a i te ha’api’ira’a i roto i te pāroita.1

Terā rā, te mau melo nō tāna pāroita i Johannesburg (Afirita Apato’a), tē vai ra ’ua rau tō rātou huru orara’a ’e te mau tīa’ira’a. E fāito ha’api’ira’a maita’i tō te tahi pae, ’e te tahi pae, ’aita ïa. E rave rahi tei ha’api’ihia ē, te ti’ara’a o te pīahi ’o te fa’aro’ora’a ïa te tari’a, ’eiaha rā te paraparau. Te tahi atu pae, tē tāfifi noa nei ā nō te fāri’i i te peu ’āpī ē, to’opiti ato’a, te tāne e te vahine, e rave i te hō’ē tuha’a i roto i te ha’api’ira’a, i te fare purera’a ’e i te fare.

« Tē vai ato’a ra te mau ta’ata ’e paraparau nei i te mau reo ta’a ’ē », tē nā reira ra te taea’e Sitole. « Terā rā, tē hina’aro nei te Vārua e muhumuhu i te ta’ata tāta’itahi ».

I te ha’amaura’ahia te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i ’e te buka Ha’api’i mai tā te Fa’aora i te matahiti i ma’iri a’enei, ’ua ha’amata te mau pāroita ’e te mau ’āma’a i roto i te ’Ēkālesia tā’āto’a i te fa’atupu i te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i nō te tāu’aparau, nō te ha’api’i mai, ’e nō te fa’a’ohipa i te aura’a o te parau ra, ha’api’i mai tā te Fa’aora.

I reira tō te taea’e Sitole ha’amatara’a i te ’ite ē, nāhea te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i e ha’amaita’i ai i tāna pāroita. E nehenehe atura ïa te mau tāfifira’a i te pae o te mau peu e tauturuhia, e nehenehe te ’āparaura’a i roto i te piha ha’api’ira’a e ha’amaita’ihia, ’e e nehenehe te hi’ora’a ta’a ’ē o te mau melo e riro mai ’ei ha’amaita’ira’a.

Mai te mau ta’ata e rave rahi ’ati a’e te ao nei, ’ua ’ite a’era te taea’e Sitole ē, ’aita te Fatu ’e fa’a’ohipa nei i te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i nō te tāui noa i te huru tātou e hōro’a i te ha’api’ira’a ; tē fa’a’ohipa nei rā ’oia i te reira nō te taui ato’a i te huru tātou e ’apo nei i te ha’api’ira’a.

Te ’elephani ’e te hi’ora’a ta’a ’ē

Hō’ē o te mau ’itera’a ’ana’anatae a’e nō te taea’e Sitole maori rā, ’ia fa’aitoito ana’e te mau ’orometua ha’api’i i te mau pīahi ’ia tauturu iho i tā rātou ha’api’ira’a, e fāna’o ïa te ta’ata tāta’itahi i te hi’ora’a ’ā’ano a’e maoti te hi’ora’a o te tahi ’e te tahi.

’Ua roa’a teie ’itera’a i te taea’e Sitole i roto i te hō’ē rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i, ’a fa’a’ite ai te hō’ē melo i te parabole nō te feiā matapō ’e te elephani, ma te hi’ora’a ta’a ’ē rā. Tē fa’a’ite nei te parabole i te huru nā ta’ata matapō e ono fa’a’ite-ta’a-’ē-ra’a i te huru o te hō’ē ’elephani (te ’āvae mai te hō’ē pou, te ’aero mai te hō’ē taura, te ihu mai te hō’ē muara’a pīpī pape, ’e tē vai atu ra) nō te mea tē tāpe’a ra rātou tāta’itahi i te hō’ē vāhi ta’a ’ē.2

Hōho’a
parts of an elephant

« ’E ’āhiri ē, te ’elephani, ’o te ha’api’ira’a ’evanelia ïa », te parau ïa a te taea’e Sitole. « Nō reira, tītauhia ia tātou ’ia vaiiho i te melo tāta’itahi o te piha ha’api’ira’a ’ia fa’a’ite i tō rātou mana’o, ’ei reira tātou pā’āto’a e fāri’i ai i te hō’ē ’itera’a ’aifāito nō ni’a i te huru e ha’amaita’i ai te ’evanelia ia tātou pā’āto’a ».

Nō reira te mau ’orometua ha’api’i i roto i te pāroita a te taea’e Sitole e pārahi ai i te hiti ’amura’a mā’a i roto i te rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i—nō te fa’a’ōhie i te ’āparaura’a. « Te fa’aha’amana’o mai nei te reira ia tātou ē, ’ua tū’ati te reo o te mau ta’ata atoa », tāna ïa parau.

