2016
Te iteraa i te mau raveraa haavare a satane
April 2016


Te iteraa i te mau raveraa haavare a satane

Te ora nei te taata papa’i i Utah, i Marite.

Ia ti’a ana’e tatou i mua i te mau raveraa haavare pae varua, e nehenehe te Buka a Moromona e tauturu ia tatou ia faataa e, eaha tei ti’a e eaha tei ore i ti’a.

Hōho’a
woman with money

Te tuu ra vau i te tahi mau moni parau tara marite i roto i ta’u pute moni i te fare toa, haru atu ra to’u mata i ni’a i te hoê o te mau moni parau. Ua mana’o vau e, e mea marau rii te û matie i te tahi pu’eraa, no reira ua hi’o papû atu ra vau. Ite a’e ra vau e, e ere te hoho’a o te peresideni George Washington i te mea maramarama maita’i. E mea taa ê ato’a te parau. E moni haavare ! Ua taui a’era te hoo tao’a i te reira i te moni tano e horo’a’tura i te moni haavare i te faatere o te faretoa.

Mai taua taime ra, ua feruri noa vau i taua moni haavare ra. Ua uiui noa vau e, eaha te maororaa te vai-noa-raa te reira i roto i te faaohiparaa, e ehia taata tei hema i roto i tera rahiraa matahiti. Ahiri aita vau i haapa’o maita’i, ua haavare-ato’a-hia ïa vau. Na roto râ i te faaauraa i te reira i ni’a i te mea tano e te hi’o-maita’i-raa i te mau taa-ê-raa eiaha râ te mau aifaitoraa, ua ti’a ia’u ia parau e, e moni haavare.

Ua î te Buka a Moromona i te mau hi’oraa no te mau taata haavare pae varua, tei pee i te mau raveraa haavare a satane e te faahemaraa ia vetahi ê ia faufaahia ratou iho. Na roto i te tuatapaparaa i ta ratou mau peu e ta ratou mau rave’a, e haamata tatou i te ite i to ratou mau hape mai te hoê mata aravihi e haamata i te ite i te taa-ê-raa i rotopu i te moni mau e te moni haavare. Rahi noa’tu ta tatou haapiiraa i to tatou mata ia ite i te mau taa-ê-raa, rahi-noa-to’a’tu to tatou ineineraa no te faa’ite i te feia haavare o teie tau e no te aro i ta ratou mau haavare.

Haaputu i te maramarama no ni’a i te mau haavare a satane

Te imi nei satane ia arata’i ê ia tatou na roto i tana iho haavareraa pae varua, e mai te mea e, aita tatou e haapa’o maita’i, e hema ïa tatou. Ua faaara te peresideni Joseph F. Smith (1838-1918) : « E taata haavarevare aravihi o satane, e i te taime a horo’ahia ai te parau mau i to te ao nei i te hoê faito rahi aitâ i itehia a’e nei, te na reira ato’a nei oia i te haaparareraa i te moni haavare o te parau haapiiraa hape. « A ara ia outou i tana moni haavare, aita’tu tana e hoo na outou maori râ, te oto, te ati rahi e te pohe pae varua ».1

To tatou paruru maita’i roa a’e ia ore tatou ia hema i te mau raveraa haavare a satane maori râ, o te haamatau-maita’i-raa ïa i te mau parau mau o te evanelia. Rahi noa’tu to tatou ite i te parau mau, ohie noa’toa’tu tatou i te iteraa i te mau taa-ê-raa i te taime e vauvau mai ai satane i tana mau raveraa haavare. No reira, ia rave ana’e oia, e ti’a ia tatou ia imi i te mau taa-ê-raa e eiaha te mau aifaitoraa, mai ta’u i rave no ta’u moni tara marite, no te mea, i reira te mau haavare e heheuhia mai ai i te mau taime ato’a.

Ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson (1899-1994) e : « Te faa’ite nei te Buka a Moromona i te mau enemi o te Mesia … I roto i Tona ite hohonu, ua hamani te Atua i te Buka a Moromona ia ti’a ia tatou ia hi’o i te hape e ia ite nahea ia aro i te mau tumu parau hape o te haapiiraa, te poritita, te haapa’oraa e te mau feruriraa hohonu o te taata no to tatou nei anotau ».2

I teie mahana te tama’i nei tatou ia satane. Mai te mau huru nuu ato’a, titauhia ia tatou ia ite i te huru o te enemi. Ei hi’oraa, ia ite ana’e tatou i hea e a hea te enemi e aro ai, e riro te reira ei haamaramaramaraa faufaa roa. No reira i parauhia ai te imiraa i taua huru haamaramaramaraa ra, « te haaputuraa i te maramarama ». Te iteraa i to tatou enemi o te riroraa ïa ei mea maramarama a’e i to tatou enemi. E nehenehe te Buka a Moromona e tauturu ia tatou ia « haaputu i te maramarama » i ni’a i te mau raveraa haavare a satane.

