Konafesi Aoao
Tau Lava o le Agai i Luma—ma le Faatuatua
Konafesi aoao ia Aperila 2023


Tau Lava o le Agai i Luma—ma le Faatuatua

Ae o le faaaogaina o le faatuatua i lo tatou Faaola, o Iesu Keriso, e fesoasoani tatou te faatoilalo ai le lotovaivai tusa lava po o a mea faalavefau tatou te fetaia’i.

Sa mauaina e Elder George A. Smith, o se Aposetolo se fautuaga mai le Perofeta o Iosefa Samita i se taimi faigata tele: “Na ia fai mai ia te a’u, e le tatau lava ona ou lotovaivai, pe o a lava faigata e ono siomia ai a’u. Pe afai ou te magoto ifo i le lua aupito maualalo o Nova Sikotia ma faaputu Mauga Papa uma i o’u luga, e le tatau lava ona ou lotovaivai ae pipiimau pea, faatino le faatuatua, ma lototele ma e tatau lava ona ou tulai mai i luga o le faaputuga.”1

Pe mafai faapefea e le Perofeta o Iosefa ona fai mai lena mea—i se tasi o loo mafatia? Aua ua ia iloa e moni. Sa ia ola ai. Sa feagai soo Iosefa ma faigata ogaoga i lona olaga. Peitai, a o ia faatinoina le faatuatua ia Iesu Keriso ma Lana Togiola, ma na o le agai pea i luma, sa ia faatoilaloina mea faalavefau lofituina.2

O le asō ou te fia faafouina le aioiga a Iosefa ia aua ne’i faatagaina le lotovaivai e faalofituina i tatou pe a tatou fetaia’i ma le lē fiafia, aafiaga tiga, o o tatou lava vaivaiga, po o isi lu’itau.

I lo’u fai atu lē fiafia, ou te le o talanoa atu e uiga i lu’itau e sili ona tatou lē gafataulimaina o le lotopopole faasaienisi, o faaletonu o le atuatuvale, po o isi gasegase e manaomia ai togafitiga faapitoa.3 O lea e na ona ou talanoa atu i le lotovaivai masani ua loa, lea e o mai faatasi ma lugā ma lālō o le olaga.

Ua musuia a’u e a’u toa manumanu o ē ua na ona agai pea i luma—faatasi ma le faatuatua—tusa lava po o le ā.4 I le Tusi a Mamona, ua tatou faitau ai e uiga ia Sorama, le auauna a Lapana. Ina ua maua mai e Nifae ia papatusi apamemea, sa feagai Sorama ma le filifiliga e mulimuli ia Nifae ma ona uso i le vao pe o le faaumatia o lona ola.

Oka se filifiliga! O le faamoemoega muamua lava o Sorama o le sola, peitai na mau Nifae ia te ia ma faia se tautoga afai latou te o ma ia, o le a saoloto o ia ma maua sona nofoaga faatasi ma lo latou aiga. Na lototele Sorama ma o faatasi ma i latou.5

Sa feagai Sorama ma le tele o faigata i lona olaga fou, ae sa ia fetuleni atu pea i luma ma le faatuatua. E leai se mea o ta’u mai ai faapea na manao Sorama e toe foi i lona olaga tuai pe sa i ai sona ita i le Atua po o isi.6 O ia o se uo moni ia Nifae, se perofeta, ma sa mau o ia ma ana fanau i le saolotoga ma le manuia i le nuu folafolaina. O le mea sa avea o se faalavefau tele i le ala o Sorama na i’u ina tata’i atu ai i faamanuiaga maoae, ona o lona faamaoni ma lona naunau e agai pea i luma—faatasi ma le faatuatua.7

Talu ai nei sa ou faalogologo ai i se tuafafine lototoa o faasoa mai le ala na ia onosa’ia ai faigata.8 Sa i ai ni ona lu’itau, ma i se tasi Aso Sa sa nofo ai i totonu o le Aualofa ma faalogologo i se faiaoga o lē sa ia manatu sa ola i se olaga atoatoa—e matua’i ese lava mai lona olaga. Sa le lavā o ia ma lotovaivai. Sa ia lagonaina lona le taitai ona oo i ai—pe o ia foi o se tasi o i latou—o lea sa ia tu ai i luga ma savali ‘ese, ma sa fuafua e lē toe foi lava i le lotu. A o savali atu o ia i le taavale, sa ia lagonaina se uunaiga manino: “Alu i le falesa ma faalogologo i le failauga o le sauniga faamanatuga.” Sa ia fesiligia le uunaiga ae sa ia toe lagonaina malosi, o lea sa ia alu ai i le sauniga.

