2016
Te mau misionare paari Hinaarohia, haamaita’ihia e herehia
April 2016


Te mau misionare paari Hinaarohia, haamaita’ihia e herehia

E nehenehe te taviniraa ei misionare faaipoipo e riro ei mea marû a’e, ei mea iti a’e te haamau’araa, e ei mea oaoa a’e i ta outou e feruri na.

Hōho’a
the Malmroses serving in Ghana

« E nehenehe anei ta outou e haere mai e e tauturu ? »

E uiraa teie tei pahonohia e Gerald e o Lorna Malmrose no Washington, i Marite, na mua a’e nei. Ua parau raua e, e, i te taime a ui mai ai to raua episekopo, e peresideni misioni i taua taime ra, e nehenehe anei ta raua e tavini na muri iho iana i Inidia apato’a. Ua parau faahou raua e, e, i te taime to raua peresideni titi a pii ai ia raua ia rave i te hoê misioni rave ohipa i te pû faatereraa o te Ekalesia i Roto Miti, Utah, i Marite, i roto i te ohipa rorouira e te faatereraa i te feia rave ohipa.

I te taime a pii faahou ai to raua episekopo tahito e peresideni misioni, o Reid Robison, i teie taime, ei peresideni no pû haapiipiiraa misionare i Accra, Ghana, ua ui oia e, e nehenehe anei Malmrose mâ e tauturu faahou â.

« Ua ite maua e, e nehenehe ta maua e ti’aturi i te Fatu », te parau ïa a Elder Malmrose. « No reira ua faaoti maua ia ti’aturi faahou Iana ». Ua parau raua e, e, ua faaî i ta raua mau parau, ua farii i to raua piiraa, e aita i maoro tei Ghana raua.

Te taviniraa ei na taata faaipoipo

Te faa’ite nei te mau iteraa o Malmroses mâ i te tahi mau parau tumu no ni’a i te mau taata paari faaipoipo e tavini i te misioni aore i maramaramahia e te rahiraa o te taata:

  • Te vai ra e piti huru misioni. (1) Te pii nei te peresideni o te Ekalesia i te mau taata faaipoipo paari ia tavini na to ratou iho nohoraa e a ore râ, na te ara. (2) E pii te hoê peresideni titi i te mau misionare faaipoipo rave ohipa ia haapa’o i te mau hinaaro o te fenua iho e aore ra, o te retioni no te hoê tau, mai te 8 hora e tae atu i te 32 hora i te hepetoma. E ora e e tavini raua i te fenua iho, tera râ i te tahi mau taime, e nehenehe raua e tavini i te atea ê i to raua vahi nohoraa.

  • Te faaitoitohia nei te mau peresideni misioni ia imi i te mau taata faaipoipo o te nehenehe e pahono i te mau hinaaro i roto i ta ratou misioni, e e faa’ite te mau taata faaipoipo i ta ratou e au. « Aita matou e parau nei e, e nehenehe te mau taata faaipoipo e rave e e ma’iti i ta ratou iho mau ohipa », te parau ïa a Elder Jeffrey R. Holland no te Pupu no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. « Aita te hoê piiraa e taui … [Tera râ] te parau nei matou i to tatou mau taata faaipoipo paari no ni’a i te taviniraa auhia a’e e ratou, e e haapa’o-maita’i-hia to ratou mana’o no te vaiiho ia ratou ia tavini i te vahi ta ratou e hinaaro e tavini e nahea ia tavini ».1

  • E paraparau te mau peresideni misioni i te mau taata faaipoipo no ni’a i te huru no te faaohipa-maita’i-raa i to ratou mau ite e to ratou mau aravihi. Te parau nei te peresideni Robison e, « no te farii i te iteraa maita’i roa a’e ei taata faaipoipo paari, e mea tano ia outou ia ohipa i roto i te mau tuhaa au-roa-hia a’e e outou e tei reira hoi to outou faito ite o ta outou e mana’o nei e, te vai ra ta outou hoê mea e horo’a ».

