Mai, pe’e mai
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18–28
Te mau tao’a i hunahia
’A hopu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e e ’ite mai ’oe te mau huru ’ohipa ato’a.
Tē ha’amāramarama nei te heheura’a ’āpī i te mau pāpa’ira’a mo’a.
Tē fa’ata’a nei Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19 e piti ’ohipa nō ni’a i te Fa’aora.
Tē parau ra Luka ē, te hou o te Fatu i roto i te ’ō nō Getesemane « mai te toto putua ra ïa » (Luka 22:44). « Mai te » e parau nei ē ’o te hō’ē noa huru.
Tē ha’amāramarama nei Iesu i te reira. Tē parau nei ’oia ē tōna māuiui « ’ua tahe mai ra te toto nā te mau poa ato’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:18). ’Aita e fa’ahōho’ara’a. Nō tōna ahoaho rahi mau, ’ua tahe mau mai tōna toto.
I te tahi atu vāhi, tē fa’a’ohipa nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau pereota mai te « mamae mure ’ore » ’e « te fa’autu’ara’a mure ’ore ». Tē parau nei Alama tamaiti ē « ’ua ha’amāuiuihia vau i te māuiui mure ’ore » (Alama 36:12). E toru noa rā mahana tōna māuiuira’a (hi’o Alama 36:16). Nāhea te reira e riro ai ’ei mea « mure ’ore » ?
Tē ha’amāramarama fa’ahou nei Iesu. Nō te mea e mea mure ’ore ’e te hope’a ’ore te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu, te mau fa’autu’ara’a ato’a tā rāua e hōro’a nei, te aura’a ’oia ho’i, e mea « mure ’ore » ’aore rā e mea « hope ’ore » te fa’autu’ara’a, noa atu te huru o te roara’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:6–12). Te māuiui ana’e o te mau tamaiti o te pohe ’o tē vai noa ē a muri noa atu (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:30–38).
Nava’i noa hō’ē bāpetizora’a—e tītau rā te reira i te ha’amanara’a.
Pinepine te feiā fa’afāriu fāito pūai i te ui i te mau misiōnare : E mai te mea ’ua bāpetizo-a’ena-hia vau i roto i te tahi atu ’ēkālesia ? E ti’a ānei iā’u ’ia bāpetizo-fa’ahou-hia ?
Tē fa’ata’a nei Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a ē ’aita ana’e te autahu’ara’a—te ha’amanara’a nō te rave nā roto i te i’oa o te Atua—« ’ia hānere noa atu tō te ta’ata nei bāpetizora’ahia, ’aita ’oia e faufa’ahia i te reira » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 22:2).
Nō reira teie te pāhonora’a mau : « ’Ua riro tō ’oe bāpetizora’a nā mua a’e ’ei ’ohipa parauti’a tei niuhia i ni’a i te mea tā ’oe i ’ite i taua taime ra. I teie nei ’ua rahi atu ā tō ’oe ’ite, ’e tē hina’aro nei te Fatu ’ia rave ’oe mai te au i taua ’itera’a ra ».
’Aita e ta’ata maita’i nō te mau mea ato’a. ’E ’aita ra e fifi.
E ’ere te peropheta Iosepha Semita i te mea ’aravihi nō te pae ’imira’a faufa’a ’aore rā fa’arava’ira’a faufa’a. ’Ia au i te mau parau o te ao nei, ’aita oia i te mea manuia.
’Ua parau te Fatu iāna ē mai te reira ihoā : « I roto i te mau ’ohipa pae tino nei e ’ore roa e noa’a ia ’oe te pūai, nō te mea e ’ere te reira tō ’oe pi’ira’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 24:9).
E mau hoa tō ’oe ’e te mau pīahi nō te piha ha’api’ira’a ’o tē haere atu i te mau fare ha’api’ira’a tuatoru maita’i a’e ia ’oe, ’o tē fa’ari’i i te mau ’ohipa fa’ahiahia a’e ia ’oe, ’e ’o tē manuia rahi a’e ia ’oe i roto i te ao nei.
E aha ïa ?
E ’ere te orara’a i te hō’ē tāta’ura’a. ’Oia mau, e ti’a ia ’oe ’ia rave mai tā ’oe e nehenehe. ’Eiaha rā e horuhoru mai te peu tē ’ite ra ’oe ia vetahi ’ē ’ia nā mua atu ia ’oe i ni’a i te ’ē’a o te orara’a. ’Aita paha rātou e haere ra i te hō’ē ā vāhi tāpaera’a ē ’oe ! ’A tāmau noa i te rave i te mea tā te Fatu e hina’aro ’ia rave ’oe—tō ’oe « pi’ira’a »—’e ’eiaha e ha’ape’ape’a nō tāna mau fa’anahora’a nō te tahi atu ta’ata.
E fare nahonaho te fare o te Atua.
’Ua fa’aha’amana’o pinepine te Fa’aora i te peropheta Iosepha Semita ē, e ti’a i te mau mea ato’a ’ia ravehia « ma te ’āfaro » (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:68 ; 28:13 ; 58:55 ; 107:84). E tītauhia te mau ture ’ia ’ore ana’e e huanane noa.
E ’ere rā te reira i te aura’a ē ’aita e apuapura’a [flexibilité]. ’Ei hi’ora’a, ’ua parau te Fatu ia Iosepha Semita « ’eiaha e ha’apa’o i te mea tā ’outou e ’amu ’e tā ’outou e inu, ’a rave ai ’outou i te ’ōro’a mo’a »—mai te mea e rave ’outou i te reira ma te ha’amana’o i tōna mamae ’e tāna tāra’ehara (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 27:2).
Nō ni’a rā i te arata’ira’a i te ’Ēkālesia, ’aita roa ïa e apuapura’a. Hō’ē ana’e ta’ata i te taime hō’ē ’o tē nehenehe e fa’ari’i i te heheura’a nō te ’Ēkālesia : ’o Iosepha Semita te mātāmua (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 28:2) ; i muri iho, te ta’ata ’o tā te Fatu i mā’iti « ’ei mono nōna » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 28:7)—Brigham Young, John Taylor, ’e tō muri mai ē tae roa mai i te peropheta i teie mahana.
E nehenehe te tahi atu feiā fa’atere fa’auruhia o te ’Ēkālesia e ha’api’i, e a’o ’e e hōro’a i te parau a’o (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 28:4–5). ’O te Peresideni ana’e rā o te ’Ēkālesia tē nehenehe e paraparau nō te Atua, nō ni’a i te mau mea ’o te fa’atupu i ni’a i te tā’āto’ara’a o te ’Ēkālesia.