O le savali o le mea tonu lava lea sa ia manaomia. Sa ia lagonaina le Agaga. Sa ia iloa na manao le Alii ia te ia e nofo faatasi ma Ia, ia avea ma Ona soo, ma alu i le lotu, o lea sa ia alu ai.

Tou te silafia le mea sa ia faafetai ai? Ona sa le’i fiu o ia. Sa na ona agai pea i luma—ma le faatuatua ia Iesu Keriso, tusa lava pe na faigata ia te ia, ma ua matuā faamanuiaina ai o ia ma lona aiga a o ia fetuleni pea i luma.

O le a fesoasoani le Atua o le lagi ma le lalolagi ia i tatou e faatoilalo le lotovaivai ma soo se mea faalavefau tatou te fetaia’i pe a tatou vaavaai atu ia te Ia, mulimuli i uunaiga a le Agaga Paia,9 ma tau lava ina agai pea i luma—ma le faatuatua.

O le mea e faafetai ai, pe a tatou vaivai pe le gafatia, e mafai e le Alii ona faamalosia lo tatou faatuatua. E mafai ona Ia faateleina lo tatou gafatia e sili atu nai lo o tatou lava malosi. Ua ou oo i ai i lena mea. Ua silia ma le 20 tausaga ua mavae, sa valaauina a’u ma lo’u le faamoemoeina e avea o se Fitugafulu Eria, ma sa ou matuā lagona le lē agavaa. Ina ua mae’a o’u tofiga e aoao ai faamasani, sa tatau ona ou pulefaamalumalu i la’u konafesi muamua faalesiteki.10 Sa ma fuafuaina ai ma le matuā faaeteete ma le peresitene o le siteki ia auiliiliga uma. A o le’i toe mamao ona amata lea o le konafesi, sa valaau mai Peresitene Boyd K. Packer–a o avea ma Sui Peresitene o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, e fia iloa pe mafai ona sau ma te o. Sa ou te’i ma, ioe, sa ou malie i ai. Sa ou fesili pe o le a sona finagalo i le faagasologa talu ai o ia lea o le a pulefaamalumalu. Sa ia fautuaina e ‘aua nei faaaogaina fuafuaga ae sauniuni e mulimuli i le Agaga. Faafetai lava, o la lava sa i ai aso e 10 ou te suesue ai, tatalo, ma sauniuni.

Faatasi ai ma se faatulagaga na tatala, sa matou i ai i luga o le tulaga i le 20 minute a o lei amataina le sauniga faaleautaitai. Sa ou faasipasipa atu i le peresitene o le siteki ma musumusu atu, “O se siteki matagofie lenei.”

Sa ‘eu’eu lemu a’u e Peresitene Packer ma fai mai, “Aua le talanoa.”

Sa tuu lo’u tautala, ma sa oo mai lana lauga o le konafesi aoao “O Le Migao e Valaaulia Ai Faaaliga”11 i lo’u mafaufau. Sa ou matauina na tusitusi i lalo e Peresitene Packer ni mau. Sa faamautu mai e le Agaga ia te a’u o la sa ia mauaina uunaiga mo le sauniga. Faatoa amata ai lo’u aafiaga faaleaoaoina.

Sa saunoa Peresitene Packer mo le 15 minute muamua ma sa faamamafaina ai le taua o le faatautaia o sauniga po o fonotaga uma a o taiala ai e le Agaga Paia.12 Ona ia saunoa lea, “O le a tatou faalogologo atu nei ia Elder Cook.”

A o ou savali atu i le pulelaa, sa ou fesili pe o le a le umi e manao ou te faaaogaina, ma pe o i ai se autu e manao ou te talanoaina. Sa ia fai mai, “Faaaoga le 15 minute ma faaauau ai e pei ona musuia ai oe.” Sa ou faaaogaina le 14 minute ma faasoa atu ai mea uma sa i ai i lo’u mafaufau.

