2016
Te vai-papû-raa i te pae varua: Te hamaniraa i te hoê pahi tomo ore
April 2016


Te vai-papû-raa i te pae varua : Te hamaniraa i te hoê pahi tomo ore

No roto mai i te hoê pureraa no Brigham Young University, 16 no setepa 2014. No te taato’araa o te papa’iraa na roto i te reo peretane, a haere i ni’a i te itenati, speeches.byu.edu.

E hinaaro tatou i te vai-papû-raa i te pae varua nava’i maita’i no te ratere ma te manuia i roto i to tatou oraraa tahuti nei e no te ho’i i roto i to tatou fare i te ra’i ra ma te hau.

Hōho’a
carpenter and tools

Te mau hoho’a no te pahi © lublubachka/Thinkstock, MicheleBolero/Thinkstock, David Harding/Thinkstock

I te omuaraa o te tenetere 17, ua titau te Arii no Suede o Gustav II Adolf, ia hamanihia te hoê manuâ tama’i o te bapetizohia te Vasa. E faufaa rahi tei pau no te reira manuâ, no te tumu raau hoa râ i hamanihia ai te reira pahi. Na Gustav Adolf roa iho i faatere i te ohipa hamaniraa, ma te haapapû e ia riro mai hoa te Vasa mai ta’na i hinaaro.

I muri a’e i te haamataraa te hamaniraa, ua faaue a’era o Gustav Adolf ia faaroa-rii-hia’tu â te Vasa. No te mea hoi e, ua oti te mau turu no te pae aano i te hamanihia i te raau maita’i, ua faaue atura te arii i te feia hamani ia faaroa faahou atu â i te pahi ma te taui ore i to’na aano. Noa’tu e, ua ite te mau tamuta e, mai te mea e, e na reirahia, e riro ïa te Vasa i te ore e vai papû i ni’a i te miti, aita râ ratou i hinaaro e parau i te Arii i te hoê mea ta ratou i ite eita oia e hinaaro e faaroo. Ua farii ratou. Ua titau onoono ato’a o Gustav Adolf eiaha hoê noa tahua no te mau pupuhi i ni’a i teie pahi mai tei matarohia, ia haamauhia râ te mau pupuhi fenua i ni’a e toru tahua, ma te tamau i te pupuhi fenua teiaha roa a’e i te tahua i ni’a roa. Ua farii faahou â te mau tamuta i te reira, noa’tu aita i ti’a i to ratou mana’o.

I te 10 no atete 1628, ua haamata te Vasa i to’na tere avariraa. I muri a’e i to te Vasa faaru’eraa i te uahu, ua ô maira te hoê matai puai i roto i to’na mau ie, e ua haamata a’era te pahi i te opa. Aita i maoro, « ua opa oia i te pae atau e ua ô a’era te miti i roto na roto i te mau vairaa pupuhi e ua tomo marû noa e te ie, te mau reva e te mau mea ato’a ».1 Te tere avariraa o Te Vasa tei te hohonuraa ïa e 1 280 metera.

Te hinaaro o Gustav Adolf i te hoê tapa’o faahiahia, ua haamou ïa te reira i te opuaraa no te hoê pahi nehenehe, te manuâ rahi a’e o to’na tau. Na te hinaaro ore o te mau tamuta ia parau—to ratou ri’ari’a i te riri o te arii—i faaere i te arii i to ratou ite e i ta ratou hi’oraa Ua mo’ehia i te mau taata ato’a te mau opuaraa a te taiete: ia paruru i te fenua Suede e ia haamaita’i i ta’na mau faufaa i te ara. Te hoê pahi o te tamata i te vahavaha i te mau ture o te natura, e riro ïa ei pahi e ore e mau i ni’a i te miti.

No te manuiaraa tatou i te fanoraa i roto i to tatou oraraa tahuti nei, titauhia ia nava’i to tatou vai-papû-raa i te pae varua no te faaruru i te mau maita’i tarava e te mau opape tarava, no te rave i te tipuraa e titauhia e no te ho’i ma te hau i roto i to tatou utuafare i te ra’i ra. Te vai ra te mau mea e nehenehe ta tatou e rave no te faarahi i to tatou vai-papû-raa i te pae varua. E vauvau atu vau e maha.

