Konafesi Aoao
O Faailoga o le Fiafia
Konafesi aoao ia Oketopa 2023


O Faailoga o le Fiafia

O le fausia i luga o le faavae o Iesu Keriso e tatau ai mo lo tatou fiafia.

A o ou i ai i se malaga faapisinisi i ni nai tausaga ua mavae, sa ou nofo i autafa o se alii mai Netalani. Sa ou naunau e talanoa ma ia ona sa ou auauna atu i Peleseauma ma Netalani o se faifeautalai talavou.

A o ma faamasani, sa ia tuu ma ia te au lana kata faapisinisi ma le faalaniga tulaga ese o [lana] galuega o le “polofesa o le fiafia.”  Sa ou faamalo i ai i le matagofie o lana galuega ma fesili i ai po o a mea a se polofesa o le fiafia sa fai. Fai mai o ia, sa ia aoaoina tagata i le auala e maua ai se olaga fiafia e ala i le faavaeina o sootaga ma sini anoa. Sa ou tali atu, “Ta’i manaia, ae a pe afai e mafai foi ona e aoao atu le ala e mafai ai e na sootaga ona faaauau i tala atu o le tuugamau ma tali isi fesili o le loto, e pei, o le a le faamoemoega o le olaga, e mafai faapefea ona tatou faatoilalo o tatou vaivaiga, ma po o fea e o i ai pe a tatou feoti?” Sa ia ioeina o le a matagofie tele pe afai na tatou maua tali i na fesili, ma sa ou fiafia e faasoa atu ia te ia ua tatou maua.

O le asō, ou te toe fia faamanatu atu ai ni nai mataupu faavae taua mo le fiafia moni lea e foliga mai e toatele lava e le o ola ai i lenei lalolagi lēmautonu, lea e matuai tele ai mea mananaia ae itiiti lava mea e taua moni.

Na aoao e Alema tagata o ona aso, “Aua faauta, ou te fai atu ia te outou, e tele mea o le a oo mai; ma faauta, e i ai se mea e tasi ua sili atu ona taua nai lo ia mea uma—aua faauta, ua lē o toe mamao le taimi o le a soifua ma afio mai ai le Togiola i totonu o ona tagata.”1

O lenei folafolaga ua tutusa lava le taua ia i tatou i le asō a o tatou faatalitalia ma sauniuni mo le Afio Mai Faalua o Keriso.

O le mea lea, o la’u mātauga muamua o le atinae i luga o le faavae o Iesu Keriso e alagatatau mo lo tatou fiafia. O se faavae mautinoa lenei, “o se faavae i luga pe afai e fausia e tagata e le mafai ona latou pauu.”2 O le faia o lea, tatou te saunia ai mo luitau o le olaga, po o le a lava le mea e tupu.

I tausaga e tele ua mavae, sa ma o ai ma lo’u atalii o Justin i se tolauapiga a le Sikauti i le taumafanafana. A o faagasolo ia gaoioiga, sa ia faaalia mai ma le fiafia sa mananao i latou ma ana uo ia maua le pine maualuga o le fanafana āū. O le faia o lea mea e manaomia ai e tama ona pasi se suega tusitusi puupuu ma lavea se matāti’a i a latou āū.

Sa tau pe lo’u fatu. O le taimi lea, sa fai si ’au vaivai o Justin ona o le mafiafia o ’alu i ona māmā ma isi totoga, o se faama’i sa tauivi ma ia talu ona fanau mai. Sa ou tomanatu pe mafai ona ia meme’iina le aufana ia lava le mamao i tua e alu atu ai le āū i le matati’a.

Ao o ese atu o ia ma ana uo i le vasega fanafana āū, sa ou tatalo leleoa ina ia le faalumaina o ia i lenei aafiaga. I le lua o itula o le popole mulimuli ane, sa ou vaaia o ia o savali agai mai ia te au ma se ataata lapoa. “Tama!” sa ia alaga mai ai. “Ua maua la’u pine maualuga! Na tau tonu lava i le ogatotonu; na lavea ai le matāti’a sa sosoo ma au, ae na lavea tonu lava le ogatotonu!” Sa ia meme’iina le aufana ma lona malosi atoa ma faamamulu le āū, ma sa le mafai ona taofiofi lona alu. Ese lo’u faafetai i lena faiaoga fanafana āū malamalama, o lē sa lei faapea atu, “Ia e malie, e sese le matāti’a!” Ae, i le vaaia o tapulaa ma taumafaiga faamaoni a Justin, sa ia tali mai ma le agalelei, “Lelei tele!”