Sa toe tulai Peresitene Packer ma saunoa mo le isi 15 minute. Sa ia faasoaina le mau lenei:

“Tautala atu mafaufauga o le a Ou tuu i o oulua loto, ma o le a lē faafememeaiina oulua i luma o tagata;

“Ma o le a tuu atu ia te oulua … i le minute tonu lava, mea e te lua fai atu ai.”13

Ona ia fai mai lea, “O le a tatou faalogologo atu nei ia Elder Cook.”

Sa ou te’i. Ou te le’i mafaufauina lava se avanoa faapea o le a toe faatonuina a’u e lauga faalua i se sauniga e tasi. Sa leai se mea na i lo’u mafaufau e fai atu ai. Peitai, i le tatalo ai ma le faatauanau ma faalagolago i le Alii mo se fesoasoani, sa faamanuiaina a’u i se mafaufauga, se mau, ma sa mafai ona ou toe lauga atu i le isi 15 minute. Sa ou saofa’i ua ou matua’i vaivai lava.

Sa toe saunoa Peresitene Packer mo le isi 15 minute e uiga i le mulimuli i le Agaga ma faasoa atu ai aoaoga a Paulo e faapea e le tatau ona tatou tautala atu i “upu e aoao mai le poto o le tagata, ae o mea e aoao mai e le Agaga Paia.”14 E mafai ona outou vaai faalemafaufau, sa lofituina a’u ina ua uunaia o ia e faapea atu mo le taimi lona tolu, “O le a tatou faalogologo atu nei ia Elder Cook.”

Sa ou matuā gapelu. Sa leai se mea na totoe ia te a’u. Sa ou iloa, ua oo i le taimi e faaaoga ai le faatuatua tele atu. Sa faifai malie ona ou savali atu i le pulelaa, ma aioi atu i le Atua mo se fesoasoani. A o ou laa atu i le faaleotele leo, sa faamanuiaina faavavega a’u e le Alii e toe tuu atu se isi savali e 15-minute.15

Na i’u ina mae’a le sauniga, ae sa vave ona ou iloaina e toe tasi le itula ona amata lea o le sauniga mo tagata matutua. Auoi, leai! Faapei o Sorama, sa ou mana’o moni ou te sola, ae e pei lava ona sa pu’eina o ia e Nifae, sa ou iloa o le a pu’e foi a’u e Peresitene Packer. O le mamanu foi lea na mulimulita’ia e le sauniga mo tagata matutua. Sa faatolu foi ona ou lauga. O le aso na sosoo ai i le sauniga aoao, sa na o le tasi ona ou lauga.

Ina ua maea le konafesi, sa saunoa mai ma le faamemelo ia Peresitene Packer, “Ta toe faia foi i se isi taimi.” Ou te alofa ma talisapaia Peresitene Boyd K. Packer ma mea uma sa ou aoaoina mai ai.

Tou te silafia le mea sa ou faafetai ai? Ou te le’i fiu—pe teena. Pe ana faapea ou te tuu i lo’u naunauga popolevale e sola ‘ese mai na sauniga, semanu ou te misia se avanoa e faateleina ai lo’u faatuatua ma maua ai se alofa liligi faaūa ma le lagolago mai i lo’u Tama Faalelagi. Sa ou aoaoina Lona alofa mutimutivale, le mana faavavega e mafai ai o Iesu Keriso ma Lana Togiola, ma le tosinaga mamana a le Agaga Paia. E ui i o’u vaivaiga,16 sa ou aoaoina e mafai ona ou auauna atu; e mafai ona ou saofagā pe a i ai le Alii i o’u autafa pe a na o lo’u agai pea i luma—ma le faatuatua.

Po o le a le telē, le fua, ma le matuiā o lu’itau tatou te fetaia’i i le olaga, tatou te maua uma lava taimi tatou te manatu ai e taofi, tuua, sosola, po o le avanoa foi e fiu ai. Ae o le faaaogaina o le faatuatua i lo tatou Faaola, o Iesu Keriso, e fesoasoani tatou te faatoilalo ai le lotovaivai tusa lava po o a mea faalavefau tatou te fetaia’i.