Te haapa’oraa i te mau faaueraa a te Atua

Te matamua o te haapa’oraa ïa i te mau faaueraa a te Atua. Mai te Vasa i titauhia ia haapa’o i te mau ture o te natura, titau-ato’a-hia ia tatou ia haapa’o i te mau ture pae varua. Aore roa hoê taata e ere. Titauhia ia tatou ia haapa’o i teie mau ture no te pae varua, ta tatou e parau nei e, te mau faaueraa a te Atua.

E riro paha te ohiparaa i ni’a i te mau ture o te natura i roto i te hamaniraa i te pahi ei ohipa etaeta roa no Gustav Adolf, tera râ, aita ïa te Vasa e tomo hou a haamata ai oia i ta’na ohipa ahiri oia i te haapa’o i teie mau ture. E roaa râ iana te ti’amâraa e te ohie no te faaoti i te mea i faataahia na’na e rave.

No reira, na te haapa’oraa i te mau ture a te Atua e paruru i to tatou ti’amâraa, te faaohieraa e te ti’araa ia faatupu i to tatou puai. Aita te mau faaueraa i faataahia no te haavî ia tatou. E arata’i râ te haapa’o i te maraaraa te vai-papû-raa i te pae varua e te oaoa maoro.

Te haapa’o o ta tatou ïa ma’itiraa. Ua parau mai Iesu e, « Inaha, ua horo’a’tu vau i te mau ture ia outou ; a haapa’o i ta’u ra mau ture » (3 Nephi 15:10). E mea ohie roa. A rave i te faaotiraa. A faaoti i teie nei ia hapa’o hope roa Aore hoê mea e faarahi hau atu i te vai-papû-raa i te pae varua. Aore hoê mea e horo’a mai ia tatou i te ti’amâraa rahi atu no te faatupu i ta tatou misioni o te oraraa.

Te haapa’oraa i te parau a’o e te riroraa ei mau taata haapii tamau noa

Hōho’a
carpenter’s tools

Te piti, titauhia ia tatou ia ara e ia haapa’o maita’i i te parau a’o no roto mai i te mau taata ti’aturihia e ia fafau ia riro tatou ei feia haapii tamau.

Te hoê o te mau herepata o te titauraa i te ite, o te aau te’ote’o ïa, o te tupu mai hoi ia mana’o ana’e tatou e, ua rahi roa te mau mea ta tatou i ite, aita hoê mea e toe faahou ra no te apo mai. Ua ite tatou paato’a i te reira i roto i te mau taata tei rahi roa to ratou ti’aturi i to ratou iho maramarama. E mea fifi mau ia haapii i te hoê taata tei ite i te mau mea ato’a.

No to’na ite i te reira, e no to’na hinaaro ia riro ei taata apo tamau noa, ua parau te peresideni Henry B. Eyring, tauturu matamua i roto i te peresideniraa matamua, « E tamarii noa â vau e ia haapii mai i te mau mea e rave rahi. Te rahiraa o te taata e nehenehe e haapii mai ia’u i te hoê mea ».2 I to’na piiraa ia’u ia riro ei Huimana Faatere Rahi, ua haapii mai te Peresideni Eyring ia’u i te hoê haapiiraa faufaa roa. Ua parau oia e, ia faaroo ana’e oia i te hoê taata ia faati’a i te hoê aamu ta’na i faaroo a’e na, e a ore râ ia faaohipa i te hoê papa’iraa mo’a ta’na i matau maita’i, e ui oia iana iho e, « no te aha te Fatu e haapapû ai te reira no’u ? » e « Eaha’tu â te mea ta’u e ti’a ia haapii mai na roto mai i taua aamu ra e a ore râ i taua papa’iraa mo’a ra ? » Mai te mea e, e hinaaro tatou e haamaraa i to tatou vai-papû-raa i te pae varua, e ti’a ïa ia tatou ia hinaaro e haapii mai, e ia nava’i te haehaa no te farii i te arata’iraa, noa’tu te huru o to tatou matahiti e to tatou iteraa.