O le ala foi lena mo i tatou pe afai tatou te faia le mea silisili e mulimuli ai ia Keriso ma Ana perofeta e ui lava i o tatou tapulaa. Afai tatou te o mai ia te Ia e ala i le tausia o a tatou feagaiga ma salamo i a tatou agasala, o le a tatou faalogoina ma le olioli le faamālo a lo tatou Faaola: “Ua lelei ia, le auauna lelei e, ma le faamaoni.”3

Ou te molimau atu i le paia o le Faaola o le lalolagi ma i Lona alofa togiola ma le mana e faamalolo, faamalosia, ma siitia ai i tatou a o tatou taumafai faamaoni e o mai ia te Ia. O se isi tulaga, e matuai le mafai ona tatou feaoai faatasi ma le motu o tagata ma agai atu ia Iesu. Ua manumalo le Faaola i le oti, faama’i, ma le agasala ma ua tuuina mai ai se auala mo lo tatou atoatoa mulimuli ane pe afai o le a tatou mulimuli ia te Ia ma o tatou loto atoa.4

O la’u mātauga lona lua o le, e taua mo lo tatou fiafia ona tatou manatua o i tatou o atalii ma afafine o se Tama Faalelagi alofa. O le iloaina ma le talitonuina o lenei mea moni e suia ai mea uma.

O ni nai tausaga talu ai, i se malaga toe foi mai mai se tofiga a le Ekalesia, sa ma nonofo tonu ai ma Sister Sabin i tua o se alii tino tele, sa i ai se foliga ita na ta i tua o lona ulupoo faapea ma le numera 439.

Ina ua matou tulaueleele, sa ou faapea atu, “Malie lau susuga. E i ai se afaina pe a ou fesili i le taua o le numera o loo taina i le pito i tua o lou ulu?” Ou te le’i fia fesili e uiga i le foliga ita.

Sa ia faapea mai, “O a’u lena. O lo’u tagata lena. Ou te pule i le teritori lena: 219!”

Faselau tolusefulu iva o le numera tonu lea o loo i lona ulu, o lea sa ou te’i ai i lona sese ae o se numera sa taua ia te ia.

Sa ou mafaufau i le faanoanoa ona o le faasinomaga o lenei alii ma le talitonu ia te ia lava sa faavae lea i se numera sa fesootai ma se teritori o se kegi. Sa ou mafaufau ifo ia te au lava, o lenei alii foliga pāū, sa o se atalii laitiiti o se tasi o loo manaomia pea ona lagona le faatauaina ma le ia auai. Maimau pe ana ia iloaina o ai moni o ia ma o ai foi e anaina o ia, aua o i tatou uma ua “faatauina i le tau.”5

E i ai se laina atamai i se pese mai le ata The Prince of Egypt o loo faapea mai, “Vaai i lou olaga e ala i fofoga o le lagi.”6 A o goto uga ifo i o tatou loto le malamalama e uiga i lo tatou tupuaga paia ma gafatia e faavavau, o le a mafai ona tatou vaai i le olaga o se malaga saili ua folasia, e i ai se faamoemoega, e aoao ma tuputupu ae mai ai, e tusa lava pe “tatou te vaai ai faanenefu i le faaata,”7 mo se vaitau puupuu.

O le faailoga lona tolu o le fiafia o le, ia manatua e le aunoa le taua o se agaga. E sili ona lelei lo tatou faia o lenei mea e ala i le mulimuli i le apoapoaiga a le Faaola “ia outou fealofani, e pei ona ou alofa atu ia te outou.”8

Sa Ia aoao mai foi, “Aua na faia e outou i le tasi o e aupito itiiti o o’u uso nei, o a’u lea na outou faia i ai.”9

O loo fautua mai ma le poto le tusi o Faataoto, “Aua ne’i e faafiti se mea lelei i e ua tatau i ai, pe a ua e mafai ona faia.”10

O le a tatou le salamo lava i le agalelei tele atu. I fofoga o le Atua, o le agalelei e uiga tutusa ma le silisili. O se vaega o le agalelei atu o le loto faamagalo ma le le faamasinosino.