Ei hi’oraa, ua ite te peresideni Robison e, e parau farani o Elder Malmrose, e mea faufaa no te mea e rave rahi taata afirita e parau i te reo farani. « Ua ite au iana i roto i te ohipa ratereraa no te haapa’o i te mau visas », te parau ïa a te peresideni Robison. « Tera râ i tona taeraa mai i ônei, ua tupu mai te mana’o e, e ere tera tona faufaa mau. No reira, ua ani au iana ia faaohipa i tona mau ite no ni’a i te rorouira. Ua faaora oia ia matou i te mau hora e rave rahi ». Ua tauturu ato’a Elder Malmrose i te mau misionare, te mau misionare parau farani hoa râ, ia faaineine i te mau i’oa e ia rave i te ohipa no te hiero no to ratou mau utuafare. E parau tu’ite ta te tuahine Malmrose no te ohipa utuutu ma’i, no reira, ua faaohipahia oia i piha’i iho i te taote e te tuati ma’i o te misioni.

E faaineine Oia i te rave’a

Mai ia Malmrose mâ, ua ite te tahi atu mau taata faaipoipo e, ia ti’aturi ana’e ratou i te Fatu, e faaineine Oia i te rave’a. Te ohipa ïa tei tupu i ni’a ia Alvin e o Corazon Rieta no Kawit, Cavite, i te fenua Philipino.

Hōho’a
the Rietas serve in the Philippines

« E piti matahiti na mua a’e i to maua faaotiraa ia haere e tavini, ua haamata maua i te haamau i te mau faanahoraa papû no te ohipa putu faufaa a to maua utuafare », ta Elder Rieta faataaraa. « Ua roaa te parau tu’ite no te fare haapiiraa tuarua a ta maua tamaiti e ta maua tamahine, e e nehenehe e mono ia maua, tera râ, ua uiui noa maua e, na vai e faatitiaifaro i te fifi o te puturaa faufaa, e eaha ïa te mana’o o ta matou mau hoani no ta matou mau faanahoraa ».

Te hape’ape’a ato’a ra te tuahine Rieta ia faaru’e mai i tona metua vahine paari. Te parau nei oia e, « ua mata’u vau o te mo’e ê oia ia matou i te taime tei te atea ê matou ». « Ua feruri ato’a vau e, eita e maraa ia’u te ohipa haapiiraa i te evanelia ».

Ua aparau raua i to raua episekopo e i na taata faaipoipo tei tavini i Davao aita i maoro a’e nei. Te parau ra te tuahine Rieta e, « ua faa’ite ratou paato’a i to ratou iteraa papû e, e arata’i te Fatu i na taata faaipoipo ia ite e, nahea ia arai i ta raua mau ohipa i te fare, to raua utuafare e te faufaa no ta raua misioni ».

Te parau ra Elder Rieta e, « a imi ai maua i te arata’iraa, ua hau to maua mata’u—ua tere maita’i ta maua puturaa faufaa noa’tu te mau titauraa, ua faa’ite te mau hoani i to ratou oaoa e te paturu, e ua amui to maua utuafare no te haapa’o i to matou metua vahine ma’i. Ua haamata maua i te ite e, e tauturu mau te Fatu ia maua ».

I teie nei, te tavini nei o Rieta mâ i roto i te ohipa patururaa i te melo e te feia faatere i roto i te misioni no Cagayan de Oro i Philipino.

Ua rau te ohipa e ti’a ia outou ia rave

Te uiui ra te mana’o o te tahi mau taata faaipoipo no ni’a i te mau fifi pae tino, aita ra o Keith e o Jennilyn Mauerman no Utah, i Marite. Tau matahiti i ma’iri a’e nei, e maha ava’e i muri a’e i to raua faaipoiporaa i roto i te hiero no Los Angeles California, ua titauhia o Keith i roto i te aua fa’ehau e ua tonohia i roto i te tama’i. E raatira oia no te hoê pupu faautahia na te reva, e tei mua oia i te pupu a haere noa ai, i haruru ai te hoê tupita fenua. Ua ere oia i tona na avae toopiti. I tona ho’iraa mai i te fenua, ua horo ’oi’oi mai o Jennilyn i piha’i iho iana.

