2004
O Taimi Faigata
Novema 2004


O Taimi Faigata

Ou te matua faafetai, i nei aso faigata, mo le puipuiga ma le taitaiga ua tuuina mai ia i tatou e ala i le tautinoga paia o loo soifua Keriso i le taimi nei.

Uso e, e taufai lagona le mafanafana ma le popole i le iloa ua tatou ola i se vaitau ma se taimi e le gata sa mua’i silafia e perofeta o tisipenisione ua mavae atu, ae ua manino foi le avea ma autu o o latou popolega ma faanaunauga. Na saunoa le Aposetolo o Paulo, “O ona aso e gata ai e oo mai ai aso faigata” (2 Timoteo 3:1) ona ia lisi maia lea ma faamatalatala ma le matuā sa’olele o mea ua tatou vaai nei i ai i aso taitasi i faasalalauga, o faasilasilaga o faafiafiaga ma soo se vaipanoa i le lalolagi. E ui ina tatou faaeteete e pei ona tatau ai, ae o le matuā aloese mai le tele o mea faaletonu ia e siomia ai i tatou, ua matua’i faigata ma e tele ina lē mafai ona aloese mai ai.

O le mea e fiafia ai, e lē o tuua i tatou e aunoa ma se faamoemoe po o se faafailelega faaleagaga, a o taitoatasi i tatou ona taumafai, pe taumafai foi faaleaiga ina ia ausia faamoemoega paia o le olaga motale, lea tatou te i ai. E tulaga ese o tatou tulaga taitasi. Tatou te o mai i tulimanu e fa o le lalolagi, ma e matua eseese foi aiga tatou te o mai ai, o a’oa’oga, o lu’itau, o avanoa, poto masani, manumalo faapea foi mea tatou te faameo ai.

E faapena foi, o le mea e tusa pau ai le aiga o tagata soifua—o tagata uma o ni fanau a lo tatou Tama Faalelagi alofa—e telē lava se mea tatou te tutusa ai i le fausaga o o tatou kene po o le DNA, faapea foi le laugatasia i faamanuiaga e mafai ona maua ma ua folafola mai, ma uiga e iloa ai lo tatou aiga faalelagi ma tomai faaleagaga. O le paluga faapitoa lenei o o tatou tupuaga masani ma uiga, faapea foi o tatou uiga tausaafia tulaga ese, o aafiaga ma lu’itau patino, ua tula’i mai i o tatou ituaiga o tagata e pei ona i ai nei. E ui ina i ai o tatou eseesega e afua ai ni vaitaimi leaga mo i tatou taitoatasi, ae e tele lava mea tatou te tutusa ai e afua ai ona talafeagai le faamatalaina o “taimi mata’utia” mo tagata uma.

I le faamatalaina e Paulo o o tatou “taimi mata’utia”, na te lei folafola mai faapea o le a faasolo ina faigofie pe sili atu foi. Sa ia aumaia ni apoapoaiga mo i latou e saili le mafanafana ma le mautinoa pe a feagai ma le faasolo ina leaga tele o tatou aso. E pei lava ona sa’o lelei ana perofetaga po o valoaga, e faapena foi ona feauga lelei ma lana aoaoga mo i tatou. Fai mai a ia: “Ia e tumau … i mea ua a’oa’oina ai oe, ma ua mautinoa ia te oe, ina ua e iloa o ia ua a’oa’o atu ai ia te oe” (2 Timoteo 3:14).

I lenei konafesi aoao, i le mamanu e tasi ua laugatasia ai le talafaasolopito atoa o le Ekalesia, ua tatou aoao ai ma o le a aoao ai i le Toefuataiga o le talalelei i o tatou aso; o le ofoofogia o le manino ma le molimau i le Alii o Iesu Keriso o loo maua i le Tusi a Mamona; o le misiona ma le sāo o le perofeta o Iosefa Samita ma ē na suitulaga ia te ia i le au Peresitene o le Ekalesia, aemaise o Peresitene Gordon B. Hinckley, o lē o loo aoao atu ma molimau mai ma le mana tele, o le faaleagaga ma le manino lelei; faapea foi i le malosi, mafanafana ma faamanuiaga e mapuna mai i le auai mai o isi aposetolo ma perofeta soifua o loo tatou mafuta. E le gata ina tatou aoaoina nei mea, ae ua faamautinoa mai foi ia i tatou e moni, ma ua tatou iloa ai, e pei ona fai mai Paulo, “o ia ua [tatou] aoao mai ai.”

