2016
Elder Ronald A. Rasband : ti’a faatere aravihi, metua tane haapa’o maita’i
April 2016


Elder Ronald A. Rasband : ti’a faatere aravihi, metua tane haapa’o maita’i

Hōho’a
Elder Rasband

Te mau hoho’a horo’ahia mai e te utuafare Rasband family,maori râ te faaiteraa pato’i.

Aita o Ron Rasband i feaa noa’e e, e rave oia i te hoê misioni rave tamau. Hoê noa uiraa ta teie tamaiti 19 matahiti a iriti ai oia i tana piiraa misioni oia hoi, i hea oia e tavini ai.

« Ua rave to’u papa i tana misioni i te fenua Heremani. Ua rave to’u taea’e paari i tana misioni i te fenua Heremani. Ua rave te taea’e e riro mai ei taoete no’u i tana misioni i te fenua Heremani », te faahaamana’o ra oia ; « Ua mana’o vau e e haere au i te fenua Heremani ».

Tera râ, e mau faanahoraa ê atu ta te Fatu. Tera râ, ua piihia o Ron i roto i te misioni no te tuhaa hiti’a o te râ, tei New York City, i Marite te pû faatereraa. Ma te inoino rii, ua haere oia i roto i tona piha, ua tuturi i piha’i iho i tona ro’i, e ua pure, ua iriti i tana mau papa’iraa mo’a ma te feruri ore, e ua haamata i te tai’o :

« Inaha, e a hi’ô na, e rave rahi ta’u mau taata i teie vahi nei, e i roto hoi i te mau fenua e ati noa’e ; e e haamamahia mai te opani manuia i te mau fenua fatata mai i roto i teie fenua i te hiti’a o te râ nei.

« No reira, vau, o te Fatu, i faati’a’i ia orua ia haere mai i teie vahi nei ; no te mea ua ti’a ïa ia’u nei ia na reira orua no te faaoraraa i te mau varua nei » (PH&PF 100:3-4 ; haapapûraa i apitihia’tu).

I taua iho taime ra, ua haapapû maira te Varua maitai ia Ron e, aita i hape tona piiraa i roto i te misioni no te tuhaa hiti’a o te râ.

« Ma te mana’o inoino rii, ua farii au i te matamua o to’u mau mana’o e rave rahi no ni’a i te mau papa’iraa mo’a e, teie te vahi ta te Fatu i hinaaro ia haere au », te faahaamana’o ra oia. « Ua riro mau taua ohipa ra ei iteraa pae varua papû no’u ».

Tana misioni i te mau pae hiti’a o te râ, o te matamua ïa o te mau piiraa e rave rahi o te Ekalesia o te hopoi iana i te mau fenua aita roa’tu oia i mana’o e haere. E i roto i te piiraa tata’itahi—ei orometua haapii, ei episekopo, ei melo apooraa teitei, ei peresideni misioni, ei melo no te hitu ahuru, ei peresideni paari no te hitu ahuru, e ei aposetolo na te Fatu o Iesu Mesia—ua farii o Elder Ronald A. Rasband i te hinaaro o te Fatu e ua tamau noa i te ti’aturi i ni’a i Tona Varua a tavini ai oia i te mau tamarii a te Atua.

Fanauhia e te mau metua maita’i

I roto i tana a’oraa matamua ei aposetolo na Iesu Mesia, ua faaite o Elder Rasband i tona aau mauruuru no tona mau tupuna. « Ua fanauhia vau e te mau metua maita’i i roto i te evanelia », tana ïa parau, « e mai ia raua e tae roa’tu i te ono o te u’i ».1

Hōho’a
young Elder Rasband with parents

Tona metua vahine, o Verda Anderson Rasband, ua riro ïa ei ti’a faatere here tei aupuru ia here o Ron i te mau papa’iraa mo’a. Tona metua tane, o Rulon Hawkins Rasband, e taea’e haapa’o teie no te autahu’araa o tei faaite papû i te hi’oraa o te mau maita’i o te ohipa itoito.

Fanauhia i te 6 no fepuare 1951, i Roto Miti, Utah, i Marite, o Ronald A. (Anderson) Rasband ana’e te tamarii a tona na metua. Ua faaipoipohia na metua e ua taa raua, e ua paari o Ron i raro a’e i te aupururaa a tona na taea’e e piti e tona tuahine.

