2016
Te faaoohia ra vau i te fare haapiiraa no te mea e melo vau no te Ekalesia. Ua ite au e, titauhia ia’u ia ti’a no te mea ta’u e ti’aturi nei, e mea paari roa râ ! Nahea e nava’i ai to’u itoito ?
April 2016


Uiraa e pahonoraa

« Te faaoohia ra vau i te fare haapiiraa no te mea e melo vau no te Ekalesia. Ua ite au e, titauhia ia’u ia ti’a no te mea ta’u e ti’aturi nei, e mea paari roa râ ! Nahea vau e itoito rii a’e ai ? »

Ua tano outou ia parau e, titauhia te itoito no te faaruru i teie huru taime. Inaha hoi, ua faaue mai Iesu Mesia e, « A tia mai na i nia e ia anaana mai na, ia riro to outou maramarama ei hi’oraa no te mau nunaa » (PH&PF 115:5). Tera râ, te faa’iteraa i te itoito no te faaanaana i to outou maramarama, o te parauraa ïa i te parau no te pato’i i te feia e faaooo mai ia outou, e a ore râ, te oreraa e parau i te hoê noa a’e parau.

Noa’tu te huru o te ohipa e tupu, e nehenehe outou e vaiiho i te pato’ito’iraa ia faauru ia outou ia riro ei taata maita’i a’e. Mai te mea e, e ohipa itoito outou no te haapuai i to outou iteraa papû, e roaa ia outou te itoito marû o te tauturu ia outou ia pato’i e a ore râ ia tamau noa i te rave i te maita’i, noa’tu e, te faaooo mai ra vetahi.

Oia mau, e ere te mea au ia faaooohia, tera râ, a haamana’o e, e nehenehe ta outou e pure ia î outou i te aroha, ia nehenehe hoi ia vetahi ê ia ite i te here o te Mesia na roto ia outou (a hi’o Moroni 7:48). No te mea ho’i e, e mea taa ê te mau huru ato’a, a imi i te arata’iraa a te Varua no te ite e, nahea ia pahono ia au i te huru o te Mesia i roto i te mau hi’oraa tata’itahi.

Tei te huru o te ohipa e tupu ra, e riro e, e mea maita’i a’e ia paraparau omo’e i te feia tei faaooo mai ia outou e a ore râ, ia vaiiho noa’tu i te mau haamaauraa ia haere noa na, ma te tamau noa outou i te haapa’o i to outou mau ti’aturiraa. Mai te mea e, aita vetahi e anaanatae i te faaroo mai i ta outou e parau ra, e riro to outou hi’oraa maita’i, te faaore hapa e te haavare ore ei parau poro’i maita’i a’e ia faa’ite.

A faa’ite i te itoito mau

Eita paha te feia e faaooo mai ia outou e faaea no te mea noa e, ua roaa ia outou te itoito no te ani ia ratou ia faaea, e faaea paha ratou mai te mea e, e faa’ite outou i to outou itoito na roto i te oraraa i to outou huru mau—e feia mo’a i te mau mahana hopea nei. Na mua a’e outou a ite ai, e hiti mai te anaana o te fariiraa a to tatou Metua i te ao ra i ni’a iho ia outou, e e riro i te iriti i to ratou mau mata i te evanelia i faaho’ihia mai i roto i to outou oraraa.

Bright U.,17 matahiti, Imo State, Nigeria

A imi i te puai i roto i te mau mea tumu

E mea faufaa te pure e te haapaeraa maa no te mea, e tauturu te reira ia outou ia faaruru i te mau faaoooraa e te mau titauraa i te fare haapiiraa, mai ta Iesu Mesia i faaruru e rave rahi faainainaraa a ora ai oia i ni’a i e fenua nei. E tauturu te reira ia outou ia faatupu hau atu â i te here e te faaoroma’i i te taata.

Walter C., 15 matahiti, Jaén, Peru

Ia arata’ihia outou na roto i te pure

No te hoê tau roa, o vau ana’e te melo i roto i ta’u fare haapiiraa. Mai te huru ra e, te taa mai ra to’u hoa rahi roa ia’u, area te tahi atu mau hoa no te fare haapiiraa, ua faaooo mai ïa ratou ia’u. I te hoê mahana, ua pure au e ua tupu mai te mana’o ia paraparau vau i te hoê o ratou o te faaitoito ra i te tahi atu pu’eraa ia faaooo mai ia’u. Ua faa’ite au iana e, aita vau i riri iana, ua ani râ vau iana ia faa’ite mai oia i te faatura ta’na e hinaaro ia farii. I muri a’e i to’na faarooraa i ta maua aparauraa, ua paruru tamau noa hoê o ta’u mau orometua ia’u ia ite ana’e oia i te hoê mea ia tupu. Ua ite au e, e vai te Fatu i piha’i iho ia outou ia paraparau ana’e outou i teie mau taata.

Shanela S., 14 matahiti, Pangasinan, Philipino

A patu i to outou iteraa papû

A tahi, a titau ia noaa te hoê iteraa papû no ni’a i te mau parau mau ta outou e hinaaro e faa’ite ia vetahi ê. I muri iho, a faa’ite i te here i te feia faaooo e eiaha e mârô, no te mea, aore roa te Atua e paturu i te mârô (a hi’o 3 Nephi 11:29). Te mea faufaa roa’tu, a rohi ia vai noa te Varua i roto ia outou i te mau taime ato’a. Na te Varua e tauturu ia outou ia rahi atu te here e ia rahi atu te itoito, e na’na e faariro i ta outou mau parau ei mau parau puai.

Julia F., 9 matahiti, Hesse, Heremani

Aroha’tu i to outou mau enemi

Ua farerei a’e nei â vau i te reira mau huru. Mai te mea e te vai ra te faaroo i roto ia outou, e e faahaehaa outou ia outou iho, e haamaita’ihia outou i te puai e i te faaroo ta outou e titau no te « aroha’tu i to outou mau enemi, e hamani maita’i atu i te feia i riri mai ia outou… e pure hoi no ratou » (Mataio 5:44). Te faaitoito nei au ia outou ia imi i roto i te mau papa’iraa mo’a te mau pahonoraa no ni’a i te huru no te riroraa ei mea puai. A pure mai te mea e, te mo’emo’e ra outou i roto i to outou faaroo. Te na ô ra te Roma 8:31 e, « E nahea hoi tatou i teie nei mau parau ? No tatou te Atua ra, e ti’a ïa ia vai ia marô mai ? Tei piha’i iho te Atua ia outou ! E ti’ahia ïa te mau mea ato’a.

Reagan T., 15 matahiti, Utah, i Marite

Eiaha e mata’u

A paraparau pinepjne atu no ni’a i ta outou haapa’oraa faaroo e a ore râ, a rave i te mau ohipa no te faahiti mai i te reira. Ua farerei ato’a a’e nei au i te reira huru e ua papa’i au i ni’a i ta’u pute tua, « E mea here na’u ia riro ei LDS ». Na roto i te reira, ua iriti au i te uputa no te mau rave’a misionare e rave rahi, e ua faa’ite au i te taata e, aita vau i mata’u i te faa’iteraa ia ratou e, e melo vau no te Ekalesia. Te mau mea ato’a ta outou e rave, eiaha e vaiiho ia ratou ia faariri ia outou. A pure no ratou e no outou iho. Eita e maoro e ite outou e, ia faatumu ana’e outou i ni’a i te faaoraraa i te varua o vetahi ê, eita outou e mata’u i te faa’iteraa ia ratou i te parau mau o te evanelia a to tatou Metua.

Savanna P., 14 matahiti, Texas, i Marite