I tausaga e tele ua mavae, sa o atu ai lo ma aiga talavou e matamata se ata tifaga mo le afiafi faaleaiga. Sa matou i ai uma i totonu o le veni vagana ai se tasi o o ma atalii ma lo’u toalua, o Valerie. Sa pogisa fafo, ma sa ato tatala mai e le ma atalii le faitotoa ma tamoe agai mai i le taavale, sa ia kikiina ma le le iloa le mea sa ia manatu o le matou pusi sa i luga o le polotito. O le mea sa le manuia ai mo le ma atalii ma lo’u toalua, o lē sa i tua tonu lava o ia, sa le o le matou pusi ae o se skunk le fiafia, o lē sa faailoa atu ia i laua [lona le fiafia]! Sa matou toe foi uma i le fale, lea sa la taeele ma fufulu o laua lauulu i le sua o le tamato, o le togafiti sa faapea ua mautinoa e aluese ai le manogi o le skunk. E oo ane i le taimi ua mama ma sui ai o la lavalava, ua matou le sosogiina foi se namu leaga, o lea na matou filifili ai ua seki ona matou o i le tifaga. 

O le taimi lava na matou nofoia ai le pito i tua o le fale tifaga, sa taitoatasi ia tagata sa lata mai ia i matou ona filifili faafuasei e o i fafo e aumai ni popukoni. Ae ina ua latou toe o mai, na leai se tasi na toe foi mai i sona nofoaga na i ai muamua.

Sa matou taliē a o matou toe talanoa i lena aafiaga, peitai, ae a pe ana faapea o a tatou agasala uma e i ai se namu leaga? E faapefea pe ana mafai ona tatou sogitia le le faamaoni, tuinanau, matau’a, po o le faamaualuga? Faatasi ai ma le faaalia o o tatou lava vaivaiga, e faamoemoe o le a tatou magafagafa teisi ma faaeteete i isi ma, e faapena foi, i latou ia i tatou a o tatou faia suiga manaomia i o tatou olaga. Ou te fiafia i le manogi o le tapaa i le lotu, aua e ta’u mai ai o loo taumafai se tagata ia suia. Latou te manaomia o tatou lima faafeiloai e opoina i latou.

Na saunoa mai ma le atamai Peresitene Russell M. Nelson, “O se tasi o ala aupito faigofie e faailoa ai se soo moni o Iesu Keriso o le ala e taulima ai ma le agaalofa e lena tagata isi tagata.”11

Sa tusi atu Paulo i Efeso, “A ia outou feagaleleiai, ia femutimutivaleai lo outou alofa, ia fefaamagaloai outou, faapei ona faamagaloina outou e le Atua ia Keriso.”12

I le avea ai ma soo o Iesu Keriso, ua faatonuina i tatou e faalagolago i le Tama Faalelagi ma lo tatou Faaola ma aua le taumafai e suitulaga i Laua. E silafia lelei e Iesu Keriso le le atoatoa o tagata uma ma o le a faamasino atoatoa i latou.

O la’u faailoga lona fa o le fiafia o le, ia faatumauina se vaaiga e faavavau. O le fuafuaga a lo tatou Tama e tau atu i le faavavau; e faigofie le taulai atu i le iinei ma le taimi nei ae galo ai le faavavau.

Sa aoaoina malosi au i lenei lesona i ni tausaga ua mavae e le ma afafine sa 16 tausaga le matua i le taimi lea, o Jennifer. Sa lata ina faia sona taotoga e sui ai ona māmā e lua, lea o le a aveese uma ai lau e lima na mama’i o ona māmā ae suitulaga i ai ni lau maloloina e laiti ifo, sa foai mai e ni uo maoae se toalua e faapei o Keriso. Sa o se faatinoga sa maualuga le tulaga lamatia, ae i le po ao lumanai lona taotoga, sa toeitiiti lava a tala’i mai Jennifer ia te au faatasi ai ma ona pauna uma e 90, i le faapea mai, “Aua le popole, Tama! O taeao o le a ou ala a’e ai ma ni māmā fou po o le, o le a ou ala a’e i se nofoaga e sili atu. Po o le fea lava le ala o le a maoae.” O le faatuatua lena; o le vaaiga lena e faavavau! O le vaaia o le olaga mai se vaaiga e faavavau e aumaia ai le manino, mafanafana, lototele, ma le faamoemoe.