« Ua riro oia ei hotu no to matou nau metua, no reira, ua here matou paato’a iana », te na reira ra tona tuahine o Nancy Schindler. « Aita roa’tu o Ron e faati’a ia mama e ia papa ia ti’a te tahi i piha’i iho i te tahi e a ore râ, ia parahi amui raua ma te ore e tuu iana i ropu ia raua ».

Ua riro o Ron ei tamaiti maita’i, tera râ, ua farii oia e, te vai ra tona huru tano ore.

Te parau ra oia e, « E rave rahi taime, ua haere to’u orometua paraimere e farerei i to’u mama, te peresideni no te paraimere titi, e ua parau atu e, ‘E tamaiti eta’eta o Ronnie Rasband.’ » « Aita roa’tu râ ratou i faaru’e. Ua faaite mai ratou i te here rahi e ua tamau noa i te ani mai ia’u ia ho’i mai i roto i te piha haapiiraa ».2

Ua faatumuhia te tamariiriiraa o Ron i ni’a i te Ekalsia—te mau pureraa a te paroisa, te mau faaoaoaraa a te paroisa, te mau tamaaraa a te paroisa e te mau pupu tu’aro a te paroisa. Mai te mea e, aita tana e ohipa i roto i te fare pureraa a te paroisa matamua no Cottonwood, e haere ïa oia e rave i te tahi mau ohipa na’ina’i, e haere oia e rave i te ohipa scout, e i piha’i iho i tona mau hoa. I te fare, ua faatumuhia te taime utuafare i ni’a i te mau papa’iraa mo’a, te mau ha’utiraa e te ohipa.

« Ua haapii mai to’u papa ia’u i te auraa no te ohipa na roto i te hi’oraa », te na reira ra oia. « Ua haapii mai to’u metua vahine ia’u no ni’a i te ohipa na roto i te faaohiparaa ia’u ».

E faahoro te metua tane o Ron i te pereoo faaraoa, ma te ti’a i ni’a i te hora 4 i te po’ipo’i e e ho’i mai i te fare i te pô. E faaea tona mama i te fare no te haapa’o i te tamarii, ma te hamani e te hoo i te mau pepe hurio.

Ua ite ’oi’oihia te aravihi o Ron no te arata’i, no te faaue e no te titau ia oti te mau ohipa i te ravehia—ua tauturu maita’i te reira iana i roto i tana mau hopoi’a no te pae ohipa e no te faaroo.

Te parau ra tona tuahine e, « ua faataahia e na Ron e tapu i te aihere ». Tera râ, mai ia Tom Sawyer i roto i te buka a Mark Twain, te vai ra ta Ron rave’a no te taparu i tona mau hoa ia tauturu iana.

Te parau ra o Nancy e, « Ia hi’o ana’e au i rapae, tona hoa maita’i roa te tapu ra i te aihere aua, e ere râ ona ». « Te hepetoma i muri iho, te tahi atu ïa o tona mau hoa o te tapu ra. E parahi noa oia i mua i te fare ma te ata, ma te ha’uti ia ratou, a rave ai ratou i tana ohipa ».

Ua fifi na metua o Ron i te pae moni, tera râ, ua roaa te evanelia i te utuafare. « Aita ta matou moni i rahi », te faahaamana’o ra o Ron, « aita roa’tu râ te reira i haape’ape’a i to’u oaoaraa ».

Te mau hoa e te feia faatere o te nehenehe e ti’aturi

A tupu ai oia i te paariraa, ua fana’o o Ron i te mau hoa maita’i e i te mau ti’a faatere papû no te autahu’araa, mai tona peresideni titi i tona apîraa i te roaraa 14 matahiti, o James E. Faust (1920-2007), tei tavini i muri mai i roto i te pupu no te Tino ahuru ma piti aposetolo, e i roto i te Peresideniraa Matamua. Ua fana’o te utuafare o Ron i te hoê autaatiraa fatata e te peresideni Faust e tona utuafare. Te parau ra oia e, « E parau noa oia ia’u e, te hoê o tana mau tamaiti no Cottonwood no te mea ua tauturu oia i te aupururaa ia’u ».

Aita to Ron e taime no te mau ohipa tuaro no te fare haapiiraa mai te taime a ô ai oia i roto i te haapiiraa tuarua, no te mea, ua roaa noa tana ohipa, tera râ, ua rave oia i te taime no te faatupu i te faahoaraa papû tei vai i roto i tona oraraa taato’a.