O le isi ua faatagaina e faamautinoa atu ia i latou sa ia galue ai, o Alema lea. A o faaalia e ia lona fiafia i le avanoa e aoao atu ai ma molimau atu i le nuu o Kiteona, sa tautala sa’o, manino ma tuusa’o i lana molimau e uiga i le Alii o Iesu Keriso o lē o loo loma le taimi e afio mai ai i Lana misiona i le lalolagi. Sa ia faaalia lona fiafia tele i le faatuatua ma le faamaoni o lenei vaega o tagata lelei ma sa ia folafola atu o i latou o le a mauaina “mea e tele o le a oo mai” (Alema 7:7). I lana tautalaga, e faamatala ai mea o le a oo mai, sa ia fai mai ai, “E i ai le tasi mea e sili i nisi mea uma— … ua le mamao le aso e soifua mai ai le Togiola ma afio mai i lona nuu” (Alema 7:7).

Sa tautala Alema i lona taimi, e faapito augafa i mea o le a tutupu i ni tausaga mulimuli ane, pe a soifua mai le Faaola i le olaga motale. Sa mavae senituri ma sa matua faataunuuina lava valoaga a Alema, peitai o le mea moni na totonugalemu i ai lana faamasinoga o le mea e sili atu ona taua nai lo se isi lava mea, o loo tumau pea lona sa’o atoatoa, e matua talafeagai ma taua a’ia’i foi mo i tatou i ona po nei. O lena mea o le, “o loo soifua le Togiola.”

E pei ona aoao ma molimau mai Alema ma “perofeta uma ua vavalo talu le amataga o le lalolagi” (Mosaea 13:33), e uiga i le afio mai o le Mesia ma Lana misiona e togiola Lona nuu, e faapena foi ona tatou auai i le tuuina atu o le molimau e uiga ia te Ia ma Lana galuega paia “ia faataunuu le faaofuina o le tagata i le tino ola pea ma le ola faavavau” (Mose 1:39). O le mea moni, a amata ona tatou malamalama i le taua tele o Lana taulaga ma le galuega mo i tatou taitoatasi ma le tuufaatasia, ona le mafai ai lea ona tatou manatu i se isi lava mea e taua atu pe taulalata atu i Lona taua i o tatou olaga.

Mo le toatele o i tatou, e lē oo mai lenei malamalama i se taimi e tasi, ma e ono lē mae’a atoatoa foi i lo tatou olaga motale. Peitai, ua tatou iloa, a o tatou aoao mai lea fuaiupu ma lea fuaiupu, o le a faateleina lo tatou talisapaia o le sao o lo tatou Faaola, ma o le a faatupula’ia foi lo tatou malamalama ma le talitonuga i le moni o nei mea.

Sa tautala ma le malosi ma le sa’o le Aposetolo o Paulo i le tele o ana aoaoga ma talaiga. Faafofoga foi i nei upu masani, ia e ono faamatalaina ai le toatele o i tatou i a tatou taumafaiga ma lo latou alualu i luma, ae o loo aumaia ai foi le apoapoaiga, faamalosiauga ma le molimau o loo tatou matuā manaomia.

“I ona po na ou itiiti ai, na ou tautala faatamaitiiti, na ou manatunatu faatamaitiiti: a ua oo ina ou tagata matua, ona ou tiai lea o mea a tamaiti.

“Aua o ona po nei tatou te vaavaai ai faanenefu i le faaata, a o ia ona po tatou te fesaga’i ai: o nei ona po ou te iloa ai faalēatoa, a o ia ona po ou te iloa tino ai, pei ona iloatinoina o a’u” (1 Korinito 13:11–12).