Mai te au i tō rātou mau hina’aro

I Tokyo (Tāpōnē), ’aita i pāpū ia Natsuko Soejima ē, e nehenehe ānei tāna e ha’api’i maita’i. Tē parau ra ’oia ē : « I tō’u pi’ira’ahia ’ei ’orometua ha’api’i nō te feiā ’āpī i roto i te ha’api’ira’a sābati, ’ua parau vau i te ’episekōpo ē, e ri’ari’a vau. ’Ua parau mai rā ’oia ē, nō ’ō mai i te Atua ra te pi’ira’a, nō reira ’ua fāri’i au ».

’Ei pupu, ’ua fa’ataiā ri’i ’oia i mua i te piha ha’api’ira’a nō te rau o te huru o te pīahi. E piti ’aita e fa’aro’o maita’i te tari’a. Te tahi mau melo nō te piha ha’api’ira’a tei tae mai i Tāpōnē nā te tahi mau fenua mai, e reo peretāne noa tō rātou. ’Ua taiā ato’a ’oia nō te ta’a-’ē-ra’a matahiti i rotopū iāna ’e te mau melo nō tāna piha ha’api’ira’a.

I muri mai rā, i roto i te hō’ē rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i, ’ua ’itehia i te tuahine Soejima te hō’ē pāhonora’a. ’Ua fa’ata’a ’oia ē : « ’Ua paraparau mātou nō ni’a i te herera’a i te melo tāta’itahi o te piha ha’api’ira’a, te ’itera’a i tō rātou i’oa, te purera’a nō rātou tāta’i hō’ē, ’e te ha’api’ira’a—ma te arata’ihia e te Vārua—mai te au i tō rātou mau hina’aro, ’o te reira ïa tā’u i ha’amata i te rave ». ’Ua rave ato’a oia i te tahi atu mea tāna i ’apo mai i roto i te ’āpo’ora’a : « ’Ua fa’a’ohipa vau i te parau ’o tei fa’atae i tō’u here ».

Te hope’ara’a ? « ’Ua tāui to’u ’ā’au. ’Ua ha’amata vau i te here i tā’u mau pīahi. ’Ua ha’ape’ape’a vau nō rātou ’o tei ’ore i tae mai ’e ’ua pure ato’a vau nō rātou. ’Ia oti te hō’ē ha’api’ira’a, e ha’amata vau i te fa’aineine i te ha’api’ira’a nō muri iho, ’ia taimehia tō’u nō te feruri i te mau rāve’a ha’api’ira’a. E ’oa’oa rahi tō’u ».

Mau pāhonora’a ta’a ’ē

’Ua ha’apāpū ’o Brad Wilson, hō’ē peresideni Ha’api’ira’a Sābati i Minnesota (Marite), ’eiaha te mau ’orometua ha’api’i i roto i te rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i e haere atu i rāpae nā mua a’e ’a paraparau ai rātou ē, e aha tā rātou e tāui maoti te mau mea tā rātou i ’apo.

« E pe’e mātou i te arata’ira’a i hōro’ahia mai i roto i te Ha’api’i mai tā te Fa’aora » tē nā reira ra te taea’e Wilson. « E paraparau mātou nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu nō te mau ’orometua ha’api’i, i muri iho, e paraparau mātou i ni’a hō’ē o te mau tumu parau i hōro’ahia mai. ’O vau te ta’ata rautī, nā’u e ui i te mau uira’a, ’e e ha’apoto i te mau mana’o. I muri iho, ’e tāmatamata mātou i te fa’a’ohipa. E fa’atupu mātou i te mau pupu na’ina’i ’e e ’āparau mātou : ‘E aha tā’u e rave ta’a ’ē maoti tā mātou rurura’a i teie mahana ? »

Tē parau ra ’o Ron Goodson, e ’orometua ha’api’i nō te hō’ē pupu diakono i roto ato’a i te reira pāroita ē, ’ua fa’ahiahia ’oia ’ia hi’o i te huru e « fa’atere » nei te taea’e Wilson i te ’āpo’ora’a. ’Ua parau ’oia ē : « E paraparau mātou nō ni’a i te huru e ha’api’i ai te Fa’aora ». « ’E ’ia fāri’i ana’e ’oe i te Vārua, e feruri ’oe ē, ‘Teie te hō’ē mea e ti’a iā’u ’ia tāmata i roto i tā’u piha ha’api’ira’a’. Nā te ferurira’a i te Fa’aora e taui i tā ’outou ravera’a. E iti mai te parau, ‘E ha’api’ira’a tā’u e ti’a ’ia fa’aineine’, ’e e rahi mai te parau, ‘E aha te hina’arohia e teie mau diakono ’e nāhea e ti’a ai iā’u ’ia tauturu nō te hōro’a i te reira ia ratou ?’ »