« Ua faahiahia tamau vau ia Ron no tona huru, noa’tu e, aita oia i riro ei taata hape ore », te parau ïa a Kraig McCleary hoê hoa tona i te tamariiriiraa. Ma te ataata ua parau faahou oia e, « Ua parau vau iana e, mai te mea e, e tae oia i te ra’i, e tae ato’a vau i reira, no te mea ua rave maua hoê â mau ohipa a tupu ai maua i te paariraa ».

Ua reva o Ron i tana misioni i te omuaraa o te matahiti 1970, area o Kraig ra, te feruri noa ra ïa oia e faataime i tana ohipa misionare ia hope roa te pu’e tau a’ua’uraa animala. E inaha, te niuniu mai nei o Ron mai tana misioni mai.

« Aita vau i ite e mea nahea tona fariiraa i te parau faati’a no te niuniu mai, tera râ, ua faahapa mai oia ia’u no te oreraa e faatupu i te tahi oaoa rahi a’e no te haere i ta’u misioni », te na reira ra te taea’e McCleary. « Aita vau i faataime i te reira ».

Ua parau o Ron i tana misioni ei iteraa « faahiahia ». « Ua haamaita’i mai te Fatu ia’u i te mau temeio e rave rahi, te mau iteraa no te haapuai i te faaroo », te na reira ra oia. « Ua riro ta’u misioni ei ohipa rahi no to’u oraraa pae varua ».

Ua rave o Ron i te hoê tuhaa o tana misioni i te mau motu no Bermudes. Ua tono tona peresideni misioni, o Harold Nephi Wilkinson, i te mau « misionare haapa’o maita’i » i reira, no te mea, e mea iti roa te taime e ti’a iana ia haere e farerei ia ratou.

« Ua vai noa matou matou ana’e, tera râ, aita te peresideni i hape’ape’a noa a’e no matou », te na reira ra o Ron. « Ua rave matou i te ohipa ».

Te « tamahine moemoea » no Delta Phi

I te otiraa tana misioni i te matahiti 1972, ua itehia ia Ron te hoê ohipa, ua faaô iana i roto i te fare haapiiraa teitei no Utah i taua pu’e tau haapoheraa raau ra, e ua amui atu i roto i te Delta Phi Kappa, hoê autahiraa no te mau misionare tei ho’i mai na te misioni. I roto i te mau faaoaoaraa a te autahiraa, ua haru tona mata i ni’a i te hoê tamahine nehenehe roa o Melanie Twitchell te i’oa. O Melanie te hoê o te mau « tamahine moemoea » ma’itihia no Delta Phi, tei tauturu i te mau faaoaoaraa a te autahiraa.

Mai ia Ron, no roto mai o Melanie i te hoê utuafare haapa’o no te feia mo’a i te mau mahana hopea nei. Tona metua tane, e ofitie i roto i te nuu faehau, e tona metua vahine, aita roa’tu raua i faariro i te mau ratereraa pinepine o te utuafare ei otohera no te oreraa e tae i te pureraa.

Ua faahiahia o Melanie i te maita’i o Ron, tona faatura e tona ite i te evanelia. « Ua parau vau ia’u iho e, ‘e taata maere teie, no reira, aita e fifi mai te mea e, aita oia e ani mai ia’u ia haere na muri iho iana. Hinaaro noa vau ia riro ei hoa maita’i a’e nona.’ »

A tupu noa ai to raua autaatiraa i te rahi, ua haapapû te Varua i tona mau mana’o no ni’a ia Ron e tona haapa’o i te Fatu. Aita i maoro, ua ua’a to raua auhoaraa i roto i te mea ta Melanie i parau e, « e buka aamu, e aamu no te here ».

Te parau ra o Elder Rasband e, ua riro oia ei apiti au maita’i. « Ua riro o Melanie ei aifaito ti’a no’u i roto i te haapa’o i te evanelia e te faturaa ai’a. Ua riro maua ei hoa maita’i a’e, e i reira to’u aniraa iana ia faaipoipo ia’u ».

