2016
Te parau tohu e te heheuraa o te taata iho
April 2016


Parau poro’i a te Peresideniraa Matamua

Te parau tohu e te heheuraa o te taata iho

Hōho’a
youth and children first presidency message sidebars
Hōho’a
family watching general conference

Ua faaho’i-faahou-hia mai te Ekalesia mau a Iesu Mesia e tei ni’a i te fenua nei i teie mahana. Ua faatere-noa-hia na te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei e te mau peropheta e te mau aposetolo ora, tei farii i te arata’iraa tamau no te ra’i mai.

Te reira ato’a te faanahoraa hanahana i mutaa iho ra. Te haapii nei tatou i roto i te Bibilia e : « Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faa’ite i ta’na parau i mo’e i ta’na ra mau tavini i te mau peropheta » (Amosa 3:7).

Ua paraparau faahou mai te Atua i to tatou nei anotau, na roto i te peropheta Iosepha Semita. Ua heheu mai Oia na roto i te peropheta Iosepha i te evanelia a Iesu Mesia i roto i tona ra ïraa. Ua faaho’i faahou mai Oia i Tona autahu’araa mo’a e te mau taviri e te mau ti’araa ato’a, te mau mana e te mau ohipa o te mana mo’a o te autahu’araa.

I to tatou nei anotau, ua haamanahia te mau peropheta e te mau aposetolo ora ia paraparau, ia haapii e ia arata’i na roto i te mana no ô mai i te Atua ra te Metua e i te Fatu o Iesu Mesia. Ua parau te Fatu i te peropheta, « Te mau mea ta’u, ta te Fatu, i parau atu ra, ua parauhia ïa e au, e eita vau e imi i te otoheraa no’u iho no te reira : e noa’tu e e mou te ra’i e te fenua nei, eita ta’u parau e mou, e faatupuhia râ te reira, na roto i to’u iho reo e aore râ na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoê â ia » (PH&PF 1:38).

I roto i te amuiraa rahi e piti taime i te matahiti, ua haamaita’ihia tatou ia faaroo i te parau na te Fatu ia tatou na roto mai i Tona mau tavini. Aita e hoo to teie haamaita’iraa. Tera râ, te faufaa o taua haamaita’iraa ra, tei te huru ïa o to tatou fariiraa i te mau parau, i raro a’e i te faaururaa a taua â Varua ra, mai tei horo’ahia i taua mau tavini ra (a hi’o PH&PF 50:19-22). Mai ia ratou i farii i te arata’iraa no te ra’i mai, ia na reira ato’a tatou e ti’a ai. E titau te reira ia tatou i taua huru tautooraa pae varua ato’a ra.

« A rave i ta outou tuhaa ohipa »

E rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei, ua ani mai te hoê o te mau melo o te Pupu no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ia’u ia tai’o i te hoê a’oraa no te amuiraa tana e faaineine ra no te amuiraa rahi. E melo apî au no te Pupu. Ua putapû vau i tona ti’aturi e, e riro vau i te tauturu iana ia imi i te mau parau ta te Fatu e hinaaro ia parau oia. Ua parau maira oia ia’u ma te ataata e, « Ah, teie te 22raa o te papa’iraa o te a’oraa ».

Ua haamana’o vau i te a’o ta te hoê peresideni here e te maita’i o Harold B. Lee (1899-1973) i horo’a mai ia’u na mua’tu ma te haapapû maita’i : « Hal, mai te mea e, e hinaaro oe ia farii i te heheuraa, a rave ta oe tuhaa ohipa ».

Ua tai’o vau, ua feruri hohonu, e ua pure no taua 22raa o te papa’iraa. Ua tuatapapa vau ma te maita’i roa e ti’a ia’u, i raro a’e i te faaururaa a te Varua maitai. I te taime a horo’a ai taua melo no te pupu ra i tana a’oraa, ua rave au i ta’u tuhaa ohipa. Aita vau i papû e, ua tauturu anei au, ua ite râ vau e, ua tauihia vau i to’u faarooraa i te horo’araahia te a’oraa. Ua tae mai te mau parau poro’i i roto ia’u na ô ê atu i te mau parau ta’u i tai’o e ta’na i paraparau. E auraa rahi a’e to te mau parau i te mau parau ta’u i tai’o i roto i te papa’iraa. E mai te huru ra e, e auraa mau to te parau poro’i no’u, ua tano maita’i i to’u mau hinaaro.

Te haapae nei te mau tavini o te Atua i te maa e te pure nei no te farii i Tana parau poro’i na ratou no te horo’a i te feia e hinaaro i te heheuraa e te faaururaa. Te mea ta’u i haapii mai na roto i taua ohipa ra, e rave rahi atu mai te reira, maori râ, no te farii i te mau maita’i rahi e roaa mai na roto i te faarooraa i te mau peropheta e te mau aposetolo ora, titauhia ia tatou ia aufau tatou iho i te hoo no te farii i te heheuraa.

Te here nei te Fatu i te mau taata ato’a o te faaroo i Tana parau poro’i, e ua ite Oia i te mafatu e i te oraraa o te taata tata’itahi. Ua ite Oia eaha te faatitiaifaroraa, eaha te faaitoitoraa e eaha te parau mau o te evanelia e tauturu maita’i a’e i te taata tata’itahi no te ma’iti i tona haerea na ni’a i te e’a e tae atu ai i te ora mure ore ra.

Tatou o te faaroo nei e o te mata’ita’i nei i te mau parau poro’i o te amuiraa rahi, i te tahi mau taime, te feruri ra anei tatou i muri a’e e, « Eaha ta’u e haamana’o maita’i a’e ? » Te tia’iraa a te Fatu no tatou tata’itahi maori râ, ia pahono tatou e : « Eita roa e mo’ehia ia’u te mau taime a ite ai au i te reo o te Varua i roto i to’u feruriraa e to’u aau i te parauraa mai ia’u i te mea o te ti’a ia’u ia rave, ia auhia mai au e to’u Metua i te ao ra e te Faaora ».

E nehenehe ta tatou e farii i taua heheuraa a te taata iho, ia faaroo ana’e tatou i te mau peropheta e te mau aposetolo e ia ohipa ana’e tatou ma te faaroo no te farii i te reira, mai ta te peresideni Lee i parau e, e nehenehe ta tatou. Ua ite au e parau mau te reira na roto i to’u iho iteraa e na roto i te faa’iteraa a te Varua.