Te parau haapa’i’a, e raveraa haavare ïa

Hau atu i te afaraa o te mau raveraa haavare i roto i te Buka a Moromona o te faaohipa nei i te parau haapa’i’a e te huru taata auhia no te faatupu i ta ratou mau opuaraa. Ei hi’oraa, o Serema te hoê, « ua ite papu roa oia i te reo o taua feia ra, e no reira i parau ai oia i te parau haapa’i’a, e e mana rahi hoi tei roto i tana parau, mai tei au i te mana o te diabolo ra » (Iakoba 7:4). Ua parau te mau tahu’a o te arii Noa i « te mau parau maa e te haapa’i’a » (Mosia 11:7), na te reira i tura’i i te taata ia haamori i te idolo e ia rave i te tahi atu mau ino. Ua rave ato’a o Korihora i te reira mau ohipa i tona ra anotau, « i te faahahau ê atu i te aau o te mau taata e rave rahi » (Alama 30:18). Ua faaohipa ato’a o Amalikia e o Gadianotona i to raua au i te ohipa haapa’i’a no te faati’a i te mau nuu o te feia iino (a hi’o Alama 46:10 ; Helamana 2:4).

E ere teie i te ohipa i tupu ta’ue noa mai. E ere te parau haapa’i’a i te mea hohonu, e ere i te mea aau tae, e mea apoo, e e mea faarahi. Ua faaara o Nephi i te feia « e na reira i te haapii i te parau haavare e te faufaa ore, e te maamaa hoi ; e faaahaaha ratou i roto i to ratou aau, e e imi maite ratou ia huna i ta ratou mau parau i te Fatu ; e ei roto i te pouri ra ta ratou mau ohipa » (2 Nephi 28:9).

E mea pinepine te parau haapa’i’a i te faaohipahia no te haavare ; e mea faa’ite ore tana mau opuaraa e e mea huna tana tarena ohipa. Te parau haapa’i’a, tei te huru noa ïa o te hamaniraa parau, e faaara oia i te faaahaaha e te aau teitei o te taata. Area râ, te parau mai nei te mau peropheta a te Fatu ia tatou i te mau parau mau ohie tera râ, e mea faufaa, ta tatou e ti’a ia faaroo.

Te parau haapa’i’a o te reo ïa ta satane e paraparau. Ua faataa mai te peresideni James E. Faust (1920-2007), tauturu piti i roto i te Peresideniraa Matamua e : « E mea pinepine te reo o [satane] i te faaroohia ma te maita’i e te ohie i te faati’a i tana parau poro’i. E reo aminamina, e reo faatapitapi e te marû. E ere i te mea teimaha e ere ato’a i te mea maniania. Aore e taata e faaroo i te reo o satane ahiri e, e reo teimaha e aore râ, e reo marû ».3

Hōho’a
whispering

Ia vauvau ana’e mai to te ao i te hoê mana’o, te hoê haapiiraa philosopho e aore râ te hoê feruriraa ia tatou o te titau ra i to tatou aau faaahaaha e aore râ i to tatou te’ote’o e aore râ o te riro ei ohipa maita’i roa, ia riro ïa te reira ei faaararaa ’oi’oi ia tatou. A faariro i te reira mau mana’o ei raveraa haavare. A faaau i te reira i te mau parau mau tei haapiihia e te mau peropheta a te Fatu. A imi i te mau taa-ê-raa, eiaha te mau aifaitoraa, ei reira te mau mana’o haavare e itehia ai.

O Nehora—te hoê taata haavare tu’iroo

Ua faaohipa ti’amâ o Nehora i te rave’a parau haapa’i’a a satane. E hi’opo’a ana’e tatou iana ei tumu tuatapaparaa no te hoê taata haavare pae varua. Ua riro o Nehora, ei taata a’o tu’iroo e te auhia i rotopu i te Ati Nephi, inaha, e au tana parau haapiiraa i te mana’o o te hoê tara’ehara. Ua faafariu o Nehora e rave rahi taata na roto i te haapiiraa e, « e faaorahia te mau taata ato’a ra i te mahana hopea ra » e « e noaa’i te ora mure ore » (Alama 1:4).