Hōho’a
Rasbands wedding day

Ua faaipoipohia raua i te 4 no tetepa 1973 i roto i te Hiero no Roto Miti. Te parau ra oia e, mai taua taime ra, « ua tauturu tona hoa mure ore pipiri ore… ia hamani iana mai te araea a te potera ei pipi hinuhinu a’e na Iesu Mesia. Tona here e tana tururaa, e tae noa’tu i ta to maua na tamarii e 5, to ratou hoa faaipoipo, e ta to maua nau mootua e 24, ua paturu mai te reira ia’u ».3

« Haere ana’e »

A tavini ai oia ei peresideni no te pupu peresibutero no tana paroisa no te mau piahi faaipoipo, ua matau a’era o Ron ia Jon Huntsman papa, te melo apooraa teitei haapa’o i te paroisa. Ua tupu ’oi’oi te maere i roto ia Jon no ni’a i te huru faatereraa a Ron i te pupu autahu’araa.

« E mea faahiahia tona mau ite no te ohipa faatereraa e no te faanahonahoraa », te na reira ra o Elder Huntsman, o tei tavini ei Hitu ahuru area mai te 1996 e tae atu i te 2011. « Ua feruri au e, eita e ite-haere-noa-hia te hoê taure’are’a tei roto noa â i te haapiiraa tuatoru o te nehenehe e faatere i te hoê pupu autahu’araa mai tera te huru ».

E rave rahi ava’e, ua hi’opo’a noa Jon ia Ron ia faaohipa i te mau mana’o no te faaoti i te mau ohipa no te autahu’araa. I te matararaa te hoê ti’araa ohipa faati’ani tao’a i roto i te taiete ohipa a Jon—tei riro mai ei ‘Huntsman Chemical Corporation’—ua faaoti a’era oia e, te vai ra i roto ia Ron te ite tana i hinaaro, e ua horo’a’tura i taua ohipa ra nana. Ua haamata te reira ohipa i te hepetoma i muri iho i Ohio, Marite.

« Ua parau vau ia Melanie, ‘Eita vau e faaru’e i te haapiiraa no te faanuu,’ » te na reira ra o Ron. « Ua rave au i te ohipa i to’u oraraa taato’a no te farii i te parau tu’ite i roto i te haapiiraa tuarua, e ua fatata roa vau i te tapae ».

Ua faahaamana’o atura o Melanie ia Ron e, te tumu oia i haere ai i te haapiiraa no te imi ïa i te hoê ohipa maita’i.

« Eaha ta oe e haape’ape’a ra? » tana ïa aniraa. « Ua ite au e nahea ia faanaho i te tauihaa no te faanuu. Ua rave au i te reira i to’u oraraa taato’a. E vaiiho vau ia oe ia niuniu i to oe mama i te mau pô ato’a. Haere ana’e ».

Hōho’a
Elder Rasband with Jon Huntsman Sr

Ua tano maita’i to Jon tuuraa i tona ti’aturiraa i roto ia Ron. I raro a’e i te arata’iraa a Jon, ua haere vitiviti o Ron i mua i roto i teie taiete tei tupu noa i te rahi, e ua riro ei peresideni e ei raatira ohipa i te matahiti 1986. Ua ratere rahi oia no te taiete—na te fenua iho e na te mau fenua na te ara. Taa ê noa’tu tana tarena ohipa, ua tamata o Ron ia parahi mai i te fare i te mau hopea hepetoma. E ia ratere oia, i te tahi taime e afa’i ato’a oia i tona utuafare na muri iho iana.

« Ia parahi mai oia i te utuafare, e faatupu mau oia i te hoê huru taa ê e te here i roto i te mau tamarii », te na reira ra o Melanie. E haere oia i ta ratou mau faaoaoaraa e te mau tu’aroraa mai te mea e, e nehenehe. Te parau ra o Jenessa MacPherson, hoê o na tamahine e maha a teie na taata e, na roto i tana mau ohipa no te Ekalesia i te Sabati, e mea pinepine tona papa i te ore e parahi i piha’i iho i te utuafare i roto i te mau pureraa.

« E taputo matou no te ite e, o vai te parahi i piha’i iho iana i te fare pureraa, no te mea, e ohipa faahiahia mau ia parahi mai oia », tana ïa parau. « Te haamana’o ra vau i te tuuraa vau i to’u rima i roto i tona rima e ma te feruri e, ‘ahiri ta’u e nehenehe e haapii ia riro mai iana te huru, e vai ïa vau i ni’a i te haerea ti’a, e e rahi atu ïa to’u riroraa mai te Faaora te huru.’ O’na to’u aito i te mau taime ato’a ».