I le tele o tausaga ua mavae, sa tuuina mai ai e Peresitene James E. Faust lenei apoapoaiga ia i latou o loo tauivi pea ina ia talitonu atoatoa i a latou molimau ia Iesu Keriso ma Lana misiona paia ma folafolaga. Fai mai a ia:

“Mo i latou e masalosalo moni, se’i o tatou faalogo atu i faamatalaga a molimau na vaai tino ia Iesu le Nasareta. Na i ai Aposetolo anamua iina. Na latou vaai i mea uma. Na latou auai i le faatinoga. E leai se isi e sili atu le agavaa mo le talitonuina nai lo i latou. Na fai mai Peteru: ‘Auā e lei usiusitai i matou i tala o le vavau ua fatuina ma le poto, ina ua matou faailoa atu ia te outou le mana ma le afio mai o lo tatou Alii o Iesu Keriso; peitai na matou vaavaai atu i lona lava mamalu’ (2 Peteru 1:16). Fai mai Ioane: ‘O i matou lava ua matou faalogologo, ua matou iloa foi, e moni lava, o le Faaola lenei o le lalolagi, o le Keriso lava’ (Ioane 4:42). Na tautino mai foi e molimau o nei ona po o Iosefa Samita ma Sini Rikitone: “Aua na ma vaaia o ia, i le itu taumatau lava o le Atua; na ma faalogoina foi le siufofoga o molimau mai o ia lava lea o le Toatasi na Fanaua e le Tama’ (MFF 76:23).” (“A Personal Relationship with the Savior,” Ensign, Nov. 1976, 59).

I o tatou foi vaitaimi, ua folafola mai ai e tele meaalofa a le Alii o loo teuina mo i “latou e alolofa [ia te Ia] ma tausi [Ana] poloaiga uma,” faapea foi i latou “e tausisi e faia faapea;” (MFF 46:9). E ui ina e le o folafolaina mai meaalofa uma a le Atua i tagata uma, ae ua faamautinoaina i tatou “e tuuina atu e le Agaga o le Atua se meaalofa i tagata taitoatasi” (MFF 46:11).

Faafofoga mai foi i upu nei mai le vaega e 46 o le Mataupu Faavae ma Feagaiga, o loo tali ai le fesili pe o le a le mea po o le meaalofa e sili ona taua nai lo le isi.

“Ua foaiina atu i nisi e le Agaga Paia ia iloa ai o Iesu Keriso o le Atalii o le Atua, ma sa faasatauroina o ia mo agasala a le lalolagi.

“Ua foaiina atu i nisi ia talitonu i a latou upu, ina ia latou maua foi le olaga faavavau pe afai latou te tumau pea i le faatuatua” (ff:13–14).

O le malamalama lenei ma le molimau i le Keriso soifua, e mafai ai ona tatou tali atu e le aunoa i le fautuaga ma le apoapoaiga a Peteru o lē na faapea mai e tatau lava ona tatou “ia saunia pea lava e tali atu ia i latou uma o ē fesili mai ia te outou i le uiga o le faamoemoe o loo ia te outou” (1 Peteru 3:15).

O le taimi lava e amata ai ona tatou matua lagonaina le moni o lenei faamoemoe, ma o loo totonugalemu moni foi ia Iesu, ma e mafai ona o Lona alofa ia i tatou aemaise Lona alofa i Lona Tama, ona mafai lea ona tatou folafola atu ma le agaga faafetai e i tatou taitoatasi, e faaaoga ai upu o le viiga peleina, “Ua ou tu ma ofo i le alofa o Iesu” (Viiga nu. 107). E faapena foi, pe a tatalaina lo tatou malamalama, ona taitaiina lea o i tatou e alalaga, “Ou pese lea ia oe lo’u Faaola e, ua sili Oe! Ua sili Oe!” (“Ua Sili Oe,” Viiga, nu. 46).

Ou te matua faafetai, i nei aso faigata, mo le puipuiga ma le taitaiga ua tuuina mai ia i tatou e ala i le tautinoga paia o loo soifua Keriso i le taimi nei, i le suafa o Iesu Keriso, amene.