Tei ia tatou mau te ma’itiraa. E nehenehe ta tatou e faaroo e e haapa’o i te parau a’o tei horo’ahia mai ia tatou na to tatou mau ti’a faatere, o ratou hoa râ ta tatou e paturu nei ei mau peropheta, ei hi’o e ei heheu parau; na te mau metua; e na te mau hoa ti’aturihia—e a ore râ aita. E nehenehe ta tatou e imi ia riro tatou ei feia haapii tamau—e a ore râ aita. E nehenehe ta tatou e haamaraa i to tatou vai-papû-raa i te pae varua—e a ore râ aita. Mai te mea aita tatou e haamaraa i to tatou vai-papû-raa i te pae varua, e riro ïa tatou mai te Vasa, e poti tomo.

Taviniraa ia vetahi ê

A toru, te fariuraa i rapae, te aupururaa ia vetahi ê e te taviniraa ia vetahi ê, na te reira e faarahi i to tatou vai-papû-raa i te pae varua

E vai maramarama noa te tau a muri atu mai te mea e, e faatumu tatou i ni’a ia vetahi ê na roto i te tautururaa i te mau tamarii a te Metua i te ao ra. Ua itehia ia’u e, e mea ohie a’e ia farii i te heheuraa ia pure ana’e au no te imi e nahea e ti’a ai ia’u ia tauturu ia vetahi ê, i te pure noa no’u iho.

E ti’a ia tatou ia ti’aturi e, i te mau taime i muri nei, e vai tatou i roto i te hoê faito maita’i a’e no te tauturu. Te ti’araa mau, tei teie nei te taime. Te hape nei tatou mai te mea e, e feruri tatou e, e mea hau roa’tu ahani e, e taime â to tatou, e moni atu â ta tatou, e a ore râ, e mau mea ê atu â ta tatou no te tavini ia vetahi ê. Noa’tu te huru o to tatou oraraa, te vai ra ta tatou ma’itiraa. E tauturu anei tatou ia vetahi ê e a ore râ eita ? Te hahi nei tatou i te hoê tamataraa faufaa o te tahuti nei mai te mea e, aita tatou e ma’iti ia tauturu i te feia nava’i ore. E mai te mea e, e tauturu tatou, e faarahi ïa tatou i to tatou iho vai-papû-raa i te pae varua.

Te faariroraa ia Iesu Mesia ei niu no tatou

Hōho’a
the ship Vasa

Te mau hoho’a no te pahi © lublubachka/Thinkstock, MicheleBolero/Thinkstock, David Harding/Thinkstock

Te maha, te hopea, e te mea faufaa roa a’e, e rahi to tatou vai-papû-raa i te pae varua ia au i te faito ta tatou i haamau ia Iesu Mesia ei niu no tatou.

Ia ore te Mesia, e au ïa tatou mai te pahi i tura’ihia i tera vahi e tera vahi i ni’a i te mau are miti. Aore to tatou e mana no te mea aita to tatou e ie. Aita to tatou e vai-papû-raa, i te mau taime vero hoa râ, i te mea e, aita to tatou e tutau. Aita to tatou e avei’a e a ore râ, e opuaraa no te mea, aore ta tatou hoê mea no te arata’i. Titauhia ia tatou ia fariro i te Mesia ei niu no tatou.

No te faaruru, no te upootia e no te faaineine ia tatou no te mau mata’i tarava e no te mau opape tarava o te oraraa, titauhia ia tatou ia haapa’o i te mau faaueraa ; ia riro ei taata haapii tamau noa ma te haehaa, te hinaaro e te mana’o papû ; ia tavini ia vetahi ê ; e ia haamau ia Iesu Mesia ei niu no to tatou oraraa. Mai te mea e, e na reira tatou, e faarahi ïa tatou i to tatou vai-papû-raa i te pae varua. E ti’a ïa ia tatou ia ho’i faahou i ni’a i te uahu hau, ma te faatupu i to tatou hopearaa, eiaha râ mai te Vasa.

Te mau nota

  1. Rata na te Apooraa o te Basileia no Suede i te arii Gustav II Adolf ; iritiraa tei faahitihia i roto i « The Vasa Capsizes », a Richard O. Mason virtualschool.edu/mon/CaseStudies/Vasa/vasa.html. E rave rahi aamu no ni’a i te Vasa e vai nei ; ei hi’oraa, a hi’o, i te vasamuseet.se/en no te aamu e no te tahi atu mau reni.

  2. Henry B. Eyring, in Robert I. Eaton and Henry J. Eyring, I Will Lead You Along : The Life of Henry B. Eyring (2013), 409.