Hōho’a
Rasband family

Te faahaamana’o ra te tamaiti a teie na taata, o Christian i te mau haamana’oraa maita’i no ni’a i te mau taime o te metua e te tamaiti ». E haere mai te mau hoa e e haere ê atu no te pinepine te utuafare i te faanuu, te na reira ra oia, « area to’u metua tane, ona ïa to’u hoa maita’i roa a’e i te mau taime ato’a »—noa’tu e, e mea hutihuti rii.

Taora anei i te popo i roto i te ete e o Christian, e ha’uti anei e tana mau tamahine, e a ore râ, e rava’ai anei e te utuafare e te mau hoa, e mea au na Ron ia upooti’a.

« A tupu noa ai matou i te paariraa, aita roa’tu oia e vaiiho hoê o matou ia upooti’a », te na reira ra o Christian. « Titauhia ia matou ia roaa, tera râ, ua faariro te reira ia matou ei taata maita’i a’e. E ua tupu â te reira peu i ni’a i te mau mootua here ».

I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua ite te utuafare o Ron e, na roto i tona rohiraa i roto i te faatereraa i te Ekalesia, ua faarahi te reira i tona ti’araa ia faaite i te here e te aroha, ia faaite i te mau mana’o o te Varua, e ia faauru ia vetahi ê ia rave maita’i roa. I muri a’e i te fanauraa mai te mootua a Ron e o Melanie, o Paxton, ua turu’i papû te utuafare i ni’a i te puai pae varua e te patururaa a Ron.

Ua fanauhia mai o Paxton ma te hoê fifi i roto i tona tino, e ua roohia oia e rave rahi fifi i te pae no te ea, tei faateimaha papû i te utuafare i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae varua. Ua parau o Elder Rasband i te oraraa i muri mai i te fanauraa o Paxton e, « hoê faarii no te apo mai i te mau haapiiraa taa ê no ni’a i te mure ore ».4

Hōho’a
Elder and Sister Rasband with grandson

I roto i na matahiti poto e toru o te oraraa o Paxton i ni’a i te fenua nei—mai te mea e, e rahi te uiraa e e iti te pahonoraa—ua ti’a o Elder Rasband mai te hoê pou varua, ma te arata’i i tona utuafare i ni’a i te mana o te Taraehara o Iesu Mesia.

I te faaite-raa-hia tona piiraa apî, e rave rahi melo o te utuafare e te mau hoa tei ore i maere. Te parau nei o Christian e, « O matou tei matau maita’i a’e iana, ua afa’i matou i to matou rima i ni’a roa i te taime a paturuhia ai oia ei aposetolo ».

« E haere au e tavini »

I te matahiti 1996, i te 45raa o tona matahiti, tei ropu o Ron i te hoê oraraa ohipa manuia a topa mai ai te piiraa ei peresideni misioni no te misioni no New York, i New York apato’erau. Mai te mau aposetolo i mutaa iho ra, « ua faaru’e ihora (oia) i (tana) upea i reira ra » (Mataio 4:20).

« Te tahi noa tau hu’ahu’a tetoni i titauhia no te farii i te reira piiraa », te na reira ra o Elder Rasband. Ua parau atura oia i te Fatu, « te hinaaro nei oe ia’u ia haere e tavini, e haere au e tavini ».

Ua tape’a mai o Ron i te hoê haapiiraa rahi tana i haapii mai i roto i tana ohipa : « E mea faufaa a’e te taata i te tahi atu mea ».5 Na roto i taua ite tona ra e tona aravihi i te ohipa faatere, ua ineine oia no te haamata i te tavini tamau i roto i te basileia o te Fatu.

Hōho’a
Elder Rasband as mission president in New York

Ua ite a’era o Ron e o Melanie e, e mea anaanatae e e mea oraora te ohipa misionare i New York. E mea vitiviti o Ron ia horo’a i te hopoi’a i te mau misionare—ma te faauru i to ratou haapa’o, e ma te haapii, ma te patu e ma te faateitei ia ratou i roto i te reira ohipa.