« Ua ite au e, eiaha vau e haape’ape’a », te parau ïa a Keith, « no te mea e faaipoiporaa mure ore to maua. Ua paturu tamau noa ta’u vahine ia’u. Te paturu noa nei â oia ia’u i te mau mahana ato’a ».

Hōho’a
the Mauermans serving in military relations

I te faatuhaa-raa-hia te tuahine Mauerman, ua faaoti a’e ra raua e rave i te hoê misioni. Tera râ, e riro anei te avae ore o Elder Mauerman ei fifi ? « Te vai ra hoa te mau ohipa aita e ti’a ia’u ia rave », ta’na ïa i parau, « tera râ, ua rau te mau ohipa e nehenehe ta’u e rave, ua ite maua e, te vai ra hoê parahiraa no maua ».

A faaî ai raua i ta raua mau parau, ua tapa’o oia i te hoê afata e faa’ite ra e, ua tavini oia i roto i te aua faehau. Aita i maoro ua farii raua i te hoê piiraa no ô mai i te mau auraa no te aua fa’ehau a te Ekalesia. « Te vai ra ta’u tareta parau ihoraa taata no te tomo i roto i te mau aua fa’ehau, no reira ua ani mai ratou i ta maua parau faati’a no te tono ia maua ia rave i te hoê misioni no te mau auraa fa’ehau ».

Ua piihia o Mauerman mâ ia tavini i roto i te aua faehau i Carolina apato’erau, i Marite. Te faahaamana’o ra o Elder Mauerman : « Te na ô ra te parau pia i ni’a i te uputa tomoraa e, ‘Fort Bragg, te vahi o te utaraa na te reva.’ I te aroharaa mai te taata tia’i ia maua ma te tape’a i te parau pia ’E hope noa’tu’ a tahi ra ïa vau a faaroo faahou ai i te reira e rave rahi matahiti i muri a’e. Mai te huru ra e, tei te fare iho ïa vau, noa’tu e, aita vau i parahi a’e nei i Fort Bragg. Ua ite au e, ta maua piiraa misioni, ua tano maita’i ïa no maua, e te hi’o mai ra te Fatu ia’u ».

« Ua haapii maua i te mau haapiiraa no ni’a i te faarava’iraa iana iho e te faaoroma’i e no ni’a i te haapaariraa i te faaipoiporaa », te na reira ra te tuahine Mauerman. « I te haamataraa aita maua i hinaaro e faa’ite i to maua aamu, tera râ, ua ite a’e ra maua e, na roto i te faa’iteraa i te reira, e itehia te taa-ê-raa. Ua hi’o mai ra te mau fa’ehau e to ratou mau hoa faaipoipo i ni’a ia maua e na ô mai ra e, ‘mai te mea e, e nehenehe ta orua e rave, e nehenehe ato’a ïa ta matou’ ».

No te maita’i o te mau iteraa tei fariihia e Mauerman mâ i North Carolina, ua ani atu ra raua ia tavini faahou. I teie mahana te tere nei raua e 64 km mai to raua nohoraa i Orem e tae atu i Roto Miti e piti taime i te hepetoma no te tavini i roto i te piha no te mau auraa fa’ehau a te Ekalesia. Te haapii ato’a nei raua i te mau taata faaipoipo paari i roto i te pû haapiipiiraa misionare no Provo, e te ite nei raua e, i roto i te mau pupu ato’a, te vai ra te tahi taata tei upooti’a i ni’a i te mau fifi ia ti’a iana ia tavini.