E nehenehe anei ta tatou e ite e, no te aha te parau poro’i a Nehora i riro ai ei parau auhia ? Ua haapii oia no ni’a i te hoê Atua ohie e te marû—hoê Atua o te faaora i te mau taata ato’a, noa’tu te huru, no te mea te here nei Oia i te mau taata ato’a. No reira, a haere, a rave i te mea ta outou e hinaaro, no te mea, e mea maita’i te mau mea ato’a. E philosopho maita’i roa teie o tei farii-maita’i-hia e te mau taata no te anotau o Nehora (a hi’o Alama 1:5) mai te au i to te mau taata e rave rahi i teie anotau. Mai te huru ra e, te hoê titeti tamoni ore no te haere i te ra’i, o te hoê ïa mea ta te taata e hinaaro nei.

No reira, eaha te fifi i roto i te parau poro’i a Nehora ? E hi’o faahou ana’e tatou i te mau tumu rarahi o tona mana’o :

  • Ua hamani te Atua i te mau taata ato’a—parau mau.

  • Te here nei te Atua i te mau taata ato’a—parau mau.

  • Eiaha tatou e mata’u i te Atua—parau mau.

  • E oaoa tatou i te mana’o no ni’a i te faaoraraa—parau mau.

Tae mai i teie vahi, e rave rahi aifaitoraa i rotopu i te mea ta Nehora i haapii e i te mau parau mau o te evanelia. Tera râ, a haamana’o e—mai te au i te moni haavare, titauhia ia tatou ia imi i te mau taa-ê-raa, eiaha te mau aifaitoraa. No reira, e hi’o ana’e tatou i te mana’o hopea o Nehora :

  • E horo’a te Atua i te ora mure ore i te mau taata ato’a—hape !

I teie nei, teie te taa-ê-raa faufaa roa o te faa’ite mai ia tatou e, e taata haavare pae varua o Nehora. Te faaoraraa i te pohe tino e horo’ahia ïa i te mau taata ato’a, area te faaoraraa i te pohe varua, tei te huru ïa o to tatou hinaaro ia tatarahapa. Mai te mea e, e tatarahapa tatou, e farii ïa tatou i te ora mure ore (a hi’o Iakoba 6:11). Aita râ e tere tamoni ore.

Ua itehia ia Gideona e ia Alama te taata haavare

Ua itehia te ino o Nehora i te mahana a farerei ai oia ia Gideona, hoê orometua parauti’a i roto i te Ekalesia a te Atua. Ua ti’a o Gideona i mua i te Arii Noa e rave rahi matahiti na mua’tu e no reira, te vai ra to-na iteraa no ni’a i te mau taata haavare pae varua (a hi’o Mosia 19:4-8). Ua haamata ihora Nehora « i te mârô u’ana mai iana ia arata’i ê atu oia i te taata o te ekalesia ; ua patoi atu ra râ [Gideona] iana ma te a’o atu iana i te parau a te Atua ra » (Alama 1:7). Ua ite o Gideona ia Nehora ei taata haavare. Ia itehia râ oia, ua faaohipa a’e ra o Nehora i te tahi atu o te mau raveraa a satane—taparahi taata. Aita râ te pohe o Gideona i faufaa ore. Ua arata’i mai te taata i te taata haavare o Nehora i mua ia Alama ia haavâhia oia.

Ua ite a’e ra o Alama e, aita o Nehora i hapa noa i te mau ohipa orometua haavare a te mau tahu’a e i te taparahi taata, mai te mea e, aita e faaorehia te ohipa orometua haavare i rotopu i te taata « e pau roa ïa ratou i te reira » (Alama 1:12). No reira, ua faautu’ahia o Nehora i te utu’a pohe, e i reira i pohe ai oia i « te pohe haama » (Alama 1:15).

E hi’oraa maita’i o Gideona e o Alama no tatou. Ia vai ana’e te Varua i roto ia tatou, e ite tatou e e faaroo tatou « i te huru mau o te mau mea e vai nei » (Iakoba 4:13). E ite tatou i te mau faanahoraa haavare a satane « i te papu ra o te rave’a e itea’i te maramarama mahana e te po pouri ra » (Moroni 7:15).

E mea maramarama to tatou enemi haavare, tera râ, mai ia Gideona e o Alama, e nehenehe tatou e riro ei mea maramarama a’e. Mai ia’u i hamata i te ite marû noa i te mau taa-ê-raa i rotopu i ta’u mau moni parau marite, e nehenehe ato’a tatou e haapii marû noa i to tatou mata e to tatou feruriraa e te varua ia ite i te mau taa-ê-raa i rotopu i te parau mau e te mau haavare. Ia na reira ana’e tatou, e ite ïa tatou i te feia haavare e e pato’i tatou i ta ratou mau haavare.

Te mau nota

  1. Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, 5raa o te nene’iraa (1939), 376.

  2. Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Ezra Taft Benson (2014), 132.

  3. James E. Faust, « The Forces That Will Save Us », Liahona, Tenuare 2007, 4.