Ina ua oo mai le aso na leva ona tatalia e aveese ai faagaau na manava a’i ma tapē ai le masini manava lea sa fesoasoani ia Jennifer e manava ai, sa matou faatalitali ma le popole e vaai pe o le a galulue lelei lau e lua laiti ifo o lona māmā. Ina ua manava mo le taimi muamua, o le taimi lava lea na amata ai ona tagi o ia. O lona vaaia o lo matou popole, sa vave ai ona ia alaga mai, “Ese le manaia o le mafai ona manava.” 

Talu mai lena aso, ua ou faafetaia ai le Tama Faalelagi i le taeao ma le po mo le mafai ona [ou] manava. Ua siomia i tatou i le anoanoai o faamanuiaga lea e faigofie lava ona tatou le ano i ai pe afai tatou te le magafagafa. I se isi itu, a leai se mea tatou te faamoemoeina ae talisapaia mea uma, o le a matagofie le olaga.

Ua saunoa mai Peresitene Nelson: “O taeao fou taitasi o se meaalofa mai le Atua. E oo lava i le ea tatou te manavaina o se mea nōnō alofa mai ia te Ia. Na te faasaoina i tatou mai lea aso i lea aso, ma lagolago i tatou mai i lea taimi i le isi. O le mea lea, o le tatou galuega faatamalii muamua o le taeao e tatau ona avea o se tatalo faamaualalo o le agaga faafetai.”13

Ona oo mai lea i la’u mātauga lona lima ma mulimuli, o le, o le a le mafai lava ona e fiafia atu nai lo lou agaga faafetai.

Ua tautino mai e le Alii, “Ma o ia o lē e taliaina mea uma ma le faafetai o le a faamamaluina.”14 Atonu ona o le agaga faafetai e fanaua le anoano o isi uiga tausili.

Ai se suiga i lo tatou nofouta pe afai o taeao uma tatou te alafai ai ma na o faamanuiaga na tatou faafetaia mo le po na muamua atu. O le toilalo e talisapaia o tatou faamanuiaga e mafai ona taunuu i se lagona o le le faamalieina, lea e mafai ona faoa mai ia i tatou le olioli ma le fiafia lea e fatuina e le agaga faafetai. O i latou o loo i le faletele ma le ateatea e faatosinaina i tatou ia vaai i tua atu o le faailoga, lea e faapea ona misi atoa ai mea e sili ona taua.

O le mea moni, o le fiafia ma faamanuiaga silisili o le olaga nei, o le a maua i ē ua tatou avea ai e ala i le alofa tunoa o le Atua a o tatou osia ma tausia feagaiga paia ma Ia. O le a polesi ma faamama i tatou e lo tatou Faaola e ala i uiga auaumama o Lana taulaga togiola ma ua fetalai mai e uiga ia i latou o e mulimuli ma le naunautai ia te Ia, “O le a A’u i latou, ma o le a avea i latou mo’u i lena aso o le a Ou alu atu ai e faaputuputu a’u maa tāua.”15

Ou te folafola atu, afai tatou te atinae o tatou olaga i le faavae o Iesu Keriso; faataua o tatou faasinomaga moni o ni atalii ma afafine o le Atua; manatua le taua o se agaga; faatumau se vaaiga e faavavau; ma talisapaia ma le agaga faafetai o tatou mau faamanuiaga, ae maise lava le valaaulia a Keriso ia o mai ia te Ia, e mafai ona tatou maua le fiafia moni o tatou sailia i le malaga saili o le olaga nei. O le a i ai pea luitau o le olaga, ae o le a mafai ona tatou faafetaiaia lelei ma se lagona o le faamoemoe ma le filemu ona o upumoni e faavavau ua tatou malamalama ma ola ai.

Ou te tautino atu la’u molimau e uiga i le moni a’ia’i o le Atua, o lo tatou Tama, ma Lona Alo Pele, o Iesu Keriso. Ou te molimau atu foi e uiga i perofeta soifua, o tagata vaai ma talifaaaliga. O se faamanuiaga lava le maua o fautuaga o le lagi e ala mai ia i latou. E pei ona fetalai manino mai e le Faaola, “Pe i lo’u lava leo po o i le leo o a’u auauna, ua tutusa lava.”16 I le suafa paia o Iesu Keriso, amene.