Te mau reo no te taato’araa

Ua haape’ape’a o Randy e o Lou Ellen Romrell no Utah, i to raua pii- raa-hia i roto i te misioni no Cuiabá i te fenua Beresilia. Noa’tu e, ua tavini o Elder Romrell i Beresilia ei misionare i tona apîraa, ua mo’e iana tana reo potiti. E aita te tuahine Romrell i ite i te reo potiti. Na roto râ i te haapiiraa e te tautooraa, ua tauturu te reira ia Elder Romrell ia ite faahou i te reo potiti, e i te tuahine Romrell ia haere i mua. Ua na reira te hoê ukulele.

« Aita vau i opua e afa’i i te ukulele », te parau ïa a te tuahine Romrell, « tera râ, ua faauruhia o Elder Romrell ia afa’i, e e mea maere ia hi’o i te ohipa ta te ukulele e rave. Ia haapii ana’e maua i te mau hoa o te Ekalesia e ia rave i te faaitoitoraa e te faahoaraa, e mea arearea ia faaohipa i te ukulele no te faahimene i te taata. Ua haapii maua i te reo, e ua horo’a mai te mau himene i te hoê varua puai i te mau himene ».

Hōho’a
the Romrells playing a ukulele

Noa’tu e, te haere noa ra tona ite i te reo potiti i te maita’iraa, ua papû a’e na oia i roto i te pehe. « E amui tahi te pehe i te taata », tana ïa i parau. « Noa’tu e, aita e taa ia’u te mau mea ato’a ta ratou e parau i roto i te hoê farereiraa, ia himene ana’e matou, e tuati matou ». Ua ani-manihini-hia o Romrell mâ ia paraparau i roto i te mau fare haapiiraa no ni’a i te pu’e tau faafaaearaa no te Thanksgiving a te marite, ua himene o Romrell mâ i te mau himene no te mauruuru—apeehia e te ukulele. Te faaohipa ato’a ra te tuahine Romrell i te hoê mauhaa upa matarohia, te piana, no te apee i te mau himene i te fare pureraa.

E te reo potiti ? « Noa’tu e, aita outou i papû maita’i, e mea maita’i roa ia haapii i te tahi noa mau ta’o rii », tana ïa i parau. « Na roto noa i te parauraa e, iaorana e te aroharaa i te taata, ua rava’i roa. Faa’ite ia ratou e, te haapii nei outou. A faaohie e a ti’aturi i ni’a i te Varua ». Oia mau, ua riro te Varua ei reo ê atu e nehenehe ta te mau taata ato’a e faa’ite.

Taviniraa i te vahi nohoraa iho.

O Paul e o Mar Jean Lewis no Utah, ua tavini amui a’e na raua e toru misioni (Hiero no Palmyra, i New York ; hiero no Hong Kong, i te fenua Tinito ; e Croatia, Serbia, e Slovenia i roto i te haapiiraa evanelia e te institut). Te faaineine ra raua no te rave i te tahi atu misioni, ua ani maira to raua peresideni titi e, « e hinaaro anei orua e tavini i ô nei i roto i ta tatou iho titi, ma te paturu i te misioni e faaeahia nei e tatou ? »

Hōho’a
the Lewises serving at home

« E mea apî maua i ô nei, no reira, ua riro te reira ei taime nehenehe », te parau ïa a te tuahine Lewis. « Ua tavini maua i piha’i iho i te mau elder e te mau tuahine apî, ua tupu te auraa fatata e te peresideni misioni, ua haere i te mau apooraa mataeinaa e te area, e ua rave i te ohipa i piha’i iho i te feia faatere no te misioni paroisa ». E farerei ato’a raua i te mau hoa o te ekalesia e ia ratou tei paruparu.

« Ua farerei maua i te mau taata faahiahia o te ore hoi maua e farerei ahiri aita teie », te parau ïa a te tuahine Lewis, « mai te feia tei hahi ê te haerea. Ua riro te iteraa ia ratou ia ho’i mai, ia farii i te mau oro’a e ia haere i te hiero, ei haamaita’iraa nehenehe ».