Tē ha’amana’o ra ’oia i te pāpa’ira’a i roto i tōna buka ’ā’amu : « ’Ua haere au i te rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i i teie mahana, ’e teie te mea e tītauhia iā’u ’ia rave ». ’Ia ’ite ’outout ē, ’ua ’ī tōna buka ’ā’amu i taua mau huru nota ra. I teienei, e fa’aineine ’oia nā mua roa : « ’A ha’amata ’oi’oi, ’e e fāri’i ’outou i te mau fa’aurura’a i te roara’a o te hepetoma ». E ui ’oia i te mau diakono e aha te ’ohipa e tupu nei i roto i tō rātou orara’a : « E mea maita’i a’e tā’u tauturura’a ia rātou mai te mea ē, e ’ite maita’i a’e au ia rātou ». ’E tē ani nei ’oia i te mau diakono ’ia tauturu i te ha’api’ira’a : « ’E ’ia nā reira ana’e rātou, e maita’i a’e ato’a tā rātou ha’api’ira’a mai ».3

’Ua tāmau noa vau i te hīmene

« I roto i tā mātou ’āpo’ora’a, ’ua paraparau mātou e nāhea te hīmene i te ani manihini i te Vārua », te parau ïa a Jocelyn Herrington, e ’orometua ha’api’i nō te Paraimere i roto ato’a i terā pāroita i Minnesota. « I muri a’e, tē ha’api’i ra vau i te Hihi mahana. ’Ua feruri a’era vau : ‘E hīmene au ’a peni noa ai rātou i te hōho’a, e mea au roa ïa.’ ’Ua ha’amata a’era vau i te hīmene, ’ua fa’aea a’era rātou pauroa ’e ’ua fa’aro’o mai. Nō reira ’ua tāmau noa vau i te hīmene. ’Ua fa’atae mai te reira i te Vārua, ’e i te fa’aeara’a vau i te hīmene, ’ua fa’aea fa’atura noa rātou, ’a tīa’i noa ai ’ia paraparau vau. ’Ua paraparau ato’a mātou [i roto i te ’āpo’ora’a], ’ia fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ’ia tae ana’e mai te taime tano. Nō reira ’ua fa’a’ite au i tō’u ’itera’a pāpū ’ia au i te mau parau e nehenehe rātou e māramarama ».

Tē parau nei te tuahine Herrington ē, tē ’oa’oa nei ’oia i te mea ē, ’ua fa’aōhia mai te mau ’orometua ha’api’i nō te Paraimere i roto i te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a. « E paraparau mātou nō ni’a i te ha’api’ira’a i te feiā pa’ari », tê nā reira ra ’oia, « ’ei reira e nā ’ō mai te taea’e Wilson ē : « ’E ’ia ha’api’i tātou i te feiā ’āpī ? ’E ’ia ha’api’i tātou i te mau tamari’i ?’ E fa’aha’amana’o mai ’oia ia mātou ē, terā te tā’āto’ara’a o te mau fāito matahiti ».

Mai te hō’ē ’āpo’ora’a i te tahi ’āpo’ora’a

Tē parau nei ’o Adam Martin, e peresideni Ha’api’ira’a Sābati pāroita i Calgary (Alberta, Canada), tē māuruuru nei ’oia i te mau mana’o tauturu nō roto mai i te ’āpo’ora’a pāroita. « E parau te peresideni Sōtaiete Tauturu ’e ’aore rā te peresideni pupu peresibutero ē, ‘tē hina’aro nei mātou i te mau ’orometua ha’api’i ’ia rōtahi i ni’a iho i teie,’ nō reira e tu’u mātou i te reira i roto i te [rurura’a] a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i », tāna ïa parau.

I te taime mātāmua ’a ha’amata ai te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i, ’aita te mau ’orometua ha’api’i i pāpū roa ē, e aha teie, nō reira, ’ua fa’atae ’oia e rave rahi anira’a i te ta’ata ’e ’ua fa’a’ite’ite i te mau mātēria ha’api’ipi’ira’a i ni’a i te natirara i te teaching.lds.org. ’E tē parau nei ’oia ē : « Tē tere nei te ’ohipa i teienei ». « ’Ua ’ite rātou ē, e vāhi teie no te tāu’aparau i te ’ohipa e tupu ra ».

I roto i te hō’ē rurura’a ’aita i māoro a’enei, ’ua tuatāpapahia tē parau nō te pe’era’a i te Vārua. Tē parau nei ’oia ē : « ’Ua paraparau mātou nō ni’a i te fa’aineine-maita’i-ra’a, ’eiaha rā te ha’ape’ape’ara’a i te ha’api’ira’a i te mau mea ato’a ». « ’Ua parau te hō’ē tuahine ē, ’ua mana’o noa ’oia ē, ’ua tītauhia iāna ’ia paraparau i te mau tuha’a ato’a i roto i tāna arata’ira’a ha’api’ira’a. E nehenehe roa tā ’outou e ’ite i te māramarama ’ia ’ama nōna, i te taime ’a paraparau ai mātou i ni’a i te pe’era’a i te fa’aurura’a ’ia arata’i ana’e ’outou i te hō’ē ’āparaura’a ».

