2017
Te tere o Jane
October 2017


Te tere o Jane

Tē ora nei te ta’ata pāpa’i i Texas (Marite).

New York (Marite), 1843

Hōho’a
janes journey

’Ua hi’o noa ’o Jane Manning i te terera’a te pahī mai te uāhu haere ti’a atu i te Roto Erie. ’Ua mana’o ’oia ē, tē fano ato’a atura tōna moemoeā nā muri iho.

Hō’ē matahiti i mua, ’ua tomo mai ’oia i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hōpe’a Nei ’e ’ua fa’aoti e ’āmui i te feiā mo’a i Nauvoo. ’Ua rātere mai tōna metua vahine ’e e hitu atu melo o tōna ’utuāfare nā muri iho iāna nā ni’a i te ’ānāvai Erie ē tae atu i Buffalo (New York). Terā rā i Buffalo, ’aita rātou i fa’ati’ahia ’ia ta’uma i ni’a i te pahī nō te ’ū o tō rātou iri.

« Nāhea tātou i teienei ? », te uira’a marū ïa a tōna taea’e Isa’ac.

’Ua vevo te uira’a i roto i te mata’i to’eto’e. Tē toe noa ra ā e 800 maire (1,287 km) te ātea o Nauvoo. E nehenehe tā rātou e fa’aru’e ’e e ho’i i te fare, ’e ’aore rā e tāmata ’ia rātere i tē tahi atu taime…

E’ita rā Jane e nehenehe e tīa’i ! ’Ua ’ite ’oia ē, e parau mau te Buka a Moromona. ’Ua paraparau fa’ahou mai te Atua nā roto i te mau peropheta. Tītauhia iāna ’ia tae i Nauvoo ’e tōna ’utuāfare.

’Ua fa’a’eta’eta ’o Jane i tōna nā tapono ’e ’ua hi’o i te pae tō’o’a o te rā. « E haere tātou nā raro ».

’E ’ua nā reira rātou. Ē ’ua pau roa tō rātou mau tia’a. Ē ’ua ’āfāfā tō rātou ’āvae ’e ’ua tahetahe te toto ’e ’ua pure rātou nō te fa’aora i te reira. I te tahi taime ’ua ta’oto rātou i rāpae, ’e nō te pūai te to’eto’e e au i te hiona ’ia topa mai. ’Ua tāmata te tahi mau ta’ata e haru ia rātou nō te tu’u i roto i te fare tāpe’ara’a, nō te mana’o ē, e mau tītī tāpuni. ’Aita rātou i ’ite ē, e ’utuāfare ’ere’ere ti’amā ’o Manning mā. ’Ua haere noa rā rātou, ma te hīmenemene nō te ha’apau i te taime.

’Ua fātata rātou ia Nauvoo ’a tae ai rātou i te hō’ē ’ānāvai.

« ’Aita ’e ’ē’aturu », te parau ïa a Isa’ac.

’Ua tā’iri’iri te upo’o o Jane. « E haere noa ïa tātou nā roto i te pape ». ’A ta’ahi ai ’oia i roto i te ’ānāvai, ’ua tae mai te pape i tōnā fatira’a ’āvae. ’Ua haere marū noa ’oia i mua. ’Ua ta’uma mai te pape i tōna nā turi ē tae roa mai i tōna ’ao’ao. ’Ia tae ’oia i rōpū i te tahera’a pape, ’ua tae roa mai te pape i tōna ’arapo’a ! ’Aua’a a’e rā ’aita i hōhonu fa’ahou atu, ’e ’ua ti’a i tō te ’utuāfare Manning ’ia haere i te tahi pae ma te pe’ape’a ’ore.

Ē ’ua tae a’era rātou i Nauvoo. ’Ua ’ite Jane i te mau papa’i nehenehe o te hiero nō Nauvoo i ni’a i te hō’ē ’aivi tē hi’o mai ra i te ’āfa’a. Noa atu ē ’aita ā te tere i oti, ’ua putapū tōna ’ā’au. ’Ua arata’i te hō’ē ta’ata ia rātou i te fare i reira te peropheta e ora ai.

Tē ti’a mai ra te hō’ē vahine roa ’e te rouru ’ere’ere i mua i te ’ūputa Tuō mai nei ē, « haere mai, haere mai ! » « ’O vau ’o Emma Smith ».

’Ua riro nau minuti i muri mai ’ei nau minuti ta’a ’ē. ’Ua fārerei ’o Jane i te peropheta, ’e ’ua fa’anaho ’oia i te mau pārahira’a ’ati a’e te piha nō te ’utuāfare Manning. ’Ua pārahi ’o Jane i roto i te pārahira’a ma te ’oa’oa ’e ’ua fa’aro’o ia Iosepha i te fa’a’itera’a ia rātou i te mau ta’ata ato’a i reira, ’e tae noa atu i tōna hoa ’o te taote Bernhisel. I muri iho, ’ua fāriu Iosepha i ni’a ia Jane ma te ui : « ’O oe te ta’ata arata’i nō teie pupu na’ina’i, e ’ere ānei ? »

Pāhono atura ’o Jane : « ’Ē ! »

’Ua ’ata’ata a’era ’o Iosepha. « ’Ia ha’amaita’i mai te Atua ia ’oe ! I teienei, tē hina’aro nei au e fa’aro’o i te parau nō tō ’outou tere ».

’Ua fa’ati’a ’o Jane nō tō rātou mau ’āvae mutu ’e tō rātou ta’otora’a i roto i te hiona ’e te haerera’a nā roto i te ’ānāvai. ’Ua fa’aro’o te mau ta’ata ato’a ma te muhu ’ore. « Terā rā, ’aita i fifi », tāna ïa parau hope’a. « ’Ua haere mātou ma te ’oa’oa, ma te hīmene i te mau hīmene ’e ma te ha’amāuruuru i te Atua i tōna maita’i ’e tōna aroha hope ’ore ia mātou i te ha’amaita’ira’a ia mātou, te pārurura’a ia mātou ’e te fa’aorara’a i tō mātou ’āvae ».

’Ua māmū te ta’ata ma’a taime. « E aha tō oe mana’o i terā, taote ? » ’ua parau atura Iosepha, ma te papa’i i te turi o taua ta’ata ra. « E ’ere ānei i te fa’aro’o ? »

« ’Āhiri ’o vau terā, i tō’u mana’o e ’ōtohe au i muri nō te ho’i i te fare ! » te parau ïa a te taote Bernhisel.

’Ua tā’iri’iri te upo’o o Iosepha ’e ’ua fāriu atura i ni’a ia Jane ’e tōna ’utuāfare : « ’Ia ha’amaita’i mai te Atua ia ’outou. Tei rotopū ’outou i te mau hoa ».