« E rave rahi mau taata faaipoipo, ia feruri ana’e ratou i te parau no te rave i te hoê misioni, e haape’ape’a ratou e, nahea to ratou fare, to ratou pereoo uira e aore râ, eaha te mau mea ta ratou e ore e fana’o i to ratou utuafare », te na reira ra o Elder Lewis. « Ua nehenehe ia maua ia noho i roto i to maua iho fare e ia faahoro i to maua iho pereoo. Ua faaitoitohia maua ia haere i te mau faaoaoaraa utuafare, eiaha râ te reira ia haafifi i te mau hopoi’a misionare. E tei ô nei roa’toa maua no te fanauraa o te hoê mootua ».

Te mau haamaita’iraa o te utuafare

I te tahi atu pae, te parau ra o Jill e o Kent Sorensen, hoê â titi ta matou e, te hoê o te mau rave’a maita’i roa a’e no te haapaari i to raua utuafare o te taviniraa ïa i te atea ê i te nohoraa. Te parau ra te tuahine Sorensen e, « te hoê o te mau otoheraa rahi ta te feia faaipoipo e horo’a nei no te ore e haere maori râ, te mau mootua ïa, te mau tamarii faaipoipo i roto i te fifi, te mau tamahine ua hapû, te mau metua paari—e te vai atu ra. E faufaa rahi to te utuafare, e te mana’ona’o nei outou i te reira i te mau mahana ato’a. Tera râ, na roto i te raveraa i te hoê misioni, e faa’iteraa puai te reira e, e mea faufaa ato’a te ohipa misionare ».

Taa ê noa’tu te reira, te parau ato’a nei o Elder Sorensen e, « ua rau te mau rave’a i teie nei no te farereiraa, no reira, e nehenehe ta outou e hi’ohi’o noa i te mau taime ato’a ».

Ua haamata te tere misionare o Sorensen mâ a toru matahiti i teie nei, i te taime a ani ai to raua episekopo ia raua ia faanaho i te hoê pureraa pae auahi i te mau ava’e ato’a na te feia faaipoipo e feruri ra e rave i te hoê misioni. « Na roto i te parau-tamau-raa i te reira », te na reira ra te tuahine Sorensen, « ua titauhia ia maua iho ia haere ! ». Ua farii raua i te piiraa ia tavini i roto i te mau motu Cook Islands, i reira na metua ruau o Jill i tavini ai a 50 matahiti i ma’iri a’e nei.

Hōho’a
the Sorensons teaching Bible classes

I teie mahana, taa ê atu te tahi mau ohipa, ua anihia ia raua ia haapii i te mau haapiiraa Bibilia i roto i te mau fare haapiiraa.

« Te parau nei maua no ni’a i te Mesia ei papa », te parau ïa a Elder Sorensen. « E horo’a maua i te hoê ofa’i na’ina’i i te mau piahi, e a faaitoito ai ia ratou ia vai paari noa mai te ofa’i i roto i te Mesia. I teie nei, i te mau vahi ato’a ta maua e haere, e parau mai te taata e, ’ofa’i paari !’ ia ite ana’e mai ratou ia maua ».

Haere mai e e tauturu

Mai te mea e, te feruri ra outou e rave i te hoê misioni rave tamau e aore ra, e misioni rave ohipa, pauroa teie mau taata faaipoipo, e ui atu ratou ia outou i te uiraa ta te peresideni Robison i ui atu ia Gerald raua o Loma Malmrose : « E nehenehe anei ta outou e haere mai e e tauturu ? » E e parau mai ratou ia outou e, aita e hi’oraa e, e mea nahea outou ia rave, e mea papû teie fafauraa : Te hinaarohia nei outou, e nehenehe ta outou e tauturu, e e haamaita’ihia e e herehia outou.

Nota

  1. Elder Jeffrey R. Holland : LDS Church Desperately Needs More Senior Missionaries », Deseret News, 14 no setepa 2011, deseretnews.com.