E faapei lava ona faamae’a e le Faaola le galuega na tuu atu ia te Ia e fai, ua ia te Ia foi le mana e fesoasoani mai ai ia tatou faamae’a le galuega ua tuuina mai tatou te faia.17 E mafai ona faamanuiaina i tatou e agai i luma i luga o le ala o feagaiga, tusa lava po o le a le faigata e oo i ai, ae iu lava ina maua le ola e faavavau.18

E pei ona saunoa le Perofeta o Iosefa Samita, “Ia tutumau, outou le Au Paia a le Atua, taofimau pea teisi atu, ma o le a mavae atu afa o le olaga, ma o le a tauia outou e lena Atua, o le ua avea ai outou ma ana auauna.”19 I le suafa o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. George A. Smith, in Aoaoga a Peresitene o le Ekalesia: Iosefa Samita (2011), 235.

  2. Tagai i le Aoaoga: Iosefa Samita, 227–36.

  3. Pe a ou tautala e uiga i le lotovaivai, ou te le o faapea atu “e na o le agai pea i luma ma le faatuatua ia Keriso” ona pau lea o le taumafaiga e manaomia e tagata o loo feagai ma le lotopopole faasaienisi, faaletonu atuatuvale, po o isi gasegase. Mo nei uo, tagata o aiga, ma isi o faalogologo mai, ou te faaleoina atu le fautuaga a o tatou taitai o le Ekalesia e faamolemole saili le tausiga faafomai, faalemafaufau, ma faaleagaga a o tuu atu le faatuatuaga i le Alii. E momomo lo’u loto mo outou taitoatasi o loo tauivi ma nei luitau tulaga ese. Matou te tatalo ma le naunau mo outou.

  4. O nisi o a’u toa manumanu i tusitusiga paia e aofia ai Kalepo (tagai Numera 14:6–9, 24), Iopu (tagai Iopu 19:25–26), ma le Nifae (tagai 1 Nifae 3:7), e faaopoopo i a’u toa manumanu o ona po nei.

  5. Tagai i le 1 Nifae 4:20, 30–35, 38.

  6. Tagai Dale G. Renlund, “Faapito’au Faaosolilivau,” Liahona, Me 2021, 41–45.

  7. Tagai i le 2 Nifae 1:30–32. “E ui ina sa tatau ia [Sorama] ona onosaia si taulimaga faalemanuia, ae o le maunu na utia ai o ia o le tulaga tonu lava lea na fuafuaina e le Atua e faamanuiaina ai o ia. E ui ina sa tatau ona ia lafoa’ia lona nuu, ae sa saunia e le Atua se nuu sili atu” (David B. Paxman, “Zoram and I: Getting Our Stories Straight” [Brigham Young University devotional, July 27, 2010], 8, speeches.byu.edu).

  8. Sa ou faalogo i le molimau a lea tuafafine i se uarota i le Siteki o Riverdale Utah i le aso 1 Tesema, 2022. O le aafiaga na ia faasoa maia sa tupu i se uarota na i ai muamua.

  9. Tagai i le Mataupu Faavae ma Feagaiga 11:12–13.

  10. O lo’u tofiga o le Siteki i Benson Utah ia Novema 3–4, 2001. O Peresitene Jerry Toombs o le peresitene o le siteki.

  11. Tagai i le Boyd K. Packer, “O Le Migao Na Te Valaaulia Faaaliga,” Liahona, Nov. 1991, 21–23.

  12. Tagai i le Mataupu Faavae ma Feagaiga 46:2.

  13. Mataupu Faavae ma Feagaiga 100:5–6; tagai foi i fuaiupu 7–8.

  14. 1 Korinito 2:13.

  15. Na saunoa mai Peresitene Russell M. Nelson, “Pe a oo ina uma lo outou malosi faaleagaga i talaatu o le mea na e faia muamua, ona tafe ifo lea o le mana [o le Faaola] i totonu ia te oe” (“Mauaina o le Mana o Iesu Keriso i o Tatou Olaga,” Liahona, Me 2017, 42).

  16. Tagai i le Eteru 12:27.

  17. Tagai i le Ioane 17:4.

  18. Tagai i le 2 Nifae 31:20; Mosaea 2:41; Alema 36:3.

  19. Aoaoga: Iosefa Samita, 235.