Te ’imi-’āmui-ra’a i te mau rāve’a

Hōho’a
elephant on a table

I roto i te ha’api’ira’a tāta’itahi tē vai ra tāna iho mau rāve’a, tōna mau fa’ahepora’a, ’e tōna mau ha’amaita’ira’a. Nō reira te mau ’āpo’ora’a e tano ai, i te mea ē, i reira e ti’a ai i te mau ’orometua, nā roto i te tauturu a te Vārua, ’ia ’imi ’e ’ia ’itehia te mau pāhonora’a i tā rātou mau tauto’ora’a ta’a ’ē.

Tē parau ra ’o Geoffrey Reid, peresideni Ha’api’ira’a Sābati nō te hō’ē titi i Arizona (USA) ē, e tupu maita’i a’e te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i ’ia māramarama rātou ē, te tītaura’a nō rātou, ’o te ’āpo’o ïa : « ’Ei reira rātou e ’ite ai ē, e nehenehe tā rātou e tauturu i te tahi ’e te tahi ».

Tē parau nei ’oia ē, tē fa’atumu nei te titi i ni’a i te tauturura’a i te mau ’orometua ha’api’i ’ia tāui te ferurira’a « Tē ha’api’i maita’i ānei ra vau ? » ’e ’ia feruri ē, « Mai te aha te huru te ’apora’ahia teie parau poro’i ? »

Tē parau nei ’o Marisa Canova, e ’orometua ha’api’i nō te Paraimere i roto i te titi ē, nō te pāhono i te hō’ē muhumuhu tāna i fāri’i i roto i te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i, tē fa’aitoito nei ’oia i teienei i tāna mau pīahi ’Ā’au itoito (Coeur vaillant) 8 matahiti, ’ia pure nō te tahi ’e te tahi. ’Ua manuia maita’i te reira, terā rā e’ita paha te reira e manuia mai te reira nō te hō’ē piha ha’api’ira’a ta’ata pa’ari. Tē parau ra ’oia ē : « E pure nō te mau melo tāta’itahi e rave rahi i roto i te hō’ē piha ha’api’ira’a ta’ata pa’ari, e riro ïa ’ei ’ohipa teimaha ». « Nā ’ō mai nei te reira mau ’orometua ha’api’i ē : ‘’Ia mana’o ’oe, nāhea ïa tā mātou e nehenehe e fatano i te reira nō tā mātou piha ha’api’ira’a ?’ ’Ei reira e ’itehia mai ia mātou te tahi mau rāve’a.

Tē parau nei ’oia ē : « Ta’u vāhi au i te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i, maori rā, e taime tō mātou nō te feruri ē, e aha te huru tā mātou ravera’a ’e e aha te mea tā mātou e rave ra. E mea maita’i roa ’ia fāri’i i te pāturura’a ’e te mau mana’o, ma te feruri ē, tē ha’a nei ’outou pā’āto’a ’ia tae i te hō’ē ā fā. E mea au ato’a nā’u te mau hi’ora’a rau tā te mau ta’ata e tu’u mai i ni’a i te ’amura’a mā’a. Nā te reira e tauturu iā’u ’ia feruri i te mau mea ’o tā’u iho e ’ore roa e feruri ».

Nā roto i tō tātou ha’ara’a i roto i te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i, ’e te fa’a’itera’a i te mana’o, e ha’amata tā tātou hi’ora’a i terā ’elephani tei parauhia « te ha’api’ira’a ’evanelia » i te māramarama a’e. Mai te taea’e Sitole i Afirita, e rave rahi melo i roto i te ’Ēkālesia e ’ite nei ē, ’a rahi ai tō tātou ’aravihi nō te ha’api’i mai tā te Fa’aora, ’a tāui ato’a ai te huru tātou e hōro’a i te ha’api’ira’a, ’e hau atu, te huru tātou e ’apo nei i te ha’api’ira’a.

Te mau nota

  1. Hi’o Buka arata’i 2 : Fa’aterera’a i te ’Ēkālesia (2010), 12.2.2.

  2. Tei roto te parabole i te vauvaura’a a Dieter F. Uchtdorf, « What Is Truth? » (purera’a nā te Fa’anahora’a ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia nō te feiā ’āpī pa’ari, 13 nō tenuare 2013), broadcasts.lds.org ; ’e Dieter F. Uchtdorf, « What Is Truth? » Friend, Māti 2017, 2.

  3. Nō te tahi atu mau mana’o tauturu, ’a hi’o Brian K. Ashton, « Helping Youth Teach », Liahona, ’Ātete 2016, 24-25.