I te matahiti 2000, e va’u ava’e i muri a’e i te faaotiraa o Ron e o Melanie i ta raua misioni, ua piihia o Ron i roto i te hitu ahuru, i reira hoi tona ineine, tona iteraa, e tona mau taleni e rave rahi i te haamaita’iraa i te Ekalesia. Ei melo no te Hitu anuru, ua tavini oia ei tauturu i roto i te peresideniraa o te area no Europa ropu, ma te tauturu i te faatereraa i te ohipa i roto e 39 fenua. Noa’tu e, ua faaru’e oia i te haapiiraa tuarua a 40 matahiti i teie nei, ua vai noa oia ei piahi maita’i, ma te farii maita’i i te arata’iraa mai roto mai i te mau taea’e paari, a faatere ai oia i te mau area no Marite apato’erau-to’o’a o te râ, e e toru area no Utah ; ua tavini oia ei raatira faatere i te tuhaa faatere no te hiero ; e ua tavini i roto i te peresideniraa o te hitu ahuru, ma te rave i te ohipa i piha’i iho i te tino ahuru ma piti.

Aita i maoro a’e nei, ua parau o Elder Rasband e, « Aue te hanahana e te haamaita’iraa rahi no’u ia riro ei taata ha’iha’i roa a’e i rotopu i na tino ahuru e ma piti, e ia haapii mai na roto mai ia ratou i roto i te mau huru ato’a e i te mau taime ato’a ».6

« Ta ratou i ite, ua ite au »

Hōho’a
two paintings

I ni’a i te pae aui : hoho’a na Wendy Keeler ; atau : Te mau haapii momoni, misionare matamua i Danemaka, na Arnold Friberg (ia au i te hoê hoho’a peni na Christen Dalsgaard, 1856) ; Dan Jones Awakens Wales, na Clark Kelley Price

Te vai ra e piti hoho’a peni i ni’a i te papa’i o te piha ohiparaa a Elder Rasband. Hoê e mau misionare momoni te haapii ra i te hoê utuafare i Danemaka i te mau matahiti 1850. Te piti no te hoê ïa misionare tahito o Dan Jones te a’o ra mai ni’a mai i te raau no te apoo pape i te mau fenua Peretane. Te faahaamana’o nei teie hoho’a (i ni’a nei i te pae atau) ia Elder Rasband i tona tupuna.

« Ua horo’a teie mau pionie matamua i te taato’araa o to ratou oraraa no te evanelia a Iesu Mesia e ua vaiiho i te hoê faufaa ai’a ia haapa’ohia e to ratou huaai », tana ïa faaiteraa papû.7 Te mea tei tura’i i te mau tupuna o Elder Rasband ia haere i mua i roto i te mau ati e te hamani-ino-raa maori râ, o te mea ïa tei haamaita’i roa iana i roto i tona piraa apî : hoê iteraa e hoê iteraa papû no ni’a i te Fatu e Tana ohipa.

« E rave rahi te mau mea ta’u e haapii i roto i to’u piiraa apî », te na reira ra oia. « Te haehaa roa nei au no ni’a i te reira. Tera râ, te vai ra hoê pae o to’u piiraa ta’u e nehenehe e rave. E nehenehe ta’u e faaite i te iteraa papû ‘no te i’oa no te Mesia i roto i te ao paato’a nei’ (PH&PF 107:23). Te ora nei Oia ! »8

Ei hina no te mau pionie, te parau faahou ra oia e : « Ta ratou i ite i roto i te aau, ua ite ato’a vau. Ta ratou i ite, ua ite ato’a vau ».9

E ta ratou i ti’aturi i roto i to ratou huaai ua itehia ïa i roto i te oraraa, te mau haapiiraa e te taviniraa a Elder Ronald A. Rasband, o te pee nei i to ratou hi’oraa e o te faatura nei i ta ratou faufaa ai’a a haere ai oia i mua ei hoê o te mau ite taa ê a te Fatu.

Te mau nota

  1. Ronald A. Rasband, « Te maere nei au », Liahona, Novema 2015, 89.

  2. Ronald A. Rasband, « Friend to Friend : Golden Nuggets », Friend, Atopa 2002, 8.

  3. Ronald A. Rasband, « Te maere nei au », 89.

  4. Ronald A. Rasband, « Haapiiraa taa ê », Liahona, Me 2012, 80.

  5. Ronald A. Rasband, uiuiraa mana’o na te mau ve’a, 3 no atopa 2015.

  6. Ronald A. Rasband, iteraa papû, pureraa taa ê na te Tuhaa faatere no te Autahu’araa e te Utuafare, 1 no titema 2015.

  7. Ronald A. Rasband, « Te maere nei au », 89.

  8. Ronald A. Rasband, iteraa papû.

  9. Ronald A. Rasband, a’oraa no te mahana o te pionie, Fare menemene, Roto Miti, 24 no tiurai 2007.